CAMERA DIGITALA

O fotografie exceptionala incepe cand recunosti o scena sau o tema deosebita. Dar ca sa recunosti o oportunitate speciala nu e de ajuns, ca sa o fotografiezi;ci trebuie sa fii si pregatit.O mare parte din a fi pregatit inseamna sa-ti intelegi in mare parte camera pt a fototgrafia ceea ce vezi. Acest proiect va prezenta modul in care poti sa faci fototgrafii Pentru a deveni mai bun si poate chiar un fotograf de exceptie trebuie sa intelegi atat conceptele cat si procedurile ('ce ' si 'cum 'in ce priveste fototgrafia).

Conceptul de fototgrafie are niste principii de baza care se folosesc indiferent de ce fel de camera se foloseste.acestea includ precizia si expunerea , precum si felul cum e receptata de catre cei care privesc fototgrafia.Intelegand conceptele poti sa raspunzi la intrebarile de genul 'de ce' legate de fotografie.

Procedurile sunt specifice unui anumit tip de camera digitala si explica pas cu pas cum sa-ti fixezi camera asa incat verificarile camerei sa captureze imaginea in felul in care tu ti-l doresti.Intelegand procedurile poti sa-ti dai rapunsurile la intrebarile de genul 'cum?'.

Aceasta parte de proiect este organizat in jurul conceptului de fotografie digitala pt ca acesta e felul in care fotografii gandesc. Tu te gandesti la scene si pozitii, lumini si umbre, culoare si ton.Discutia legata de procedurile pe care le folosesti cu o anumita camera sunt integrate prin concepte , aparand in acele locuri unde se folosesc.Acest fel de prezentare te lasa la inceput sa intelegi conceptul de fotografie si abia apoi sa incepi sa cauti in manualul care prezinta camera dupa pasii specifici pe care ii folosesti in tot felul de situatii fotografice.

Pt a deveni mai eficient si creativ ca si fotograf, trebuie doar sa intelegi cateva trasaturi caracteristice in ce priveste focalizarea, expunerea si blitul. Daca ai evitat in trecut sa intelegi aceste caracteristici de baza si profundul impact pe care ele il au asupra imaginilor, vei fi placut surprins sa realizezi ca le poti invata intr-o duminica dupa-masa.Apoi poti sa-ti petreci restul vietii minunandu-te de cate combinatii speciale sunt posibile care sa exprime viziunea ta despre lume. Vei fi capabil sa surprinzi frumusetea curcubeului, a apusului, sa creezi vederi panoramice deosebite,sa ingheti miscarea rapida

In timp ce explorezi propria camera ai grija sa te distrezi. Nu sunt reguli sau metode perfecte pt a face fotografii frumoase. Totul vine din ceea ce stii si experimentare. Cu camerele digitale poti sa faci acest lucru pt ca nu te costa filmul si nu sunt nici intarzieri.

Totul e legat despre modul cum vei obtine niste fotografii deosebite, si nu despre cum o sa intalezi tu bateriile sau o sa legi camera la computer.

Camerele digitale serioase iti dau o putere creativa in ce priveste imaginile. Ei fac acest lucru lasandu-te sa controlezi lumina, miscarea si rezolutia in ce priveste fotografia. Desi cele mai multe camere digitale sunt automate, unele te lasa sa faci ajustari minore care afecteaza imaginile. Cele mai bune iti dau o mare posibilitate de a folosi cat mai multe butoane, chiar mai multe decat ai gasi la un 35 mm SLR. Oricum, indiferent de ce fel de butoane are camera ta, principiile de baza sun aceleasi. Expunerea automata precum si focalizarea sistemului au un profun efect asupra calitatii imaginii.

In acest capitol la inceput se va explora folosirea automata a camerei , iar in a doua parte cum sa ai control asupra setarilor, ca sa obtii efectele pe care ti le doresti.

