Organizarea si structurarea posturilor TV, de Radio sau de productie audio-video

Organizarea si structurarea posturilor TV, de Radio sau de productie audio-video

1.1. Stadiul actual al studiourilor TV, de radio sau de productie audio-video

Universul în care traim este puternic impregnat de cultura video si TV. Tehnologia actuala permite prelucrarea unui trafic foarte mare de informatii. Interpretarea acestor informatii si deciziile ce urmeaza a fi stabilite pe baza lor sunt efectuate de catre factorul uman.

Studiourile de radio si în special cele de televiziune prelucreaza cele mai diverse tipuri de informatii, acestea provin sub diverse formate, ceea ce implica o dificila gestionare a acestora. Ca surse de informatii putem avea: telefonul, faxul, în viitor videotelefonul, email, informatia video ce provine din materiale filmate sau cea generata pe calculatoare.

Diversitatea acestor date trebuie integrata în materiale ce vor fi difuzate spre telespectatori. Corespondentele telefonice dau un plus de autenticitate materialelor, dar nu pot oferi informatii video, de aceea de cele mai multe ori se folosesc ca suport de imagine poze, imagini mai vechi, sau imagini stocate pe CD-uri. Unele stiri sunt primite de la agentii de presa cum ar fi: RomPress, MediaFax, prin fax sau telex sau chiar prin Internet, etc. Aceste date sunt receptionate în general cu ajutorul unor echipamente dedicate, dar exista si posibilitatea receptionarii prin intermediul unui calculator. Stirile primite pe aceasta cale sunt citite si selectionate. Cele alese vor fi transmise telespectatorilor prin intermediul crainicelor sau prin afisarea lor sub forma de text pe ecran. Exista si posibilitatea de difuzare prin intermediul teletextului a unor informatii diverse înspre telespectatori. Au fost experimentate cu succes sisteme de “data casting” în scopuri didactice, dedicate învatamântului la distanta. Raspândirea videotelefonului si a videoconferintelor prin intermediul retelelor de calculatoare au deschis noi frontiere comunicatiilor. Ele pot fi folosite în diverse scopuri: comerciale, de divertisment si pentru învatamânt. Ele reprezinta cea mai puternica îmbinare dintre televiziune, transmisie de date sub forma numerica si calculatoare, presupunând metode si tehnici comune.

Unele materiale video ce provin din filmari pot fi necorespunzatoare din punct de vedere al calitati, necesitând prelucrari ulterioare, în general aceste prelucrari fiind digitale, pot fi realizate pe calculatoare performante sau pe echipamente dedicate care pot contine procesoare de semnal la fel de puternice ca si un procesor aflat într-un calculator.

O problema suficient de delicata este si cea a stocarii informatiei. În timp, suporturile magnetice îsi pierd proprietatile, dar mai dureroasa este pierderea informatiei înregistrate. Desi prin faptul ca un suport magnetic, în general, poate fi reînregistrat face ca majoritatea publicului sa-l îndrageasca, necesitatea ca informatia sa ramâna nealterata în timp, a determinat ca suporturile optice sa câstige teren. Recent se folosesc discurile magneto-optice pentru stocari deoarece acestea permit si reînregistrari. Pentru stocarea de informatii sunt folosite diverse tehnici de compresie ce se regasesc atât în domeniul televiziunii si a prelucrarii de imagini, cât si din domeniul calculatoarelor unde se utilizeaza stocarea de date.

Într-o lume în continua evolutie marcata de schimbari profunde, se poate distinge tendinta generala de a edifica o societate informationala.

Ritmul schimbarii se accelereaza pe masura ce tehnologia comunicatiilor înlatura privilegiul informational, deschizând noi canale de informatie cu o capacitate mai cuprinzatoare si un grad mai mare de sofisticare, anulând practic distanta dintre emitator si receptor, sporind viteza fluxului informational.

Astazi un sistem modern de prelucrare a informatiilor poate trata practic orice informatie înregistrata pe un suport magnetic sau optic: date numerice, text , grafica, sunete, voce si imagini video. Nu mai este necesar ca in vederea introducerii documentelor intr-o baza de date sa fie codificate si structurate într-un fel anume, ele putând fi preluate, ca atare, prin scanare sau înregistrare audio sau video atasându-se doar un set de atribute, un index cu informatii pentru regasire, consultare si modificare. Asistam astfel la un salt revolutionar în prelucrarea informatiilor.

