Liedurile de expresie satirica

Liedurile de expresie satirica

Pe linia creatiei de cantec-lied cu implicatii satirice se inscriu si cele doua capodopere miniaturale: Curcile pe versurile lui V.Alecsandri si A venit un lup din crang de George Cosbuc. Iata cum explica O.L.Cosma geneza acestor lucrari ale maturitatii creatoare a compozitorului Gh.Dima:

"Gh.Dima stapaneste cu siguranta formele complexe ale muzicii vocale. A dovedit-o in nenumarate randuri ceea ce poate insemna ca simtea tentatia unor noi modelari, cautand pretexte capabile sa le declanseze. Ori, acestea puteau fi impulsionate de versuri ce presupuneau o istorioara, o mica intamplare, o fabula in care se contura o succinta actiune. Pretextele au fost gasite in versurile poetilor cu o usoara tenta satirica, ceea ce a determinat prin translatie profilul cantecelor lui DimaAtat transpunerea versurilor in sunete cat si fundalul acompaniator sugereaza sensul versurilor

Liedul Curcile analizat de catre O.L.Cosma in lucrarea citata este o galceava a orataniilor din curte cu cainele, care ia apararea tineretii, reprezentata de doi porumbei indragostiti. Comportarea lor le revolta pe batranele curci "garbovite si zburlite" a caror caracterizare Dima o face printr-o melodie "bine declamata" in 2/4 prin valori constante de optimi. EX.18 mas.1-8

Instrumentul reda, in cea de-a doua fraza a strofei A, in valori de saisprezecimi, inflexiuni de secunda, terta, cvarta, cvinta, sexta descendenta cu functie de ostinato, invidia, supararea. Strofa B este comentariul curcilor la adresa desfraului porumbeilor, ,realizat magistral prin accelerarea declamatiei in partida vocala, unde apare indicatia guraliv, intr-o melopee cu mers de secunda mica si mers armonic paralel pe o pedala de mi bemol.

Culminatia scenei, in fraza antecedenta a strofei B, e subliniata cu emfaza I prin transformarea valorilor ritmice in optimi, ce se rostesc in intervale crescatoare treptat, secunda,terta cvarta oprindu-se pe o cvarta lidica."⁵¹

Strofa urmatoare Av readuce ideea muzicala initiala marcand intrarea in dialog a cainelui, prilej cu care metrica se schimba in 3/4. Dialogul cainelui care le reproseaza curcilor cleveteala, punand-o pe seama batranetii contine trei segmente muzicale care amintesc si conturul melodic al ideii strofei A, dar si cel din B. Coda, in 6/8, concluzioneaza la adresa curcilor "si voi toate, la un loc, Nu platiti nici de-un potroc". Planul tonal osciland intre Sol major si mi bemol minor, da castig de cauza majorului. In ultima masura compozitorul reduce concluziv sensurile certei prin sugerarea onomatopeica a chiuitului curcilor, la pian, prin secundele mici si latratul cainelui la mana stanga (vezi exemplul, ultima masura). EX.20

A venit un lup din crang pe versurile poetului George Cosbuc, este o capodopera a genului, surprinzand o istorioara a carei idee centrala este netarmurita dragoste a mamei pentru fiul sau alungandu-i de la poarta pe toti cei care se operesc pentru ca sa-i ia baiatul. Vin pe rand, lupul, un om sarac, si un negustor legitimand apelarea la aceleasi elemente tematice, cei trei care cauta copiii ce plang, sunt portretizati muzical prin idei diferite. Constructia dramatica este in perfecta concordanta cu constructia arhitectonica. Venirea lupului in sat, Allegro molto, e redata printr-o pagina descriptiva a pianului, formulele melodico-ritmice sugereaza pericolul, dar si spaima copilului. EX.21 mas.1-3

Vocea solistei e fioroasa, concretizata printr-o linie melodica sinuoasa ce are drept final o fraza cromatica ascendenta, coda strofei A marcand venirea lupului la poarta. Tonalitatea strofei prime este Si bemol major.

Strofa B, in Mi bemol major, ne introduce intr-o melodica cu contururi folclorice de Ardeleana Moderato alla Ardeleana, in care mama il alunga pe lup de la poarta (vezi EX.22 pe pagina urmatoare).

Strofa C, in sol minor il infatiseaza pe omul sarac printr-o melopee ce imita o melodie lautareasca, Ca cimpoiul, Lento, ma non troppo, lamentabile. o tanguire muzicala melismatica in care se impune culoarea secundei marite. Aceeasi sectiune cromatica cu rol de coda a strofei A evoca supararea mamei care se repede la omul sarac (vezi EX.23 pe pagina urmatoare).

EX.23 mas.

Lento ma noo troppo, lamentabite,

Strofa D, in Mi bemol major Moderato este marcata de intonatii calde, sugerand afectiunea mamei: "puiul meu e bun si tace pentru ca finalul strofei sa sugereze compatimirea mamei si alungarea neavenitului; strofa cadenteaza in Fa major.

Articulatia strofica urmatoare readuce materialul muzical din A, in si bemol minor, identificand muzical personajul negustorului cu cel al lupului. Subtilitatea acestei tratari vine sa sublinieze lacomia ambilor.

Revenirea strofei B in final, impune din nou Ardeleana marcand refuzul mamei de a-si vinde copilul. "In acest cantec, muzicianul psiholog care a fost Gh.Dima, isi demonstreaza inalta clasa, aratand ca partida vocala nu e neaparat cea mai importanta pentru dezvaluirea sensului versurilor, pianului incredintandu-i-se functii nu numai descriptive ci si dramatice. El creeaza trairile ce se deruleaza dinamic intr-o maniera cinematografica In aceste cantece Gh.Dima asimileaza atributele folclorice probabil, in dorinta de a conferi muzicii mai multa accesibilitate