Toate camerele digitale au un mod automat prin care se stabileste focalizarea, expunerea si echilibrarea la lumina alba. Tot ce ai de facut este sa incadrezi imaginea si sa apesi pe butonul de inchidere deschidere. Vei descoperi ca acest mod de operare este bun in cele mai multe din cazuri pentru ca te lasa sa te focalizezi asupra cadrului si nu asupra camerei.

Porniti camera si puneti-o intr-un pe modul automat. Pt a va conserva bateriile, inchideti LDC-ul monitoruloui si compuneti-va imaginea printr-un reglator de imagine optic. Daca camera are o acoperitoare pt lentila , aveti grija sa o inlaturati.

Reglatorul de imagine va arata scena pe care o veti captura. Pt a potrivi lentilele si pt a incadra imaginea, apasati pe butonul de marire a imaginii.Apasati pe butonul care mareste ,daca doriti sa fotografiati un subiect de aproape, sau puteti sa apasati butonul care micaste, daca soriti sa fotografiati un subiecy de departe. Daca imaginea e neclara, vedeti daca gasiti un diopter care sa o ajusteze.

Locul in care plasezi focalizarea in centrul obiectivului e folosit pt a determina cea mai clara scena. Cat de aproape poti focalize depinde de camera pe care o folosesti.

Autoexpunerea programata masoara lumina care se reflecta de la scena si foloseste aceste citiri in asa fel

Incat sa folosesca cea mai buna expunere.

Daca locul e prea intunecat se va folosi blitul. Daca blitul va aparea , in general apare o lumina rosie cand apesi butonul cu ajutorul caruia faci poze pe la jumatate.

.

Lumina dintr-o fotografie este afectata de culoarea luminii care ilumineaza scena, asa incat camera in mod automat face incat obiectele albe sa apare tot albe si in fotografie.

1. Deschideti camera si puneti-o pe modul automat. Fiti siguri ca ati inlaturat invelitoarea lentileleor. Uitati-va in manualul de folosire a camerei digitale la sectiunea:expunere automata.Uitati-va in manualul de utilizare       la o sectiune legata de modul cum sa aprindeti si sa stingeti monitorul LCD.

2. Compuneti imaginea cu obiectivul fiind siguri can subiectul pe care il doriti sa se vada clar e in centrul obiectivului si in regiunea de focalizare.

3. Apasati pe butonul de aprindere-inchidere la jumatate asa incat sa apara focalizarea, expunerea si echilibrarea la lumina alba. Cand ati facut astfel o lumina poate straluci sau camera poate scoate un sunet.

4. Apasati pe butonul de pornit-oprit pana la capat ca sa faceti fotografia. Cand faceti in acest fel camera poate scoate un sunet. Apoi camera salveaza noua imagine in memorie.

5. Cand ati terminat, inchideti camera.

Cat de mare e o fotografie depinde in parte de numarul de pixeli si de gradul de comprimare folosit pt a o depozita.

Pentru a face fisierele de imagini mari , mai mici si mai usor de manuit , camera digitala salveaza imaginile intr-un format numit JPEG .Acest format nu numai ca caomprima imaginea , dart e ajut6aq sa specifici si cat e comprimat.Aceasta e o trasatura folositoare pt ca e un schimb intre calitatea imaginii si comprimare. O comprimare mai mica , care se poate chema Fine Mode, iti da o mai buna imagine , dar nu poti sa salvezi asa de multe imagini. O comprimare mai mare , in moduri Normal sau Basic , te lasa sa salvezi mai multe imagini si fac inasa fel incat sa le poti trimite pe net sau sa le pui pe o web page . Cea mai buna rezolutie o dau camerele care ofera un format necomprimat.

Pe langa ca ofera doua feluri de comprimare, unele camere digitale te lasa sa schimbi marimea imaginii. Pt ca poti sa cdomprimi imaginile din 640 x 480 (VGA) in 1600 x 1200 , pot fi momente cand vrei sa comprimi imaginile sacrificand calitatea pt cantitate.

