FILMUL CINEMATOGRAFIC. NOTIUNI GENERALE

FILMUL CINEMATOGRAFIC. NOTIUNI GENERALE

1. Nota introductiva

1.1. Modulul "Filmul cinematografic. Notiuni generale" asigura formarea de competente tehnice si de abilitati practice necesare desfasurarii activitatii in cadrul echipelor de filmare sau de realizare a unei emisiuni Tv, dar ca si realizator al unui material independent cu aceeasi destinatie.

2. Modulul "Filmul cinematografic. Notiuni generale"" se studiaza in clasa a XI-a liceu tehnologic ruta progresiva, in vederea asigurarii pregatirii de specialitate in calificari din domeniul media, subdomeniul "Tehnici cinematografice si de televiziune".

Modulul face parte din "Cultura de specialitate" si are alocate un numar de ore / an, din care:

Continuturile incluse in structura modulului vor permite elevilor sa-si formeze si sa-si dezvolte o gama de abilitati practice si creative, orientate catre selectarea si utilizarea informatiilor specifice domeniului, identificarea formatelor si sistemelor de cinema, interpretarea compozitiei cadrului de filmare, redarea elementelor plastice ale filmului, respectarea tehnologiei de realizare a filmelor, in conditiile participarii lor nemijlocite la un proces instructiv-formativ centrat pe nevoile si aspiratiile lor.

3, Tabel de corelare intre rezultatele invatarii si continuturi

4. Sugestii metodologice

4.1. Modulul ofera elevilor oportunitatea de a-si forma competente tehnice in legatura captarea, inregistrarea si redarea imaginii in televiziune si cinematografie.

Programa modulului trebuie utilizata impreuna cu Standardul de Pregatire Profesionala, pentru a corela, in permanenta, rezultatele invatarii, cu criteriile de realizare care descriu modul de integrare a cunostintelor, deprinderilor si atitudinilor in abilitati transferabile in activitatea curenta.

Parcurgerea continuturilor este obligatorie, dar se impune abordarea flexibila si diferentiata a acestora, in functie de resursele disponibile si de nevoile locale de formare.

Asteptarile de invatare sunt stabilite sub forma unor rezultate de performanta, profesorul avand libertatea de a dezvolta anumite continuturi si de a le esalona in timp, utilizand activitati variate de invatare, cu caracter preponderent aplicativ.

Tabelul de corelare intre competente si continuturi, prezentat la punctul 3, specifica din ce unitate de competenta provin competentele care se agrega si care sunt continuturile ce permit profesorului sa formeze, elevului sa demonstreze si evaluatorului sa evalueze performanta vizata de respectivele competente. Se va tine cont de faptul ca profesorul are libertatea de a alege ordinea continuturilor si modul de organizare a activitatilor de invatare, in raport cu experienta si viziunea proprie.

4.2. Procesul de predare invatare trebuie sa aiba un caracter activ si centrat pe elev. In acest sens se recomanda realizarea unei evaluari initiale care sa permita obtinerea unor informatii relevante despre stilul de invatare al elevilor (auditiv, vizual, practic) si tipul de inteligenta al acestora. Aceste informatii vor sta la baza adaptarii strategiilor de predare-invatare la particularitatile elevilor.

Plecand de la principiul integrarii, care asigura accesul in scoala a oricarui copil, acceptand ca fiecare copil este diferit, se va avea in vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea abilitatilor, cunostintelor si atitudinilor pentru acei elevi care prezinta deficiente integrabile, adaptandu-le la specificul conditiilor de invatare si comportament (utilizarea de programe individualizate, pregatirea de fise individuale pentru elevii care au nevoie si care le cer, utilizarea instrumentelor ajutatoare de invatare, aducerea de laude chiar si pentru cele mai mic progrese si stabilirea impreuna a pasilor urmatori).

Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza si de a adapta procesul didactic la particularitatile elevilor, de a centra procesului de invatare pe elev, pe nevoile si disponibilitatile sale, in scopul unei valorificari optime ale acestora, individualizarea invatarii, largirii orizontului si perspectivelor educationale, de a diferentia sarcinile si timpului alocat s.a. In context, lucrul in grup, simularea, practica in atelier / la locul de munca, discutiile de grup, prezentarile video, multimedia si electronice, temele si proiectele integrate, vizitele etc. contribuie la invatarea eficienta, prin dezvoltarea abilitatilor de comunicare, negociere, luarea deciziilor, asumarea responsabilitatii, sprijin reciproc, precum si a spiritului de echipa, competitional si creativitatii elevilor .