Multimedia, un concept la moda dar în acelasi timp controversat, în curs de clarificare, în curs de standardizare, dar mai ales în curs de raspândire, va schimba în curând societatea, la fel cum a facut ziarul, telefonul si televizorul în perioade anterioare. Multimedia combina trei mari informatii ale secolului: telecomunicatii, tehnica de calcul si audiovizualul.

În anii ' 70, multimedia era doar un cuvânt care însemna audiovizual. În etapa actuala multimedia a devenit o tehnologie care a revolutionat domeniul calculatoarelor.

Pornind de la ideea ca omul însusi, prin esenta lui, este 'multimedia', aplicatiile de baza ale acestei tehnologii se canalizeaza spre informarea si formarea sa.

Multimedia reprezinta ansamblul tehnicilor de creare, stocare, transmitere si exploatare coordonata a informatiei sub forma de date numerice, text, grafica, sunete, voce si imagini video. În ultimii ani, o serie de factori au pregatit terenul pentru aparitia conceptului de 'Multimedia'. Printre acestia putem enumera :

raspândirea calculatoarelor personale - se estimeaza ca astazi in lume sunt instalate peste câteva sute de milioane de PC-uri;

raspândirea unor interfete grafice cu utilizatorul - au atras din ce in ce mai multi utilizatori, aratând ce impact poate avea includerea imaginilor si cuvintelor în materialele care contin cifre;

raspândirea si standardizarea placilor de sunet - problema majora ce a ramas un timp nerezolvata a fost afisarea unor imagini animate care necesita un spatiu mare de memorie cu mult peste capacitatea medie de memorare a discurilor calculatoarelor personale. Startul a fost dat de aparitia unei tehnologii revolutionare si anume CD-ROM-ul, raspândit astazi prin discurile cu muzica si care permite memorarea unei enciclopedii în multe volume pe un disc ce poate fi tinut in palma.

O secventa animata în timp real (25 imagini/sec), fiecare imagine are 256x512 puncte, în 256 de culori, necesita circa 3 Mocteti/sec. Deci un film de circa 20 minute are nevoie de 3 Gocteti. Asemenea volume mari de date nu pot fi stocate decât pe un suport amovibil. Pentru ca o aplicatie de 20 de minute sa se afle pe un astfel de suport trebuie adus volumul la maximum 600 Mb, printr-un sistem de comprimare în raport 5:1.

A aparut astfel o noua industrie reprezentata de producatorii de 'carti electronice' - discuri multimedia care acopera cele mai diverse domenii: Mamiferele, Beethoven, Biblia, Cinefilia, Discul Giuness al recordurilor, Atlasul enciclopedic, etc. În general în aceste carti pe lânga text exista imagini statice, animatie si sunet. Foarte impresionant este faptul ca informatiile sunt structurate si se pot regasi dupa diferite criterii.

Saltul este spectaculos, reprezentând un mod cu totul nou de receptare a informatiei. Aplicatiile acestei noi tehnologii pot fi limitate doar de lipsa de fantezie a realizatorilor si, deocamdata, de absenta unor standarde unanim acceptate.

Voyager, o companie cu 60 de angajati, a anuntat primul film ce a aparut pe CD-ROM, fiind vorba de ' A Hard Day's Night' , un film alb-negru înregistrat de formatia Beatles in 1964. Pentru a stoca 90 de minute de film pe un CD-ROM frecventa de cadre pe secunda a fost redusa la 12 si pentru mai multe cadre au fost stocate doar modificarile, obtinându-se un raport de comprimare 4:1. Fara a ajunge la calitatea imaginii de televiziune, filmul arata acceptabil pe ecranul unui calculator.

Compania Lotus a avut ideea de a dota o versiune a vestitului sau program de calcul tabelar 1-2-3 pentru Windows cu un 'help' multimedia, vorbit si animat. De fapt, tot produsul este un CD-ROM ce înlocuieste manualul de utilizare.

