Increngatura CTENOPHORA (Ctenaria, Acnidaria)

Increngatura CTENOPHORA (Ctenaria, Acnidaria)

Ctenoforele sunt organisme in majoritate pelagice, foarte asemanatoare cu meduzele. Simetria corpului este biradiara, putandu-se diferentia un plan lateral si un plan sagital. Putine specii sunt bentale si au corpul turtit, simetria biradiara fiind alterata de elemente de simetrie bilaterala Ca si in cazul celenteratelor, corpul este alcatuit din ectoderm si endoderm, intre care se gaseste o mezoglee groasa. Denumirea grupului vine de la prezenta pe suprafata corpului a 8 benzi de ctenidii cu ajutorul carora animalele inoata in masa apei. O ctenidie (de la gr. ctenos - pieptene) este alcatuita dintr-un sir de cili puternici cu baza solidarizata; acesti cili bat apa impreuna, iar intregul ansamblu de ctenidii este coordonat prin intermediul statocistului. In plan sagital, multe specii prezinta doua tentacule lungi, retractile, prevazute cu ramificatii - tentile - la nivelul carora se gasesc celule coloblaste. Aceste celule au forma emisferica, cu un filament rigid, drept si unul spiralat; coloblastele secreta substante cleioase care servesc la imobilizarea planctonului cu care se hranesc animalele.

Forma corpului este variata: formele cele mai primitive au forma sferoidala, altele sunt turtite lateral si prevazute cu lobi bucali mari in timp ce o alta serie filogenetica are corpul in forma de clopot.

Pentru exemplificare, vom recurge la o forma simpla, comuna in Marea Neagra - Pleurobrachia rhodopis.

Sistemul gastrovascular. Orificiul bucal se deschide inferior, continuandu-se cu un faringe ingust si lat, urmat de un stomac de la nivelul caruia pleaca o serie de canale (sistem gastrovascular) care strabat mezogleea. Sistemul de canale se termina cu 8 canale meridiane - fuzionate sau nu - care se dispun sub cele 8 siruri de ctenidii. Structura sistemului de canale difera de la un grup la altul. La formele primitive de tip cidipid, sistemul gastrovascular este alcatuit din faringe, un stomac in forma de palnie si 5 canale care se desprind din acesta: doua stomodeale, paralele cu faringele si terminate in fund de sac in propierea orificiului bucal, un canal infundibular care se indreapta spre polul aboral unde se ramifica odata si apoi inca odata, din cele patru ramificatii terminale doua (situate opus si altern) deschizandu-se la exterior prin mici pori si doua canale laterale. Dupa un scurt traseu, canalele laterale se impart in trei ramuri: una centrala - canalul tentacular - care se alipeste in final de teaca tentaculuilui de aceeasi parte - si doua canale radiare. Acestea din urma se bifurca la randul lor, rezultand canalele radiare de ordin II care se vor uni in final cu cate un canal meridian. Tentaculele, lungi si extrem de retractile, prevazute cu ramificatii denumite tentile, se insera intr-o teaca la nivelul careia se gasesc fibre musculare ce au originea intr-un grup de celule initiale mezodermice (in embriogeneza ctenoforelor se diferntiaza un grup de celule desprinse din endoderm, care se plaseaza intre cele doua foite embrionere existente, dar nu nu ajung sa formeze o a treia foita embrionara - mezodermul).

Sistemul nervos este ca si la celenterate reprezentat de o retea nervoasa difuza, ceva mai densa in jurul orificiului bucal. La ctenofore se gaseste un organ senzorial caracteristic - statocistul, situat superior de la care pornesc siruri de ciliatura la cele 8 siruri meridiane de ctenidii, in acest mod fiind coordonata bataia acestora in functie de inclinarea corpului in apa. Statocistul de la ctenofore este o structura destul de complexa, fiind situat intr-o adancitura a ectodermului de la polul aboral. Adancitura este protejata de un grup de cili situati pe circumferinta, care se alipesc lateral si formeaza o cupola cu aspect gelatinos. Sub cupola se gaseste un statolit sustinut de patru "stalpi" formati din grupe de cili solidarizati. De la baza fiecarui "stalp" porneste cate o banda de ciliatura care dupa ce iese de sub cupola gelatinoasa se bifurca, fiecare sir de cili parcurgand cate un sir de ctenidii; astfel, miscarile corpului, percepute de statolit sunt controlate prin batai compensatorii ale ctenidiilor de pe o parte sau alta a corpului.

Sistemul genital. Ctenoforele sunt animale hermafrodite, gonadele fiind dispuse longitudinal, de-o parte si de alta a canalelor meridiane, totdeauna testiculelor si respectiv ovarelor de langa un canal meridian corespunzandu-le alt testicul respectiv ovar situat lateral fata de canalul meridian vecin. Produsele sexuale ajung in cavitatea gastrala si de aici sunt expulzate la exterior. Fecundatia este externa.

In timpul ontogenezei ctenoforelor apar pentru prima data in seria animala celule care anunta aparitia celei de-a treia foite embrionare. Astfel, in stadiul de blastula, din celulele endodermice mari se diferentiaza prin diviziune un grup de celule de talie mica care se vor dispune in final in urma unui proces de invaginare intre celulele ectodermice si cele endodermice. Aceste celule, denumite celule mezenchimatoase, nu formeaza insa o a treia foita embrionara ci dau nastere musculaturii aflate in tentacule si teaca tentaculara. Aceste fibre musculare se caracterizeaza printr-o elasticitate extrema, amintind de insusirile asemanatoare ale fibrelor musculare netede.

Ctenoforele sunt animale marine putin tolerante fata de salinitati scazute. Din acest motiv, in Marea Neagra se cunosc in prezent doar patru specii de ctenofore, dintre care trei au patruns in bazinul pontic dupa

Sunt specii planctonofage, destul de neselective, cu exceptia beroideelor. Din punct de vedere sistematic, cele circa 80 de specii actuale de ctenofore se impart in doua clase, in functie de prezenta sau absenta tentaculelor: Tentaculata si Atentaculata.