Fiziologia intestinului gros

Fiziologia intestinului gros

Nu se poate vorbi despre o secretie digestiva a intestinului gros, cu toate ca in peretele lui se gasesc multe glande tubulare ce secreta suc intestinal. Din punct de vedere chimic este alcatuit din apa si reziduu uscat ce contine, pe langa mucus, un mare numar de bacterii, de celule descuamate, leucocite si resturi alimentare nedigerate. Mucusul ajuta la formarea bolului fecal si permite deplasarea aborala a continutului colonic si defecatia.

Transformarile chimice din colon se datoreaza enzimelor venite din intestinul subtire si mai ales a florei bacteriene. Flora bacteriana colonica realizeaza doua procese importante: fermentatia si putrefactia.

Procesele de fermentatie se desfasoara in jumatatea proximala a colonului, sub actiunea unor bacterii aerobe (Bacillus coli, Lactobacillus, Aerobacter aerogenes). Glucidele nedigerate in intestin, iar la erbivore celuloza, hemiceluloza si lignina sunt digerate pana la stadiul de monozaharide constitutive. Procentele sunt atat de reduse (2-3%) incat practic nu conteaza nici macar la erbivorele monogastrice. Sub actiunea florei colice de fermentatie se produce nu numai degradarea polizaharidelor in monozaharide, ci si degradarea anaeroba a acestora pana la acid lactic, acetic etc., eliberandu-se in acelasi timp o cantitate apreciabila de gaze (CO₂, CH₄, CH₃ etc.). la om, polizaharidele vegetale nu sunt atacate in colon, dar prezinta importanta pentru mentinerea unui peristaltism normal.

Procesele de putrefactie se realizeaza sub actiunea florei anaerobe. Proteinele nedigerate si o parte din proteinele bacteriene sunt supuse unui proces de degradare pana la stadiul de aminoacizi; o parte din aa rezultati participa la resinteza proteinelor microorganismelor colonice, iar cea mai mare parte sunt supusi proceselor de decarboxilare si dezaminare. Prin decarboxilare rezulta aminele corespunzatoare (histamina, tiramina, cadaverina, putresceina etc.), iar prin dezaminare se produc fenoli (fenol, scatol, indol etc.) sau acizii organici corespunzatori. O parte din aceste substante este absorbita in sange si detoxificata in ficat, iar cea mai mare parte este eliminata prin fecale.

Sub actiunea florei bacteriene se sintetizeaza unele vitamine indispensabile organismului (ex: vitamine din complexul B si vitamina K).

Activitatea motorie a colonului este asemanatoare cu cea a celorlalte segmente ale tractului digestiv, dar prezinta si unele particularitati:

miscarile segmentare se realizeaza prin contractia puternica a muschilor circulari (cu participarea teniilor), concomitent cu bombarea portiunilor dintre zonele contractate, care iau aspectul unor mici "saci" numiti haustre

miscarile peristaltice sunt mai putin frecvente si mai lente decat ale intestinului subtire

prezinta miscari antiperistaltice, datorita carora se mareste timpul de contact intre continut si mucoasa colonica, favorizandu-se procesele de absorbtie si formarea materiilor fecale

prezinta miscari de masa (propulsive) - sunt unde peristaltice foarte puternice, care cuprind segmente lungi de intestin si transporta cantitati mari de continut intestinal, putand determina nevoia de defecatie

Evacuarea materiilor fecale la exterior se realizeaza printr-un act reflex complex, partial voluntar. Arcul reflex involuntar se incheie la nivelul maduvei lombo-sacrale (L₁-L₂ si S₂-S₅). Receptorii sunt mecanoreceptori (receptori de distensie) situati in mucoasa si in special in peretele muscular al rectului si sfincterelor. Caile aferente si eferente apartin sistemului nervos parasimpatic si simpatic, precum si fibre somatice ce inerveaza sfincterul muscular striat extern. Stimulul adecvat il constituie distensia peretelui rectal, iar in anumite conditii, contractiile ritmice puternice ale colonului iritat (in cazul diareelor, rectul este gol). La nou nascut (pana la circa 15 luni) actul defecatiei se reduce la circuitul medular (centrii medulari parasimpatici comanda contractia peretilor rectali si relaxarea sfincterului intern - neted).

In cazul omului intervine cortexul, care comanda intensificarea tonusului sfincterului anal extern, iar prin nervii simpatici relaxeaza peretii rectali si sfincterul neted - senzatia de "necesitate" poate sa dispara o anumita perioada de timp. Alimentatia cu carne produce o cantitate mai mica de fecale; consistenta acestora depinde de cantitatea de apa continuta zilnic (la bou sunt eliminate 35 kg, la oaie si porc 3 kg).