Teleconferintele multimedia 'video desktop' permit utilizatorilor sa se vada unii pe altii si în acelasi timp sa îsi trimita documente multimedia în timp real.

Iata si câteva domenii de aplicatii avute în vedere în viitorul apropiat: cumparari cu ajutorul calculatorului, jocuri interactive, învatamânt la distanta, arhitectura si îngrijirea sanatatii. De asemenea deosebit de spectaculoasa este realizarea de prezentari ale unor muzee pe echipamente multimedia. În acest fel, Muzeul Luvru de exemplu, se poate comprima pe câteva dischete astfel sa fie puse fara probleme la dispozitia publicului aflat la mii de kilometri distanta.

Posibilitatile digitale ale acestei statii sunt în mod particular valoroase pentru munca în grup raspândita pe mari suprafete geografice unde este nevoie de difuzarea si prelucrarea în comun de imagini si clipuri. De pilda de catre echipe de medici, grupuri distribuite de ingineri precum si de echipe de cercetare care utilizeaza imaginea video ca surse de date.

La posibilitatile înalte de creare si afisare a informatiilor se adauga WebCam, o minicamera color, asezata deasupra si conectata la PC. Se pot utiliza si semnale de la un camcorder, video disc player sau video camera, direct în portul S-video sau NTSC/PAL. Statia utilizeaza componente Philips pentru conversia analog-video în digital-video multiplexat YUV.

De notat ca imaginea “live-video” nu este într-o memorie video separata sau mentinuta ca semnal video separat, ci este localizata în spatiul buffer-ului video standard. Acesta permite utilizarea ei ca si oricare alt element al imaginii ecran pentru a fi captat si manipulat.

1.2. Necesitatea combinarii tehnicilor clasice de productie cu sistemecomputerizate dotate cu facilitati multimedia

Se va încerca o demonstrare a utilitatii combinarii tehnicilor multimedia printr-un exemplu:

“Unul dintre programele cu cea mai mare audienta la public este cel de stiri    (actualitati). Realizatorul unui astfel de program are o grea problema de rezolvat: gestionarea stirilor sosite si mai ales alegerea celor ce merita a fi transmise.”

Unele mesaje nu sunt însotite de suport video, ele putând fi stiri sosite prin fax. Pentru selectia acestora un sistem de achizitie pe calculator a mesajelor fax este foarte bine venit, deoarece exista posibilitatea ca textul mesajului, dupa ce a fost selectionat, sa fie convertit într-un format ce poate fi afisat pe monitorul crainicei ce va citi aceasta stire. De asemenea, se poate cauta foarte rapid cu ajutorul calculatorului în arhiva studioului daca exista material video, sau imagini ce ar putea reprezenta suportul video pentru stirea în cauza. Arhiva poate fi si un suport optic, caz în care accesul la acea informatie (imagine) este foarte rapid.

Necesitatea suportului de imagine apare si în cazul corespondentelor telefonice. Prin introducerea videotelefonului într-un viitor nu foarte îndepartat corespondentele telefonice nu vor mai fi lipsite de imagini. Receptia cu ajutorul calculatorului a semnalului digital corespunzator videotelefonului nu reprezinta o problema majora. Convertirea imaginii pentru afisarea pe ecranul televizorului fiind numai o mica problema de hard si soft.

Cu ajutorul calculatorului se pot genera imagini statice sau în miscare, imagini ce se pot folosi pentru generice sau efecte speciale. Posibilitatile în acest domeniu fiind nelimitate, totul depinzând de imaginatia factorului uman ce le utilizeaza.

Comanda aparatelor din dotarea unui studio poate fi sincronizata si gestionata cu ajutorul unui calculator ce dispune de o interfata adecvata.

Aparitia televiziunii de înalta definitie a adus noi probleme privind debitul mare de date. Rezolvarea a constat în combinarea reducerii debitului prin compresii atât hard cât si soft. Aici rolul calculatorului (procesorului matematic) fiind determinant.

În concluzie se poate spune ca existenta unui element activ care sa permita accesul, prelucrarea, gestionarea si arhivarea informatiilor de tipuri si formate foarte diferite, ce sunt vehiculate într-un studio de televiziune, este o necesitate ce trebuie îndeplinita. Acel element activ foarte la moda si cu o mare raspândire în lumea întreaga este calculatorul, însotit de softul adecvat prelucrarii acestor diverse tipuri de informatii.