Specificul disciplinei impune metode didactice interactive, recomandand cu precadere aplicatiile practice in echipa, metoda descoperirii, a demonstratiei, conversatia euristica.

Dinamica acestui domeniu este extrem de rapida. Aceasta presupune actualizarea permanenta a produselor soft prin prezentarea celor mai noi versiuni, astfel incat absolventilor sa le fie mai usor sa se adapteze in activitatea productiva.

5. Sugestii cu privire la evaluare

Evaluarea continua a elevilor va fi realizata de catre cadrele didactice pe baza unor probe scrise, orale sau practice care se refera explicit la criteriile de realizare mentionate in standard, respectand specificatiile diferitelor circumstante sau contexte de aplicare, iar ca metode de evaluare recomandam:

Observarea sistematica a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea conceptelor, capacitatilor, atitudinilor lor fata de o sarcina data.

Investigatia.

Autoevaluarea, prin care elevul compara nivelul la care a ajuns cu obiectivele si standardele educationale si isi poate impune / modifica programul propriu de invatare.

Metoda exercitiilor practice

Lucrul cu modele

Ca instrumente de evaluare se pot folosi:

Fise de observatie si fise de lucru

Chestionarul

Fise de autoevaluare

Miniproiectul - prin care se evalueaza metodele de lucru, utilizarea corespunzatoare a

bibliografiei, a materialelor si a instrumentelor, acuratetea reprezentarilor tehnice, modul de organizare a ideilor si a materialelor intr-un proiect.

Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de

inregistrare a performantelor scolare ale elevilor.

Pentru evaluarea finala a modulului, sugeram urmatoarele tipuri de instrumente:

Modulul : Filmul cinematografoc. Notiuni generale

FISA DE OBSERVARE

3. Bibliografie

1. Arta imaginii color video-TV, C-tin. Manoila, Ed. Militara, 1997

1. Tehnica iluminatului artistic, V. Petrovici, Ed. Tehnica, 1976
2. Perceptia imaginii cinematografice si de televiziune, Ovidiu Radulet, Ed. Pritech, 2002
3. Tehnologia filmului, Al. Marin, D. Morozan, V. Statescu, EDP, 1974

PURTATORI DE IMAGINE SI SUNET FOTO - CINE - TV

1. Nota introductiva

1.1. Modulul "Purtatori de imagine si sunet foto-cine-TV" asigura formarea de competente tehnice si de abilitati practice necesare desfasurarii activitatii in cadrul echipelor de filmare sau de realizare a unei emisiuni Tv, dar ca si realizator al unui material independent cu aceeasi destinatie.

2. Modulul "Purtatori de imagine si sunet foto-cine-TV" se studiaza in clasa a XI-a      liceu tehnologic ruta progresiva, in vederea asigurarii pregatirii de specialitate in calificari din domeniul media, subdomeniul "Tehnici cinematografice si de televiziune".

Modulul face parte din "Cultura de specialitate" si are alocate un numar de ore / an, din care:

Continuturile incluse in structura modulului vor permite elevilor sa-si formeze si sa-si dezvolte o gama de abilitati practice si creative, orientate catre determinarea caracteristicilor diversilor purtatori de imagine si sunet, selectarea si utilizarea acestora in functie de cerintele specifice domeniului, in conditiile participarii lor nemijlocite la un proces instructiv-formativ centrat pe nevoile si aspiratiile lor.

3, Tabel de corelare intre rezultatele invatarii si continuturi

4. Sugestii metodologice

4.1. Modulul ofera elevilor oportunitatea de a-si forma competente tehnice in legatura utilizarea corespunzatoare a mediilor de stocare audio-video.

Programa modulului trebuie utilizata impreuna cu Standardul de Pregatire Profesionala, pentru a corela, in permanenta, rezultatele invatarii, cu criteriile de realizare care descriu modul de integrare a cunostintelor, deprinderilor si atitudinilor in abilitati transferabile in activitatea curenta.

