Conceptul de biodiversitate

Conceptul de biodiversitate

Conceptul de diversitate se refera la varietatea compo-nentelor unui sistem, fiind o masura a heterogenitatii acestuia. Biodiversitatea defineste heterogenitatea componentelor ecosferei.

Dictionarul de biologie Penguin (1995) defineste biodiversitatea ca fiind "nivelul local sau global al diversitatii biologice, cel mai frecvent exprimat ca numar de specii sau de taxoni superiori speciei, sau ca indicator al diversitatii genetice".

Dictionarul de biologie Oxford (1999) defineste biodiversitatea ca "mare varietate de specii (diversitatea speciilor) sau de alti taxoni de plante, animale si micro-organisme existente intr-un habitat, diversitatea biocenozelor dintr-o anumita regiune (diversitate ecologica) sau variabi-litatea genetica din cadrul unei specii (diversitate genetica)."

In prezent nu exista o viziune unitara asupra concep-tului de biodiversitate. D. DeLong (1996) a identificat 85 de definitii ale biodiversitatii, acestea putand fi grupate in doua mari categorii:

Ø      in sens restrans, conceptul de biodiversitate desemneaza diversitatea speciilor ("bogatia in specii") si a taxonilor de rang superior din cadrul ierarhiei taxonomice;

Ø      in sens larg, biodiversitatea poate fi definita ca intreaga variabilitate a organismelor vii si a habitatelor acestora. Astfel, se disting patru componente ierarhice ale biodiversitatii: diversitatea genetica (variabilitatea intraspecifica), diversitatea specifica, diversitatea ecosistemelor si diversitatea antropica.

Diversitatea genetica se refera la variabilitatea intra-specifica si reprezinta fundamentul procesului evolutiv.

Diversitatea specifica se refera la varietatea speciilor la nivel local (biocenoza), regional (regiune biogeografica) sau global (biosfera).

Diversitatea ecosistemica este nivelul la care au loc procesele evolutive, pe langa viu, aceasta include si componenta nevie - biotopul.

Diversitatea antropica sau etnoculturala se refera la diversitatea etnica, culturala si lingvistica a comunitatilor umane. Unii autori considera diversitatea antropica ca fiind o componenta a biodiversitatii, care trebuie tratata separat datorita complexitatii si importantei sistemului socio-economic ca si componenta a ecosferei.

Semnificatia restransa a conceptului de biodiversitate nu este adecvata, mai ales atunci cand se pune problema elaborarii strategiilor de conservare a biodiversitatii, deoarece experienta a demonstrat ca masurile de conservare sunt eficiente doar atunci cand se tine seama de functionarea sistemelor ecologice si nu doar de mentinerea unei specii intr-un anumit areal, de asemenea, in mod obiectiv, viul nu poate fi separat de biotopul sau. Se impune, deci, extinderea conceptului de biodiversitate de la diversitatea taxonomica si la diversitatea unitatilor structurale si functionale ale ecosferei (incluzand si sistemele socio-economice: diversitatea capitalului social, cultural si fizic-construit).

Astfel, biodiversitatea trebuie analizata si cuantificata in urmatoarele planuri:

diversitatea sistemelor ecologice, aceasta reflecta diversitatea sistemelor biologice supraindividuale (populatii, biocenoze, complexe de biocenoze, biosfera) precum si diversitatea habitatelor;

diversitatea sistemelor biologice cu rang de specie si a taxonilor din cadrul ierarhiei taxonomice - biodiversitatea in sens restrans;

diversitatea structurii genetice a populatiilor;

diversitatea antropica

Unii autori considera ca formularea "diversitatea siste-melor biologice si ecologice" ar fi mai potrivita pentru a acoperi sensul larg al termenului de "biodiversitate". In literatura de specialitate, pentru desemnarea biodiversitatii in sens larg se mai foloseste termenul de "ecodiversitate" pe care il consideram adecvat.