1.3. Organizarea pe departamente a unui studio

Figura 1.1. Studioul de productie

Departamentul de programe – concepe, organizeaza si pune în aplicare realizarea unor emisiuni si programe. De asemenea participa la realizarea unor materiale comandate de catre clienti (clipuri publicitare, filme de prezentare si promovare de produse, etc.). Este compus în general din reporteri redactori si realizatori de emisiuni. Nu pot lipsi nici “oamenii cu idei” care sunt cheia succesului la realizarea de clipuri, emisiuni de promovare, reclame. Acest departament poate fi subdivizat dupa tipurile de emisiuni realizate dupa cum se vede în diagrama numarul 1.

Departamentul de productie – realizeaza practic programele, emisiunile si materialele cerute de catre departamentul programe. Personalul implicat are bune cunostinte tehnice si cunoaste modul de utilizare al echipamentului din dotare. Realizarea programelor se face în strânsa legatura cu personalul de la departamentul de programe. Este compus în general din operatori, monteuri, regizori de productie sau emisie, sunetisti, personalul de la lumini, scenografi, personal de service si întretinere. Acest departament poate fi subdivizat dupa cum se vede în diagrama numarul 2.

Diagrama nr.1 . Departamentul programe

Diagrama nr.2 . Departamentul productie

Departamentul de marketing, publicitate precum si departamentul administrativ – financiar – contabil sunt asemanatoare cu departamentele oricarei firme de productie. Trebuie tinut seama însa de specificul unei asemenea firme.

Departamentul Marketing / Publicitate – contine mai multe compartimente:

Agenti publicitari

Productie

Difuzare

Departamentul administrativ – financiar – contabil – contine mai multe compartimente:

Financiar / Contabil

Aprovizionare

Desfacere

Personal

Administrativ

Paza si ordine

Nu trebuie uitata arhiva unui studio ce poate sa înglobeze atât arhivarea materialelor produse cât si diverse surse de informatii ce au contribuit la documentarea pentru realizarea unui anumit material (ziare, reviste, statistici, carti, alte surse).

Relatia cu Consiliul National al Audiovizualului si cu Ministerul Comunicatiilor este foarte importanta si în general se desemneaza o persoana care sa se ocupe de toate rapoartele ce trebuiesc întocmite.

1.3.1.            Fluxul informational

Surse de informatii

Telespectatorii

Invitatiile la evenimente din partea organizatorilor

Conferinte de presa

Presa

Alte posturi de televiziune si radio

Sursele personale ale redactorilor

Internet

Agentii de informatii si stiri

Birourile de relatii cu publicul ale diverselor institutii

Moduri de primire a informatiilor

Scrisori

Telex

Telefoane

Faxuri

E-mail

WWW

Discutii directe cu persoanele implicate

1.3.2.          Proiectarea unui studio de televiziune

Parametrii ce trebuie luati în considerare atunci când se proiecteaza un studio TV sunt:

Numarul de ore de emisie – un numar mare de ore de emisie presupune o structura mult mai complexa a studioului.

Intervalul de emisie – în mod hotarâtor acest interval poate influenta gradul de audienta al programelor unui post.

Tipul si ponderea emisiunilor ce vor fi difuzate hotarasc audienta unui post TV.

Zona de acoperire – acoperirea unei zone în vederea receptionarii unui post TV de catre telespectatori poate fi realizata prin intermediul emisie în eter, transmisia programului pe cablu sau transmisia de pe satelit.

Concurenta – penetrarea unui nou post într-un mediu unde exista deja un numar mare de posturi este mult mai dificila, de aceea trebuie analizate, de la început, foarte atent emisiunile si mai ales orientarile acestor posturi pentru a cunoaste segmentul care nu este foarte bine acoperit de acestea.

