Diviziunile Microbiologiei

Diviziunile Microbiologiei

Procariotele populeaza orice mediu adecvat pentru formele superioare de viata, dar si o varietate de medii cu conditii extreme, restrictive pentru majoritatea organismelor superioare. Diversitatea proceselor fiziologice bacteriene, precum si rolul lor esential in ecosistemele naturale, dar si capacitatea de a sintetiza substante utile sau de a produce procese infectioase la organismele superioare au creat, inca de la inceputurile dezvoltarii sale ca stiinta, premisele diversificarii domeniilor de studiu al microorganismelor, unele cu un accentuat caracter utilitar.

Microbiologia industriala s-a dezvoltat pornind de la descoperirea proceselor fermentative de catre Pasteur. Ea studiaza utilizarea microorganismelor producatoare de substante utile pentru alimentatie, terapeutica sau pentru diferite industrii. Domeniul s-a extins la studiul proceselor de biosinteza si bioconversie.

Microbiologia solului studiaza ansamblul microorganismelor din sol, interrelatiile dintre ele, precum si interactiunile dintre microorganisme si plante, dar in mod deosebit, rolul microorganismelor in fertilitatea solului si in circuitul elementelor biogene in natura.

Geomicrobiologia se distinge prin caracterul ei pregnant utilitar. Studiaza, in special, microbiologia petrolului: rolul microorganismelor in geneza petrolului; posibilitatea utilizarii microorganismelor in exploatarea petrolului; rolul microorganismelor in biodegradarea petrolului. Studiaza rolul microorganismelor in geneza zacamintelor minerale si posibilitatea utilizarii microorganismelor pentru exploatarea zacamintelor si pentru recuperarea metalelor din zacamintele sarace.

Hidromicrobiologia studiaza microorganismele din mediile aquatice si rolul lor in lanturile trofice. Microbiologia marina, ramura a Hidromicrobiologiei studiaza microorganismele din marile bazine de apa sarata, dar in special rolul lor in circuitul elementelor biogene.

Microbiologia insectelor studiaza relatiile dintre microorganisme si artropode. S-a concretizat ca domeniu de sine statator datorita rolului important pe care il au artropodele in patologia umana, animala si vegetala, ca vectori ai unor microorganisme patogene si ai unor virusuri.

Microbiologia medicala studiaza microorganismele patogene pentru om si animale. Studiaza particularitatile lor fundamentale, adica patogenitatea si virulenta, factorii care conditioneaza virulenta, precum si modul lor de transmitere si posibilitatile de combatere.

Ecologia microorganismelor este o stiinta de sinteza care stabileste legitatile generale de evolutie si interactiune a microorganismelor in natura. Studiaza interactiunile dintre microorganisme, precum si interrelatiile microorganismelor cu macroorganismele.

Genetica microorganismelor este o ramura tanara, conturata dupa l940. Studiaza substratul molecular al ereditatii si variabilitatii microorganismelor si mecanismele de transfer al materialului genetic la bacterii.

Microbiologia generala este o stiinta biologica fundamentala, care studiaza particularitatile generale ale organizarii structurale si functionale ale celulei bacteriene, sistematica, raspandirea microorganismelor in natura, relatiile lor ecologice cu alte microorganisme si cu macroorganismele, originea si evolutia lor, fenomenele de ereditate si variabilitate microbiana. Microbiologia generala este o stiinta de sinteza si se bazeaza pe datele domeniilor aplicative ale microbiologiei. Cadrul larg al Microbiologiei generale, contributia sa imensa la dezvoltarea multor ramuri ale biologiei si implicatiile ei teoretice si practice in evolutia altor stiinte, determinate de posibilitatea utilizarii microorganismelor ca model experimental fac, ca studiul principiilor fundamentale ale microbiologiei generale sa fie de o necesitate absoluta pentru orice biolog modern - indiferent de domeniul sau de specialitate - ca si pentru biochimist si biofizician, genetician, medic, agronom, cercetator in industria fermentativa etc.