controlul cresterii microorganismelor

Controlul cresterii microorganismelor

in practica medicala

spitale - sectii medicale si chirurgicale - infectii nozocomiale

cabinete medicale, stomatologice

in microbiologie

material infectios - risc pentru contaminarea mediului, imbolnavirea personalului

diagnostic corect: prevenirea contaminarii probelor din mediul extern

Definitii:

DECONTAMINARE: reducerea numarului de germeni de pe un obiect sau dintr-o substanta pana la 0

ANTISEPSIE: decontaminarea tegumentelor si mucoaselor cu ajutorul unor substante chimice antiseptice bacteriostatice (netoxice pentru tegument): alcool etilic 70 , tinctura de iod 5%, KMnO₄ 0,1%, detergenti cationici. Distruge doar formele vegetative

DEZINFECTIE: distrugerea patogenilor (mai putin a sporilor) de pe suprafete, din aer, cu ajutorul unor substante chimice dezinfectante bactericide (toxice pentru tesuturi vii): fenoli, formol, H₂CO₃. Impiedica raspandirea bolilor infectioase.

STERILIZARE: distrugerea sau indepartarea tuturor formelor vii (inclusiv spori)

ASEPSIE: absenta patogenilor - mentinerea sterilitatii - presupune aplicarea tehnicilor aseptice pentru a impiedica patrunderea microbilor intr-un substrat steril.

SANITIZARE - masuri pentru asigurarea sanatatii publice

PREZERVARE, CONSERVARE    - pastrarea viabilitatii microorganismelor o durata variabila de timp

Factori care influenteaza eficacitatea metodelor de control

marimea populatiei bacteriene

moartea bacteriilor este exponentiala (mai multi germeni = mai mult timp)

timpul de expunere la agentul decontaminant

cresterea timpului de expunere creste rata distrugerii

efectul concentratiei, a temperaturii si a pH-ului

cresterea concentratiei creste rata distrugerii

temperatura, concentratia, pH-ul la care actioneaza agentul

stabilitatea agentului

structura germenului

endospori - clostridii

chist - Protozoa

peretele celular - Mycobacterium

interactiunea cu mediul inconjurator - protectia germenilor

prezenta substantelor organice protejeaza microorganismele (curat - murdar)

dezinfectie in spitale - selectarea rezistentei

Metode de decontaminare

Metodele se aleg in functie de situatia practica. (? materialele care urmeaza a fi tratate sunt termostabile/ termorezistente, etc.)

Metode fizice

I.            Caldura

a.      Caldura uscata:

Incalzirea la rosu - ansa de platina

Flambare - completarea sterilizarii - trecerea obiectului prin flacara

Incinerarea - arderea cu reducere la cenusa

indicatii: materiale dispozabile din plastic, reziduuri organice solide, carcasele, cadavrele animalelor

Sterilizarea prin aer cald - mecanism de actiune: oxidare

indicatii: sticlarie de laborator, vase din portelan, instrumentar chirurgical, pulberi termostabile

contraindicatii: solutii apoase, obiecte din cauciuc, plastic, tesaturi si vata din bumbac sau fibra sintetica, materialele contaminate din laborator

se realizeaza in etuva (cuptorul Pasteur, Poupinel)

C 2h, 180 C 1h

b.      Caldura umeda:

Fierberea - mecanism de actiune: denaturare

distruge formele vegetative, nu si sporii

nu este metoda de sterilizare eficienta

C, 30 minute

Vapori fluenti - in vasul Koch, Arnold

Tindalizarea - sterilizarea fractionata: evita incalzirea la temperaturi de peste100 C

incalzire in 3 zile consecutive, intre incalziri incubare la termostat pentru germinarea sporilor

tindalizare la 100 C in vasul Koch (Arnold) utilizand vapori fluenti

tindalizare la 65 C in baie de apa

sterilizarea unor medii de cultura, alimente

Sterilizare prin vapori sub presiune - autoclavarea; mecanism de actiune: denaturare

temperatura vaporilor de apa intr-un spatiu inchis creste proportional cu presiunea

0,5 atm - 115 C, 1 atm - 121 C, 2 atm 134 C

in microbiologie: 121 C timp de 15'- 30'

in blocurile operatorii: 134 C timp de 30'

indicatii: sterilizarea materialului infectios din laborator, medii de cultura termostabile, instrumente chirurgicale, halate, campuri operatorii, etc.

contraindicatii: material plastic, piele, blana

II.         Pasteurizarea

denaturarea proteinelor - expunere la temperaturi de sub 100 C

produse alimentare termolabile

nu se distrug: micobacteriile, enterovirusurile

joasa (LTLT - low temperature long time)

inalta (HTST - high temperature short time)

(UHT - ultra high temperature)

III.       Filtrarea

retinerea microorganismelor din medii lichide sau aer

trecerea prin membrane cu porozitati diferite (0,22m m m

membrane: acetat, nitrat celuloza, policarbonat, teflon

sterilizarea lichidelor termolabile si sterilizarea aerului pentru crearea unui mediu aseptic (boxe cu flux de aer laminar - HEPA filter: High-efficiency Particulate Air)

IV.      Centrifugarea - pentru virusuri se folosesc viteze mari (10000 rpm)

V.        Radiatii

ionizante - distrug ADN-ul

penetratie mare

sterilizarea instrumentelor chirurgicale, stomatologice

nu este o metoda des folosita

neionizante - alterarea ADN-ului

ex. razele UV - lampa germicida

nu sunt penetrante

sterilizarea suprafetelor de lucru netede, curate, sanitizarea saloanelor, salilor de operatie

VI.      Vibratii ultrasonice

Substante chimice

I.            Agentii alkilanti

au actiune sporo- si bactericida (glutaraldehida, oxidul de etilen); formaldehida are doar efect dezinfectant

sterilizarea instrumentelor medicale, a echipamentelor endoscopice, a medicamentelor

oxidul de etilen: substanta gazoasa cu penetrabilitate mare

glutaraldehida: solutie apoasa 2%

II.         Solutii dezinfectante si antiseptice

Halogenii

Clorul si derivatii de clor, hipocloritii

Iodoforii

Derivatii fenolici

Detergenti

Alcooli - etanol 70-80%

Substante chimice utilizate in microbiologie:

pentru dezinfectie: cloramina 5%, fenol 3%, etc.

pentru antisepsia mainilor: bromocet 1%_o, cloramina 1%, etc.

Metode de prezervare

Frigul

refrigerare: 4 C: stare de viata latenta - efect bactriostatic

congelare brusca: -21 C - sterilizare

congelare la -70 C: prezervare

Desicare

liofilizarea - congelare brusca si desicare: prezervarea pe termen lung a culturilor bacteriene,

presiune osmotica - indepartarea apei din alimente (fructe, lapte praf)

Controlul sterilizarii si al sterilitatii

Controlul sterilizarii: controlul procesului de sterilizare

metode fizice - controlul temperaturii (termometru), presiunii (manometru), timpului de expunere

metode chimice: se folosesc substante cu punct de fuziune apropiat de temperatura la care se face sterilizarea (acidul benzoic are punctul de fuziune la temperatura de 121 C)

metode biologice: fiole Stearotest - suspensie de spori de Bacillus stearotermophilus; atingerea temperaturii de 121 C duce la distrugerea sporilor, indicatorul din fiole vireaza.

Controlul sterilitatii: eficienta sterilizarii si mentinerea sterilitatii; se realizeaza prin metode bacteriologice (recoltarea probelor de pe suprafete sterile, cultivare)