Audienta - ce poate fi estimata pe baza criteriilor:

de fidelitate – de exemplu pentru un post TV care a aparut pentru prima data dupa Revolutie sau care a transmis evenimentele din timpul acesteia se poate bucura de o anumita afectivitate din partea telespectatorilor.

de obiectivitate – analiza fiind facuta pe baza:

calitatii programelor pe o perioada mai mare de timp

exactitatea informatiilor furnizate

calitatea tehnica a imaginilor si a sunetului

calitatea artistica

politice – pot exista posturi care sustin o anumita formatiune politica si ca urmare poate exista o audienta selectiva în functie de apartenenta politica.

etnice – problemele unor etnii pot fi mai mult sau mai putin reliefate de catre un post TV.

vârsta – unele tipuri de emisiuni pot fi îndragite în general de persoane cu vârsta cuprinsa numai într-un anumit interval.

sex – “telenovelele” sunt cu precadere emisiunile urmarite de femei, iar emisiunile sportive de catre barbati.

Resursele financiare

Resurse proprii – firma, persoana care finanteaza investitia initiala

Resurse externe – donatii si finantari

Venituri din realizarea de materiale si difuzarea de publicitate

Potentialul economic al zonei de acoperire

Tema de curs

Sa se studieze proiectarea si organizarea unui nou post TV în orasul dumneavoastra. Prezentati o posibila structura a grilei de program, iar pentru realizarea acesteia ce echipamente ar fi necesare?

1.4. Echipamentele necesare diverselor compartimente tehnice

1.4.1.          Echipamente necesare - varianta sistemelor liniare de editare

Linia de montaj pentru stiri

Figura 1.1. Linie pentru editarea stirilor

Video Player-ul

Video Recorder-ul

Monitoarele

Edit controler-ul

Mixerul video

Mixerul audio

Generatorul de caractere

Cabina izolata fonic

Sursele audio auxiliare

Amplificatorul audio

Boxele

Linia de montaj pentru programe de divertisment si cultura

Figura 1.2. Linie pentru editarea emisiunilor de divertisment

Video Player-ul

Video Recorder-ul

Monitoarele

Edit controler-ul

Mixerul video

Mixerul audio

Generatorul de caractere

Cabina izolata fonic

Sursele audio auxiliare

Amplificatorul audio

Boxele

Linia de subtitrare

Figura 1.3. Linie pentru subtitrare

Video Player-ul

Video Recorder-ul

Monitoarele

Edit controler-ul

Mixerul video

Generatorul de caractere

Linia pentru  editarea sunetului unui material video

Figura 1.4. Linie pentru inserare sunet

Video Player-ul

Video Recorder-ul

Monitoarele

Edit controler-ul

Mixerul video

Mixerul audio

Efecte

Cabina izolata fonic

Sursele audio auxiliare

Amplificatorul audio

Boxele

Microfoanele

Castile

1.4.2.          Echipamente necesare - varianta sistemelor neliniare de editare

Figura 1.5. Sistem de editare neliniar

Video Player-ul

Video Recorder-ul

Monitoarele

PC + placa de captura video

q      Edit controler-ul

q      Mixerul video

q      Mixerul audio

q      Generatorul de caractere

Sursele audio auxiliare

Amplificatorul audio

Boxele

1.4.3.          Platourile de filmare

Echipamente pentru operatori

Camerele video

Obiective

Trepiede

Lumini

q      Mobile de mare putere

q      Mobile de mica putere ce sunt montate pe videocamere

q      Pentru platouri

q      Suporturi pentru lumini

q      Generatoare de tensiune pentru lumini

q      Acumulatori

Sursele de alimentare

Acumulatori

Încarcatoare pentru acumulatori

Microfoane

Casti

Telepromptere

Sisteme de intercomunicare

q      Mobile pentru operatori

q      Pentru platouri cu un grad mai redus de mobilitate

Platoul pentru stiri

Videocamere - de platou fara magnetoscop, preferabil cu remote

- 2 sau 3 în functie de numarul de prezentatori, sau de invitati

Trepiede – fixe în general, poate exista si unul mobil

Lumini – în general lumini din fata, fara filtre si spoturi

Microfoane – lavaliera, sau directionale

Monitoare de control

Teleprompter

Intercom

Platou de dimensiuni reduse, cu posibilitati de chroma-key

Platoul pentru “Talk show”

