Marimi fizice. Operatia de masurare

Marimi fizice. Operatia de masurare

Marimile fizice caracterizeaza proprietatile fizice ale materiei (de exemplu: masa, densitatea), starea materiei (vascozitatea, fluiditatea), miscarea (viteza, acceleratie) sau anumite fenomene fizice (tensiune superficiala, indice de refractie, conductivitate termica). Marimile fizice care exprima aceeasi proprietate, deosebindu-se intre ele numai cantitativ se numesc marimi de aceeasi natura.

Caracteristica principala a marimilor fizice este ca sunt masurabile.

A masura o marime inseamna a compara, printr-un procedeu adecvat, marimea data cu alta de aceeasi natura, considerata ca unitate de masura.

Marimile fizice pot fi clasificate dupa anumite criterii: astfel dupa caracterul pe care il prezinta in raport cu simetria fenomenului putem deosebi marimile scalare (lungimea, masa, timpul, puterea, temperatura, etc.).

Rezultatul masurarii unei marimi scalare M este exprimat matematic prin relatia:

(1.1)

unde U este unitatea de masura, iar n-valoarea numerica a marimii de masurat.

Relatia mai poate fi scrisa si sub forma:

(1.2)

care este numita ecuatia fundamentala a masurarii.

Masurand aceeasi marime M cu doua unitati de masura diferite, vom avea:

(1.3)

si deci :

(1.4)

de unde rezulta ca valoarea numerica a unei marimi variaza invers proportional cu unitatea de masura respectiva. Raportul k se numeste factor de transformare si reprezinta numarul cu care trebuie inmultita valoarea numerica exprimata in alta unitate de masura:

(1.5)

In fizica se stabilesc fie pe cale teoretica, fie pe cale experimentala, diferite relatii intre marimi de naturi diferite. Acestea pot fi legi (relatii dezvaluite de experienta), principii (relatii obtinute prin generalizarea unui numar mare de fapte experimentale si care se verifica prin ansamblul consecintelor lor), postulate (care se propun teoretic si se confirma prin consecintele lor) si teoreme (relatii obtinute deductiv plecand de la legi, principii, postulate si definitii).

In aceste relatii (legi, principii, definitii, etc.) pot sa apara constante datorita alegerii unitatilor de masura pentru marimile respective.

De exemplu, daca scriem relatia de definitie a vitezei:

(1.6)

in functie de unitatile respective:

(1.7)

gasim:

(1.8)

unde:

(1.9)

se numeste coeficient parazit si depinde de unitatile de masura adoptate pentru marimile cuprinse in formula considerata.