Imaginea din stanga, care e detaliu a buzelor primei fotografii ,e fotografiat cu o rezolutie mica. Cele din partea dreapta, sunt fotografiate le o rezolutie mare.acestea sunt extremele cele mai intalnite la camerele digitale.

Uitandu-te in manualul camerei digitale la sectiunea calitatea imaginii, marime sau comprimare.

Foto celula este cea care nu lasa sa intre lumina , cu exceptia unei expuneri, cand se deschide pt a lasa lumina sa atinga sensorul imaginii. Timpul cat foto celula este deschisa afecteaza atat expunerea imaginii cat si actiunea din ea

Foto celulele mai incite lasa mai multa lumina sa atinga sensolrul imaginii facand-o mai luminoasa, pe cand cele mai rapide fac imaginea mai intunecata.

     

In aceste fotografii, fotocelula a fost lasata deschisa maim mult timp in stanga , decat in dreapta. Expunerea mai lunga a facut imaginea ami luminoasa.

Fotocelula avea obiceiul sa controleze timpul in care lumina e expusa al senzorul imaginii, dar aceasta s-a schimbat considerabil de-a lungul timpului. Camerele digitale mai noi , care pot sa i-a

Minute pt a fi expuse cum trebuie, a venit cu o invelitoare pe care fot6ograful o inlatura pt a incepe expunerea si apoi o inlocuia ca sat ermine. Cum filmul a inceput sa devina tot mai sensibil la lumina si timpul de expunere a devenit mai scurt, era nevoie de fotocelule mai noi.

Pt a controla expunerea (cantitatea de lumina care ajunge la senzorul imaginii), viteza fotocelulei e cel mai important control pe care il ai in ce priveste felul in care o actiune e captata in fotografie.Intelegerea vitezei fotocelulei e vitala daca vrei sa anticipezi daca un subiectin miscare va aparea in imaginea ta clar sau bruiat. Cu cat e mai mult dechisa fotocelula , cu atat mai mult un subiect in miscare va fi bruiat.De asemenea cu cat e mai mult deschis, cu atat creste probabilitatea sa cauzezi un bruiaj miscand camera incet.

O viteza a fotocelulei rapida (in dreapta) descide si inchide lentilele atat de repede incat subiectul nu se misca foarte departe in timpul expunerii, o viteza a fotocelulei mai mica pot sa -I permita subiectului sa se miste sufficient ca sa bruieze imagine ape sensor.

     

Katie s-a miscat putin cand fotocelula era deschisa si i-a cauzat un bruiaj nedorit imaginii.

Desi camerele digitale pot sa selecteze o fractiune de secunda pt o expunere, o serie de setari traditionale au fost folosite asa incat poti sa stezi tu singur timpul de expunere(lucru pe care nu-l poti face la prea multe camere digitale). Aceste fotocelule sunt aranjate intr-o astfel de secventa incat fiecare setare lasa pe jumatate atat de multa lumina cat urmatoarea setare inceata si de doua ori cat urmatoarea rapida. Vitezele traditonale ale fotocelulei.(listate de la cele mai rapede la cele mai incite) includ 1/1000, 1/500, 1/250, 1/125, 1/60, 1/30, 1/15, 1/8, 1/4, 1/2, si 1 secunda. Desi vitezele mai rapide de o secunda sunt fractiuni de secunda , cele mai multe camere le afiseaza fara numerator.

De exemplu : 1/2 secunde se afiseaza ca 2.

Uita-te in manualul camerei digitale la sectiunea prioritatea fotocelulei sau vitezele fotocelulei.

      Diagrama deschizaturii, un inel de suprapuneri cu lentile in interior, ajusteaza marimea unei deschideri in lentila, prin care lumina trece la senzorul imaginii. Cand isi schimba marimea, afecteaza atat expunera cat si adancimea campului de claritate.

Deschizatura poate lasa mai multa lumina cand e deschisa, dau poate sa lase mai putina cand e incise. Ca si fotocelula, deschizatura e folosita ca sa controleze expunerea. Daca e mai larga deschiderea , mai m ulta lumina ajunge pe sensor, intr-un anumit timp. Cu cat e mai multa lumina, cu atat e mai luminoasa poza.