Videocamere - de platou fara magnetoscop, cu remote

- 3 sau mai multe în functie de numarul de prezentatori, sau de invitati

Trepiede – fixe si mobile

Lumini – numar mare de lumini, cu filtre, spoturi

Microfoane – lavaliera, directionale, omnidirectionale, girafa

Monitoare de control

Telepromptere

Intercom pentru operatori si realizatori

Platou de dimensiuni medii, cu posibilitati de chroma-key, decoruri simple

Platoul pentru filmarea emisiunilor de divertisment

Videocamere - de platou fara magnetoscop, cu remote

- 3 sau mai multe în functie de numarul de prezentatori, sau de invitati

Trepiede – cu grad mare de mobilitate

Lumini – numar mare de lumini cu posibilitati de telecomandare, cu filtre, spoturi speciale, efecte de lumina

Microfoane – lavaliera, directionale, omnidirectionale, girafa

Monitoare de control

Telepromptere

Intercom pentru operatori si realizatori

Platou de dimensiuni mari, cu posibilitati de chroma-key multiplu, decoruri

1.4.4.          Regia de emisie

Video Player-ele cu remote

Video Recorder-ul

Video Time Laps

Monitoarele

Edit controler-ul

Mixerul video

Time Base Corector

Generatorul de caractere

Routers

Genlock

Logoinserter

Intercom

Camerele video cu remote

Sursele audio auxiliare

Amplificatorul audio

Boxele

v    Carul de reportaje – este asemanator ca si dotare cu echipamentele necesare unui platou de filmare. În plus poate fi dotat cu un sistem de emisie – receptie care sa-i permita legatura cu studioul principal si transmiterea de programe între ele. Legatura se poate face prin satelit sau printr-o legatura radioreleu în domeniul microundelor (MMDS).

v    Emitatorul – asigura transmiterea în eter a semnalului de TV. Este recomandabil ca emitatorul sa fie construit modular din mai multe etaje de amplificare ce dau un raspuns însumat (preferabil în antena sa se faca însumarea). Defectarea unuia dintre etaje sa reduca numai puterea de emisie, nu sa întrerupa emisia.

v    Compartimentul întretinere si service – tinând seama de complexitatea si numarul mare de echipamente ce exista într-un studio este necesar ca sa existe un compartiment de întretinere si service bine pregatit profesional si cu o dotare corespunzatoare necesara depanarii, calibrarii (reglarii) etalonarii echipamentelor.

v    Sistemul de alimentare – specific activitatii de televiziune este faptul ca emisia trebuie sa mearga indiferent de ceea ce se întâmpla în jur. De aceea trebuie prevenita una din cele mai frecvente probleme ce poate apare si care poate întrerupe emisia: lipsa tensiunii de alimentare. De aceea este bine sa existe surse independente de sistemul national de alimentare cu energie electrica. Pot exista mai multe solutii, una dintre ele se bazeaza pe un sistem de acumulatori (12V 50-100A/h) care sa permita o alimentare a regiei de emisie pe perioade relativ scurte (30-120 minute). Pentru perioade mai mari se poate folosi un grup electrogen (un generator actionat de un motor cu combustibil, benzina, motorina, etc.) de mai mare putere ce poate alimenta întreg studioul. Este necesar sa existe un sistem automat de detectie a întreruperii tensiunii de la retea si trecerea pe sursa secundara.

v    Sistemul de protectie si alarma împotriva efractiilor – valoarea mare a echipamentelor poate stârnii interesul anumitor persoane rau intentionate.

v    Sistemul informational – deoarece este vehiculata o mare cantitate de informatie, informatie care provine din diverse surse (fax, email, WWW, telefon, scrisorii), este necesar ca acest sistem sa fie bine gândit astfel încât accesul la baza de date a studioului sa se poata realiza usor (de exemplu din biroul fiecarui redactor prin intermediul unei retele de calculatoare sa se poata accesa stirile primite prin fax sau email de la Mediafax). Deasemenea este bine ca arhiva studioului sa fie actualizata permanent. Un sistem informational bine conceput ofera un volum mare de informatii cu un timp de acces la informatie foarte redus, poate limita deasemenea accesul unor persoane la anumite informatii si poate oferi o imagine globala a functionarii studioului.

Figura 1.6. Schema tipica pentru regia de emsie