Parcurgerea continuturilor este obligatorie, dar se impune abordarea flexibila si diferentiata a acestora, in functie de resursele disponibile si de nevoile locale de formare.

Asteptarile de invatare sunt stabilite sub forma unor rezultate de performanta, profesorul avand libertatea de a dezvolta anumite continuturi si de a le esalona in timp, utilizand activitati variate de invatare, cu caracter preponderent aplicativ.

Tabelul de corelare intre competente si continuturi, prezentat la punctul 3, specifica din ce unitate de competenta provin competentele care se agrega si care sunt continuturile ce permit profesorului sa formeze, elevului sa demonstreze si evaluatorului sa evalueze performanta vizata de respectivele competente. Se va tine cont de faptul ca profesorul are libertatea de a alege ordinea continuturilor si modul de organizare a activitatilor de invatare, in raport cu experienta si viziunea proprie.

4.2. Procesul de predare invatare trebuie sa aiba un caracter activ si centrat pe elev. In acest sens se recomanda realizarea unei evaluari initiale care sa permita obtinerea unor informatii relevante despre stilul de invatare al elevilor (auditiv, vizual, practic) si tipul de inteligenta al acestora. Aceste informatii vor sta la baza adaptarii strategiilor de predare-invatare la particularitatile elevilor.

Plecand de la principiul integrarii, care asigura accesul in scoala a oricarui copil, acceptand ca fiecare copil este diferit, se va avea in vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea abilitatilor, cunostintelor si atitudinilor pentru acei elevi care prezinta deficiente integrabile, adaptandu-le la specificul conditiilor de invatare si comportament (utilizarea de programe individualizate, pregatirea de fise individuale pentru elevii care au nevoie si care le cer, utilizarea instrumentelor ajutatoare de invatare, aducerea de laude chiar si pentru cele mai mic progrese si stabilirea impreuna a pasilor urmatori).

Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza si de a adapta procesul didactic la particularitatile elevilor, de a centra procesului de invatare pe elev, pe nevoile si disponibilitatile sale, in scopul unei valorificari optime ale acestora, individualizarea invatarii, largirii orizontului si perspectivelor educationale, de a diferentia sarcinile si timpului alocat s.a. In context, lucrul in grup, simularea, practica in atelier / la locul de munca, discutiile de grup, prezentarile video, multimedia si electronice, temele si proiectele integrate, vizitele etc. contribuie la invatarea eficienta, prin dezvoltarea abilitatilor de comunicare, negociere, luarea deciziilor, asumarea responsabilitatii, sprijin reciproc, precum si a spiritului de echipa, competitional si creativitatii elevilor .

Specificul disciplinei impune metode didactice interactive, recomandand cu precadere aplicatiile practice in echipa, metoda descoperirii, a demonstratiei, conversatia euristica.

Dinamica acestui domeniu este extrem de rapida. Aceasta presupune actualizarea permanenta a produselor soft prin prezentarea celor mai noi versiuni, astfel incat absolventilor sa le fie mai usor sa se adapteze in activitatea productiva.

5. Sugestii cu privire la evaluare

Evaluarea continua a elevilor va fi realizata de catre cadrele didactice pe baza unor probe scrise, orale sau practice care se refera explicit la criteriile de realizare mentionate in standard, respectand specificatiile diferitelor circumstante sau contexte de aplicare.

Activitatile propuse pot fi evaluate folosind diverse tehnici si instrumente de evaluare: probe orale, scrise, practice, observarea activitatii si comportamentului elevului consemnata in fise de evaluare si de progres al elevului.

Rezultatele activitatilor desfasurate si ale evaluarilor, colectate atat de profesor cat si de elev, trebuie stranse si organizate astfel incat informatiile sa poata fi regasite cu usurinta:

            elevilor le pot fi necesare pentru actualizarea, pentru reluarea unor secvente la care nu au obtinut feed-back pozitiv;

            profesorilor le pot fi necesare ca dovezi ale progresului inregistrat de elev si ca dovezi de evaluare.