O varietate de design-uri din jumatatea secolul trecut le-aqu permis fotografilor sa schimbe marimea deschiderii lentilei. O parte a diafragmei irisului , folosit in camerele de astazi, au fost folosite si in 1820s de Joseph Nicephore Niepce, unul dintre inventatorii fotografiei.

La fel ca si fotocelula, deschiderea afecteaza claritatea imaginii, dar in alt fel. Modificand deschiderea se modifica felul in care vezi in adancime, ce e in spate se poate vedea neclar. Cu cat e deschiderea mai mica, ca atat e mai mare zona care se va vedea clar. Pt unele fotografii de exemplu, de exemplu un peisaj, s-ar putea sa iti doresti o deschidere mai mica pt a putea vedea atat de aproape cat si de departe cat mai clar. Dar poate intr-un portret s-ar putea sa iti dore4sti o deschidere mai mare asa incat fata subiectului e clara , iar in spate se vede neclar.

Aceasta e o imagine in care se vede se face distinctia intre vederea de aproape care este clara si ea de departe care abia se distinge.

Aici vederea atat de aproape cat si de departe este la fel.

Setarile deschiderii se numesc 'f-stop' si indica marimea deschiderii din interiorul lentilelor. Fiecare dintre 'f-stop' lasa inauntru jumatate din cat alumina lasa urmatoarea deschidere mare si de doua ori cat alumina lasa urmatoarea deschidere mai mica. De la cele mai mari deschideri pana la cele mai mici "f-stop'-urile au fost f/1, f/1.4, f/2, f/2.8, f/4, f/5.6, f/8, f/11, f/16, f/22, f/32, f/45. Nici o lentila nu are intreaga marja de setari. Camerele standard au in general marja de la f/2 pana la f/16. Trebuie retinut , cu cat numarul unui 'f-stop' devine mai mare (de la f/8 la f/11, de exemplu), marimea deschiderii devine mai mica.

Cad ce mult poti sa deschizi dioptria, referindu-ne la ea ca si 'viteza', depinde de maximul deschiderii dioptriei.Termenul 'dioptrie rapida' se aplica in general la lentilele care au o deschidere maxima pt lungimea focalizarii.De exemplu, o lentila cu o deschidere maxima de f/2.6 se deschide mai mult , si e mai rapid decat lentilele cu o dioptrie de f/4. Dioptriile mai rapide sunt mai bune cand se fotografiaza intr-o lumina mai intunecata sau cand se fotografiaza subiecte in miscare.

How To: Selecting an Aperture

Uitati-va in manual pt o sectiune despre dioptria prederata sau dioptria prioritara, sau dioptri.

Amandoua fotodioda si dioptria afecteaza expunerea, cantitatea totala de lumina care ajunge pe sensor, asa incat cantroleaza luminozitatea sau cat de intunecata este o fotografie.Viteza fotocelulei caontroleaza timpul in care imaginea e expusa la lumina si dioptria controleaza stralucirea imaginii.Tu , sau sitemul de autoexpunere al camerei, poate sa combine concomitant o fotocelula rapida (ca sa lase lumina sa intre pt un timp scurt) cu o deschidere mare(ca sa lasa inauntru o lumina puternica) sau o fotocelula cu viteza mica (cu timp indelungat de expunere)cu o deschidere mica(lumina intunecata). Daca ne referim doar la expunere nu conteaza ce fel de combinatie folosim. Dar in alt caz, e o diferenta , si e exact acea diferenta care fac sa apara oportunitati creative. Tu mereu echilibrezi camera sau subiectul in miscare cu cadrul din spate. De aceea o schimbare a unuia dintre aceste elemente face sa apara o schimbare si la celalalt. Sa vedem de ce.