FISA DE PROGRES

Modulul (unitatea de competenta):

Numele elevului

Numele profesorului:

6. Bibliografie

1. Videocasetofoane, inregistrarea si redarea magnetica a imaginii si sunetului, Ed. ALL, Bucuresti
2. Sisteme de inregistrare audio-video, Marius otesteanu, Florin Alexa , Ed. De Vest, Timisoara, 1997
3. Tehnica fotografica, manual, D. Mociornita, Ed. Ag. de Informatii CAMI, 2000
4. Tehnologia filmului, Al. Marin, D. Morozan, V. Statescu, EDP, 1974

PROCESE SI PROCEDEE FOTOGRAFICE

1. Nota introductiva

1.1. Modulul "Procese si procedee fotografice" asigura formarea de competente tehnice si de abilitati practice necesare desfasurarii activitatii in cadrul echipelor de filmare sau de realizare a unei emisiuni Tv, dar ca si realizator al unui material independent cu aceeasi destinatie.

2. Modulul "Procese si procedee fotografice" se studiaza in clasa a XI-a      liceu tehnologic ruta progresiva, in vederea asigurarii pregatirii de specialitate in calificari din domeniul media, subdomeniul "Tehnici cinematografice si de televiziune".

Modulul face parte din "Cultura de specialitate" si are alocate un numar de ore / an, din care:

Continuturile incluse in structura modulului vor permite elevilor sa-si formeze si sa-si dezvolte o gama de abilitati practice privind analizarea conceptului de proces fotografic, prezentarea reactiilor chimice ce stau la baza formarii imaginii fotografice, determinarea proceselor chimice de prelucrare a materialelor fotosensibile, utilizarea procedeelor fotografice neconventionale, analizarea procedeelor fotofizice de inregistrare-redare, in conditiile participarii lor nemijlocite la un proces instructiv-formativ centrat pe nevoile si aspiratiile lor.

3, Tabel de corelare intre rezultatele invatarii si continuturi

4. Sugestii metodologice

4.1. Modulul ofera elevilor oportunitatea de a utiliza o gama larga de cunostinte teoretice in activitatile practice desfasurate.

Programa modulului trebuie utilizata impreuna cu Standardul de Pregatire Profesionala, pentru a corela, in permanenta, rezultatele invatarii, cu criteriile de realizare care descriu modul de integrare a cunostintelor, deprinderilor si atitudinilor in abilitati transferabile in activitatea curenta.

Parcurgerea continuturilor este obligatorie, dar se impune abordarea flexibila si diferentiata a acestora, in functie de resursele disponibile si de nevoile locale de formare.

Asteptarile de invatare sunt stabilite sub forma unor rezultate de performanta, profesorul avand libertatea de a dezvolta anumite continuturi si de a le esalona in timp, utilizand activitati variate de invatare, cu caracter preponderent aplicativ.

Tabelul de corelare intre competente si continuturi, prezentat la punctul 3, specifica din ce unitate de competenta provin competentele care se agrega si care sunt continuturile ce permit profesorului sa formeze, elevului sa demonstreze si evaluatorului sa evalueze performanta vizata de respectivele competente. Se va tine cont de faptul ca profesorul are libertatea de a alege ordinea continuturilor si modul de organizare a activitatilor de invatare, in raport cu experienta si viziunea proprie.

4.2. Procesul de predare invatare trebuie sa aiba un caracter activ si centrat pe elev. In acest sens se recomanda realizarea unei evaluari initiale care sa permita obtinerea unor informatii relevante despre stilul de invatare al elevilor (auditiv, vizual, practic) si tipul de inteligenta al acestora. Aceste informatii vor sta la baza adaptarii strategiilor de predare-invatare la particularitatile elevilor.

Plecand de la principiul integrarii, care asigura accesul in scoala a oricarui copil, acceptand ca fiecare copil este diferit, se va avea in vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea abilitatilor, cunostintelor si atitudinilor pentru acei elevi care prezinta deficiente integrabile, adaptandu-le la specificul conditiilor de invatare si comportament (utilizarea de programe individualizate, pregatirea de fise individuale pentru elevii care au nevoie si care le cer, utilizarea instrumentelor ajutatoare de invatare, aducerea de laude chiar si pentru cele mai mic progrese si stabilirea impreuna a pasilor urmatori).

Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza si de a adapta procesul didactic la particularitatile elevilor, de a centra procesului de invatare pe elev, pe nevoile si disponibilitatile sale, in scopul unei valorificari optime ale acestora, individualizarea invatarii, largirii orizontului si perspectivelor educationale, de a diferentia sarcinile si timpului alocat s.a. In context, lucrul in grup, simularea, practica in atelier / la locul de munca, discutiile de grup, prezentarile video, multimedia si electronice, temele si proiectele integrate, vizitele etc. contribuie la invatarea eficienta, prin dezvoltarea abilitatilor de comunicare, negociere, luarea deciziilor, asumarea responsabilitatii, sprijin reciproc, precum si a spiritului de echipa, competitional si creativitatii elevilor .

Specificul disciplinei impune metode didactice interactive, recomandand cu precadere aplicatiile practice in echipa, metoda descoperirii, a demonstratiei, conversatia euristica.

Dinamica acestui domeniu este extrem de rapida. Aceasta presupune actualizarea permanenta a produselor soft prin prezentarea celor mai noi versiuni, astfel incat absolventilor sa le fie mai usor sa se adapteze in activitatea productiva.

5. Sugestii cu privire la evaluare

Evaluarea continua a elevilor va fi realizata de catre cadrele didactice pe baza unor probe scrise, orale sau practice care se refera explicit la criteriile de realizare mentionate in standard, respectand specificatiile diferitelor circumstante sau contexte de aplicare.

Activitatile propuse pot fi evaluate folosind diverse tehnici si instrumente de evaluare: probe orale, scrise, practice, observarea activitatii si comportamentului elevului consemnata in fise de evaluare si de progres al elevului.

Rezultatele activitatilor desfasurate si ale evaluarilor, colectate atat de profesor cat si de elev, trebuie stranse si organizate astfel incat informatiile sa poata fi regasite cu usurinta:

            elevilor le pot fi necesare pentru actualizarea, pentru reluarea unor secvente la care nu au obtinut feed-back pozitiv;

            profesorilor le pot fi necesare ca dovezi ale progresului inregistrat de elev si ca dovezi de evaluare.

6. Bibliografie

1. Perceptia imaginii cinematografice si de televiziune, Ovidiu Radulet, Ed. Pritech, 2002

2. Tehnologia filmului, Al. Marin, D. Morozan, V. Statescu, EDP, 1974

3. Introducere in tehnica cinematografica, Pop Iuliu, Petculescu Alexandru, Ed. Tehnica, 1980

4. Tehnologia prelucrarii peliculei, V. Munteanu, EDP, 1975

TEHNICI MASS - MEDIA

1. Nota introductiva

1.1. Modulul "Tehnici mass - media" asigura formarea de competente tehnice si de abilitati practice necesare desfasurarii activitatii in cadrul echipelor de filmare sau de realizare a unei emisiuni Tv, dar ca si realizator al unui material independent cu aceeasi destinatie.

2. Modulul "Tehnici mass - media" se studiaza in clasa a XI-a liceu tehnologic ruta progresiva, in vederea asigurarii pregatirii de specialitate in calificari din domeniul media, subdomeniul "Tehnici cinematografice si de televiziune".

Modulul face parte din "Cultura de specialitate" si are alocate un numar de ore / an, din care:

Continuturile incluse in structura modulului vor permite elevilor sa-si formeze si sa-si dezvolte o gama de abilitati practice privind analizarea notiunilor fundamentale din domeniul culturii si comunica mass-media, aplicarea tehnicilor de difuzare a mesajului televizat, evaluarea impactului comunicarii audiovizuale, in conditiile participarii lor nemijlocite la un proces instructiv-formativ centrat pe nevoile si aspiratiile lor.

3, Tabel de corelare intre rezultatele invatarii si continuturi

4. Sugestii metodologice

4.1. Modulul ofera elevilor oportunitatea de a utiliza o gama larga de cunostinte teoretice in activitatile practice desfasurate.

Programa modulului trebuie utilizata impreuna cu Standardul de Pregatire Profesionala, pentru a corela, in permanenta, rezultatele invatarii, cu criteriile de realizare care descriu modul de integrare a cunostintelor, deprinderilor si atitudinilor in abilitati transferabile in activitatea curenta.

Parcurgerea continuturilor este obligatorie, dar se impune abordarea flexibila si diferentiata a acestora, in functie de resursele disponibile si de nevoile locale de formare.

Asteptarile de invatare sunt stabilite sub forma unor rezultate de performanta, profesorul avand libertatea de a dezvolta anumite continuturi si de a le esalona in timp, utilizand activitati variate de invatare, cu caracter preponderent aplicativ.

Tabelul de corelare intre competente si continuturi, prezentat la punctul 3, specifica din ce unitate de competenta provin competentele care se agrega si care sunt continuturile ce permit profesorului sa formeze, elevului sa demonstreze si evaluatorului sa evalueze performanta vizata de respectivele competente. Se va tine cont de faptul ca profesorul are libertatea de a alege ordinea continuturilor si modul de organizare a activitatilor de invatare, in raport cu experienta si viziunea proprie.

4.2. Procesul de predare invatare trebuie sa aiba un caracter activ si centrat pe elev. In acest sens se recomanda realizarea unei evaluari initiale care sa permita obtinerea unor informatii relevante despre stilul de invatare al elevilor (auditiv, vizual, practic) si tipul de inteligenta al acestora. Aceste informatii vor sta la baza adaptarii strategiilor de predare-invatare la particularitatile elevilor.

Plecand de la principiul integrarii, care asigura accesul in scoala a oricarui copil, acceptand ca fiecare copil este diferit, se va avea in vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea abilitatilor, cunostintelor si atitudinilor pentru acei elevi care prezinta deficiente integrabile, adaptandu-le la specificul conditiilor de invatare si comportament (utilizarea de programe individualizate, pregatirea de fise individuale pentru elevii care au nevoie si care le cer, utilizarea instrumentelor ajutatoare de invatare, aducerea de laude chiar si pentru cele mai mic progrese si stabilirea impreuna a pasilor urmatori).

Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza si de a adapta procesul didactic la particularitatile elevilor, de a centra procesului de invatare pe elev, pe nevoile si disponibilitatile sale, in scopul unei valorificari optime ale acestora, individualizarea invatarii, largirii orizontului si perspectivelor educationale, de a diferentia sarcinile si timpului alocat s.a. In context, lucrul in grup, simularea, practica in atelier / la locul de munca, discutiile de grup, prezentarile video, multimedia si electronice, temele si proiectele integrate, vizitele etc. contribuie la invatarea eficienta, prin dezvoltarea abilitatilor de comunicare, negociere, luarea deciziilor, asumarea responsabilitatii, sprijin reciproc, precum si a spiritului de echipa, competitional si creativitatii elevilor .

Specificul disciplinei impune metode didactice interactive, recomandand cu precadere aplicatiile practice in echipa, metoda descoperirii, a demonstratiei, conversatia euristica.

Dinamica acestui domeniu este extrem de rapida. Aceasta presupune actualizarea permanenta a produselor soft prin prezentarea celor mai noi versiuni, astfel incat absolventilor sa le fie mai usor sa se adapteze in activitatea productiva.

5. Sugestii cu privire la evaluare

Evaluarea continua a elevilor va fi realizata de catre cadrele didactice pe baza unor probe scrise, orale sau practice care se refera explicit la criteriile de realizare mentionate in standard, respectand specificatiile diferitelor circumstante sau contexte de aplicare.

Activitatile propuse pot fi evaluate folosind diverse tehnici si instrumente de evaluare: probe orale, scrise, practice, observarea activitatii si comportamentului elevului consemnata in fise de evaluare si de progres al elevului.

Rezultatele activitatilor desfasurate si ale evaluarilor, colectate atat de profesor cat si de elev, trebuie stranse si organizate astfel incat informatiile sa poata fi regasite cu usurinta:

            elevilor le pot fi necesare pentru actualizarea, pentru reluarea unor secvente la care nu au obtinut feed-back pozitiv;

            profesorilor le pot fi necesare ca dovezi ale progresului inregistrat de elev si ca dovezi de evaluare.

6. Bibliografie

1. Televiziune, de la videocamera la monitor, Gh. Mitrofan, Ed. Teora, Bucuresti, 1996

2. Imaginea TV, cum este.?!, M. Stancan, SC Lumina Tipo, 2004

3. Jurnalism TV