Fiecare setare e 1 "stop" de la urmatoarea si lasa sa intre jumatate sau de doua ori lumina urmatoarei setari. Viteza unai fotocelule de 1/60 sec. lasa sa intre jumatate din lumina pe care o lasa un 1/30 sec. , si de doua ori lumina unui 1/125 sec. O dioptrie de f/8 lasa jumatate de lumina din ceea ce un f/5.6 face, si de doua ori lumina unui f/11. Daca faci ca viteza dioptriein sa se opreasca mai incet (lasand in 1 stop maim multa lumina), si o dioptrie 1 stop mai mica (lasand in 1 stop mai putina lumina0, expunerea nu se schimba. Oricum , tu poti sa cresti apropii mai mult cadrul din spate si astfel creste posibilitatea bruiajului.

Pt a face poze in general este nevoie de o viteza a fotocelulei medie(1/60sec sau mai rapida) si de o dioptrie medie (f/5.6 sau mai mica). O viteza a fotocelulei mai mica se va vedea pe imagine printr-un bruiaj, de aceea camera trebuie sustinuta de un support stabil.

Pt obiecte in miscare e nevoie de o viteza mare a fotocelulei(desi lungimea focalizarii lentilei, cat de aproape e obiectul si directia in care se misca , afecteaza de asemenea miscarea)

Pt cadru indepartatat care se doreste sa se vada bine, cu o imagine clara atat apropape, cat si departe, ai nevoie de o dioptrie mica(desi lungimea focalizarii lentilei si distanta pana la subiect de asemenea afecteaza cadrul )

Pt a fotografia acesti Blue Angels in miscare rapida de pe puntea unei barci in miscare , s-a folosit o viteza rapida a fotocelulei pt a preveni bruiajul cauzat de subiect sau de camera in miscare.

Multe camere digitale pun la dispozite mai multe moduri de expunere. In modul automat , camera seteaza viteza fotocelulei si a deschiderii pt o expunere cat mai buna. Dar in general mai sunt alte doua moduri de expunere care sunt foarte folosite in prioritatea deschiderii in fotografiere si prioritatea fotocelulei. Toate modurile dau rezultate bunhe in marea majoritate a cazurilor de fotografiere. Oricum cand fotografiezi in anumite situatii, aceste alternari de expuneri pot avea anumite avantaje.

Moduri de expunere:

Modul automat seteaza viteza fotocelulei si a deschiderii, echilibrul la lumina alba, focalizarea fara nici o interventie. Acest mod iti da voie sa faci poze fara sa mai fi atent la setari si astfel te poti concentra la compozitie si focalizare.

Modul programat te lasa sa selectezi dintr-o varietate de situatii cum ar fi portret, peisaj sau sporturi.Apoi camera adapteaza deschiderea si fotocelula la aceste situatii.

Modul de prioritate a deschiderii(sau deschiderea preferata) te lasa sa selectezi dioptria ( deschiderea lentilelor) necesar ca sa obtii cadrul din spate pe care il doresti si sistemul automat seteaza viteza ca sa it idea o expunere buna. Tu selectezi un astfel de mod de cate ori e nevoie de un cadru care sa arate bine in spate. Ca sa fii sigur ca totul e clar, ca si intr-un peisaj, allege o deschidere mica.Cam acelasi principiu il urmeaza si cand vrei sa fotografiezi ceva de aproape. Pt a vedea subiectul de aproape mai bine, selecteaza o deschidere mare.

Modul prioritatii fotocelulei Te lasa sa selectezi viteza fotocelulei de care ai nevoie ca sa ingheti sau sa bruiezi in mod intentionat camera sau subiectul din imagine. Alegi acest mod in momentul in care reprezentarea miscarii e cea mai importanta. De exemplu cand se fotografiaza actiunea unei scene, ca si acelea care se gasesc in fotografiile vietii salbatice, sport, jurnale, modul prioritatii fotocelulei poate fi cea mai buna alegere. Te lasa sa fii sigur ca viteza fotocelulei este destul de rapida ca sa ingheti actiunea sau sa o incetinesti sufficient ca sa o bruiezi.

Manualul te lasa sa selectezi atat fotocelula cat si deschiderea

Fotografierea unei constitutii a U.S.A de pe puntea unui vapor aflat in miscare la viteza mare cu lentile mari luat folosind viteza mare a fotocelulei.

Aici viteza fotocelulei a fost destul de rapida ca sa inghete dansatorul central , dar destul de inceata ca sa-i bruieze pe cailalti. Aceasta il face pe dansatorul central cea mai importanta persoana din fotografiei si in acelasi timp da impresia de miscare.

Lasand fotocelula deschisa pt un timp mai lung,se vad lasate dare de lumina de la o masina aflata in trecere.

Senzorii imaginii sunt astfel facuti incat sa produca culorii care sunt la fel ca si cele

din scena originala. Oricum, sunt o multine de variatii intre senzori si circuitele si software-ul care proceseaza imaginile nefinisate in fotografii finale.Rezultatele pe care le obtii depind , in parte, de acuratetea cu care expui imaginile si concordanta intre echilibrul culorii si sensor si balanta culorii si lumina care ilumineaza de la subiect.

Cu camerele de filmat, fotografii exploreaza in general o mare varietate de filme inainte sa se decida care le place mai mult. Asta pt ca foiecare film are caracteristica lui proprie. Intr-unul cerealele pot sa fie mici, in altul pot sa fie mari. Un film poate sa aiba culori mai calde fata de alte filme, sau un pic mai reci.Aceste variatii subtile intre filme sunt observabile de catre fotografi. Cu camerele digitale , nu ai atatea optiuni ca si cele oferite de camerele de filmare.'Filmul' sub forma unui sensor de imagine este construit in camera.

In acest capitol vom explora lumea culorilor si cum sa o manipulezi in fotografii.

De ce vedem culorile? Lumina de la soare sau de la lampa pare ca nu are nici o culoare a sa, aparand ca si lumina alba. In schimb daca treci lumina printr-o prisma , poti sa vezi ca in realitate are tot felul de culori, la fel cum apare si curcubeul.

Desi lumina de la soare pare ca nu are culoare, aparand 'alba', in realitate contine un intreg spectru de culori asemanator cu curcubeul. Poti sa vezi aceste culori folosind o prisma.

Obiectele albe reflecta majoritatea undelor de lumina pe care o atinge. Cand toate aceste unde de lumina sunt combinate, vedem alb.In schimb cand toate sunt absorbite sin u sunt reflectate, vedem negru.

Un subiect colorat, cum ar fi o frunza pare a fi verde pt ca in momentul in care lumina alba o atinge, frunza reflecta doar undele de lumina verde si le aboarbe pe celalalte.

Desi lumina de la soare sau d ela un bulb de lumina ne apare alb, nu numai ca contine toate acele culori, le contine pe toate in proportii diferite. Lumina de la un soare de amiaza , de exemplu, e mult mai albastru decat soarele de la rasarit sau de la o lampa de wolfram. Pt a produce ceea ce noua ni se pare normal ca si culoare, imaginea trebuie sa contina culoarea din scena originala. Culoarea este afectata de catre sursa de lumina.

O modalitate de a descrie culoarea unei surse de lumina este dupa temperatur culorii care se exprima prin grade Kelvin. Scala culorilor este formata incepand cu culori mai rosiatice si sfarsind cu temperature mai inalte date de o culoare albastra. Lumina zilei contine mai multa lumina apropiata de spectrul albastrul, pe cand lumina incandescenta o contine mai mult pe cea mai rosiatica.

. Daylight contains proportionately more light toward the blue end of the spectrum. Incandescent light contains more toward the red end. That's why we describe daylight as 'cooler' and incandescent light as 'warmer.'

      Daylight

      Incandescent

      Fluorescent

Senzorii imaginii pot fi echilibrati ca sa corespunda luminii unei temperaturi a unei culori particulare.Aceasta se face folosind un system numit echilibrare la lumina alba, care automat sau manual ajusteaza senzitivitatea relativa a senzorului la diferite culori pt a fi la fel cu culoarea excedentara data de lumina care se inregistreaza. Lumina de zi(sau de afara) setata este la fel cu culoarea mai albastraa luminii zilei. Lumina incandescenta (sau dinauntru) setata este la fel ca si lumina mai calda, sau mai rosiatica a luminii.

Poti sa vezi echilibrarea luminii uitandu-te printr-un monitor LCD. Poti de asemenea sa verifici echilibrarea culorii la orice imagine pe care ai luat-o in acelasi fel.

Daca examinezi o imagine in deaproape poti sa vezi anumite suprafete albe care in particular au anumita culoare pe ele. Daca e asa , s-ar pute sa iti doresti sa ajustezi echilibrarea la lumina alba pt mai multe succesiuni de fotografiere.multe camere digitale ofera un numar de echilibrari la lumina alba, pt suprafete specifice de lumina.

Automat lucreaza in tot felul de conditii in ce priveste lumina

Manual te lasa sa setezi echilibrarea la lumina alba urmarind cu camera o bucata de hartie alba

In timpul zilei sau Insorit: e mai bine cand afara este insorit

Incandescent sau bec: e mai bine cand se fotografiaza la lumini incandescente

Florescent e mai bine cand se fotografiaza inauntru la lumina fluorescenta

Cand e innorat e mai bine daca se fotografiaza afara cand e innorat sau nu sunt conditii meteorologice foarte bune

.

In fotografii e o culoare a luminii numita 'lumina de zi'. Oricum un astfel de tip de luminan apare doar la un moment dat in timpul zilei. In timpul unei zile, lumina se poate schimba d ela rosul unui rasarit, la albastrul rece de la amiaz, si apoi sa se intoarca a o culoare rosie sau portocalie la apus. 'Lumina de zi' apare intre 10.A.M si 2 P.M. Intre aceste ore lumina apare clara, luminoasa, si redata riguros in fotografii.

In zorii zilei si la cand se lasa seara, culorile apar monocromatice. In acest timp este bines a folositi o expunere mai lunga.

Lumina de la amiaz va produce culori care par naturale si redate cat mai riguros.

Lumina diminetii si cea de la pranz va produce o culoare mai calda, mai rosiatica decat vei obtine in timpul zilei.

Apusul si rasatitul sunt destul de usor de expus, pt ca expunerea nu este atat de critica cum e cu alte scene.Daca expunerea va fi mai scurta, culorile vor fi un pic mai bogate si mai intunecate, pe cand o expunere mai lunga , va face scena mai luminoasa.

Soarele de multe ori apare mai sters in momentul in care rasare. Daca eusor invelit in aburul diminetii , lumina rosiatica lumineaza prim planul. .

. Doar rasaritul sau apusul nu sunt asa de interesante singure. Obiectele din prim plan, cum ar fi niste conditii meteorologice mai specialel, ca acest nor negru face cadrul mai deosebit

Culorile cerului sunt de cele mai multe ori mai bogate in prima junmatate de ora la rasarit si in prima jumatate de ora la apus. Trebuie sa ai rabdare sa privesti cerul cum se schimba in aceasta perioada. De multe ori soarele nu e asa de puternic la orizont, asa incat probloemele date de acesta nu mai apar. De asemenea, de multe ori norii coloreaza intr-un mod dramatic cerul, si mai pot refelcta si lumina altor nori, asa incat te pori gasi in fata unui minunat baldachin de culori.

Cu un disc al soarelui inclus intr-un rasarit sau apus, fotografiile s-ar putea sa apara intr-un fel mai inchis decat s-ar putea sa va asteptati. Adaugati unul sau doua stopuri la o expunere la un rasarit care include discul soarelui.

Warning!

Nu va uitati niciodata la un soare puternic prin vizor. Puteti sa va stricati ochii.

In loc sa fotografiati cu soarele in fata la rasarit sau la apus, puteti fotografia cu el in spate, pt a capta culori bogate si calde.

Cu o focalizare lunga a lentilelelor vor marii discul soarelul asa incat sa devina o parte importanta a fotografiei. Imaginile mai intunecate aflate in prim pot sa dea o nota mai interesanta fotografiilor.

Aici rasaritul soarelui era in spatele unuia dintre blocuri.

Luna , in special cand e plina, imbogateste foarte mult imaginea. Cel mai bun moment al zilei, pt a captura luna pe imagine este cand e foarte aproape de orizont. Pt ca e mult mai aproape de obiectele din prim plan, arata mult mai mare decat daca e in enaltul cerului.

Atentie, pt ca datorita faptului ca e relative intunecata in general necesita o expunere mai lunga. Pt ca se misca cam in acelasi plan cu Pamantul, o expunere mai lunga o poate bruia. Pt a evita eun astfel de effect, faceti poze inainte de rasarit sau dupa apus, cand mai este un pic de lumina de la soare.

Luna din aceasta fotografie , prin reflexia deasupra apei ofera un spectacol cu totul aparte.

O expunere mai indelungata la o luna plina poate fi cu totul deosebita. Doar aveti grija ca luna se misca si o expuner mai lunga de un minut poate sa o arate alungita.

Nu exista nici un motiv intemeiat sa iti lasi camera acasa, doar pt ca nu a rasarit soarele.

De fapt ploaia, zapada, ceata, negura pot sa faca fotografiile mai deosebite. Obiectele din departare de multe oti pot sa apara neclare si gri pe o astfel de vreme, cu primplanuri mai luminoasae decat in mod normal, pt ca ele au un contrast difuz. Aveti doar grija la umezeala, in ce priveste camera.

Zapada care acopera pamantul nu e frumoasa doar sa o privesti, ci si contribuie la realizarea unei fotografii frumoase.

Chiar si o ceata mai subtire face cadrul din spate mai difuz.

O ceata mai rarefiata poate sa reduca luminozitatea soarelui, in asa fel incat sa poata fi inclus intr-o fotografie.Daca nu ar fi fost ceata , soarele ar fi aparut ca si un punct alb contrastat de un fond negricios.

In cele mai reci zile ale anului, "fumul marii' se formeaza deasupra apei. Aici apare o barca care e lovita din spate de lumina sorelui.

In momentul in care o furtuna apare, de multe ori fondul e aproape negru, cu obiecte laminate in prim plan. Contrastul poate fi destul de dramatic.

Furtunile nu sunt un mement in care sa te ascunzi in casa, ci un moment in care sa iesi afara sis a privesti lumina. Cand furtunile se apropie, sau cand sunt rupture in nori, poti sa gasesti unele efecte foarte interesante. Sunt foarte multe contraste mai intunecate, dar cu culori bogate.

The choices you make when photographing in color, such as how to position a colored object against its background or whether to concentrate on bright, brilliant colors or muted, soft ones, affect the mood and general impact of your pictures. Stop for a moment before you make an exposure and try to focus your attention only on the viewfinder image. Ask yourself how the colors relate to each other. Perhaps a change in camera position might bring one colored object to a better position in relation to another. Or perhaps you should wait until sunset turns the sky a more brilliant hue. Don't limit yourself to taking the first view of a scene that comes to your attention.

Contrasting colors can make a subject stand out, for example, the magenta bush stands out against the more muted green and brown background. This contrast draws the eye to the more brightly colored object in the image.

Colors often create a psychological temperature. Blues and greens seem to be associated with coolness, water, or ice, while reds and oranges seem related to fire and warmth.

Verdele mai pal si mai sarac in pomi , contrasteaza cu padurea din spate, aducand in prim plan panorama mai saracacioasa.

Contrasting colors can make a subject stand out, for example, the magenta bush stands out against the more muted green and brown background. This contrast draws the eye to the more brightly colored object in the image.