Imunitatea

Imunitatea

1. Imunitatea - definitie:

- imunitate vine din limba latina de la cuvantul immunitas=scutit, aparat, privilegiat;

- este insusirea organismului vegetal, animal si uman de a opune rezistenta in fata activitatii microbilor si a substantelor toxice, cu alte cuvinte, capacitatea lui de a-si pastra sanatatea si vigurozitatea;

- imunitatea reprezinta capacitatea de a recunoaste si de a anihila agentii straini patrunsi in organism;

- organismul este in permanenta amenintat de patrunderea din exterior a unor "agresori biologici";

- impotriva acestor "agresori biologici" organismul se opune prin mijloacele sale de aparare;

- se descriu doua sisteme de aparare: - nespecifica;

- specifica.

2. Clasificarea sistemelor de aparare:

- organismul este in permanenta amenintat de patrunderea din exterior a unor "agresori biologici";

- impotriva acestor "agresori biologici" organismul se opune prin mijloacele sale de aparare;

- se descriu doua sisteme de aparare: - nespecifica;

- specifica.

3. Apararea nespecifica:

- cuprinde totalitatea factorilor ce realizeaza protectia organismului impotriva oricarui antigen, indiferent de natura sa;

- intervin aici: - pielea si mucoasele intacte, cu rol de bariera mecanica;

- factorii interni care determina, in cazul depasirii acestei bariere, reactia

inflamatorie locala, caracterizata prin roseata, inflamare, temperatura crescuta si

durere.

- lezarea celulelor determina atragerea, printr-un chimiotactism pozitiv, a unor leucocite: granulocite neutrofile, urmate curand de limfocite si monocite cu acttiune fagocitara. Din "lupta lor" rezulta puroiul, amestec de microorganisme omorate, leucocite, celule distruse si lichide celulare.

- activitatea fagocitara a leucocitelor este favorizata de factori umorali (lizozimul, interferonul).

4. Apararea specifica (imunitatea):

- se realizeaza cu ajutorul anticorpilor specifici (numiti si aglutinine plasmatice: α, β), formati de catre limfocite la patrunderea in organism a agentilor straini, numiti antigeni;

- anticorpii sunt substante proteice din clasa gammaglobulinelor, imunoglobuline, care circula in plasma sangvina;

- imunitatea reprezinta capacitatea de a recunoaste si de a anihila agentii straini (antigene) patrunsi in organism;

- un rol important in imunitate il joaca limfocitele T, prin pastrarea "memoriei imunitare" la nivel celular (imunitatea celulara), si limfocitele B, care sintetizeaza anticorpi specifici (imunitatea umorala). Acestea alcatuiesc, impreuna cu macrofagele rezultate prin iesirea monocitelor din vase in tesuturi, sistemul celular al imunitatii;

- imunitate umorala datorata factorilor care actioneaza asupra microbilor si toxinelor microbiene ce se afla in stare libera in umori, producand eliminarea lor din organism;

- imunitate celulara conferita de factori care actionand in focare inflamatorii ce realizeaza blocarea microorganismelor patrunse intracelular, scapate de actiunea destructiva a factorilor imunitatii umorale;

umoral=care circula prin curentul sangvin; care apar ine umorilor; care se refera la umori.

imunitate umorala=presupune circulatia anticorpilor;

- procesele imunitare se declanseaza si in cazul introducerii in organism a unor grefe sau transplante de organe, drept care trebuie luate masuri corespunzetoare de protectie impotriva actiunii imunitare;

- in functie de modul de dobandire se poate vorbi de o imunitate constituita pe cale:

● naturala;

● una rezultata pe cale artificiala.

Imunitatea naturala:

- poate fi: - inascuta - comuna tuturor indivizilor;

- se transmite ereditar;

- se manifesta pe toata durata vietii;

- dobandita - pasiva: - cand copilul, ale carui mecanisme de producere a imunitatii nu s-au maturizat, primeste de la mama, mai intai pe cale transplancentara, apoi prin lapte, o serie de factori imunitari, in special imunoglobuline);

- activa: - in urma unor boli, ca urmare a infectiei organismului respectiv;

Imunitatea pe cale artificiala:

- este la randul sau tot de doua feluri:

● activa:

- prin vaccinare (introducerea in organism a unor agenti patogeni atenuati sau omorati) determinand producerea de anticorpi specifici;

- organismul isi fabrica anticorpi, ca urmare a administrarii de vaccinuri: anatoxine, vaccinuri corpusculare sau mixte (primele doua injectate concominent);

● pasiva:

- prin administrare de seruri, care contin anticorpi gata formati;

- anticorpi preformati in afara organismului sunt injectati sub forma de seruri in vederea prevenirii unei boli infectioase (seroprofilaxia) sau tratarii ei (seroterapia).

Tab. 1. Imunitatea

VII. Sangele

1. Sangele - generalitati:

- sangele este un tesut conjunctiv fluid;

- vine din limba latina de la cuvantul sanguis=sange;

- sangele este un lichid vital existent in corpul oamenilor precum si in cel al animalelor, care hraneste toate organele si tesuturile corpului si elimina substantele nefolositoare sau reziduale din organism;

- in medicina, disciplina care se ocupa cu studiul sangelui se numeste hematologie;

- valoarea pH-ului sanguin este de 7,4;

- culoarea rosie a sangelui este datorata pigmentului (cu fier) hemoglobina din eritrocite (sau hematii, sau globule rosii) care incarcate cu oxigen au o culoare mai deschisa;

- sistemul vascular contine la om cca. 70-80 ml de sange pe kilogram, deci la o greutate corporala normala a unui om de 70-80 kg va fi cca. 5-6 litri de sange (ceea ce reprezinta 7-8% din greutatea totala a corpului), barbatii au cu cca. un litru mai mult sange ca femeile.

- cantitatea de sange prezenta in organismul unei persoane poate varia:

● in timpul deshidratarii, de exemplu la un maraton, volumul de sange prezent scade;

● in cazul unei sarcini insa, volumul de sange creste, deoarece sangele mamei trebuie sa

transporte mai mult oxigen.

2. Functiile sangelui

- functia respiratorie (transportul O₂ si CO₂);

- functia nutritiva (transportul glucidelor, aminoacizilor, grasimilor);

- functia excretorie (transportul produsilor de catabolism);

- mentinerea echilibrului hidroelectrolitic si al Ph;

- conexiunea pe cale umorala a diferitelor tesuturi si organe;

- functia de aparare prin anticorpi si mecanismele imunologice celulare;

- functia hemostatica (asigura conditii fizico-chimice relativ constante (homeostazie) pentru celulele organismului;

- homeostazia consta in mentinerea constanta a proprietatilor mediului intern pentru a permite activitatea normala a celulelor.

- participa la termoreglare;

3. Compozitia sangelui:

- sunt: - plasma (sau plasma sangvina) (55-60% din sange);

- elementele figurate (sau elemente celulare) (40-45% din sange).

A) Plasma sangvina (55-60% din sange)

- reprezinta aproximativ 55-60% din sange;

- este o solutie apoasa transparenta si usor galbuie aflata deasupra, ce contine in jur de 10 % substante solide (deci este partea lichida a sangelui);

- in plasma sangvina plutesc o serie de celulule specifice sangelui;

- plasma sangvina contine:

● 90 % apa (in care se afla dizolvate substante solide in cea mai mare parte organice);

● 9 % substante organice: - substante nutritive: proteine (albumine si globuline), glucide, lipide,

vitamine si derivati ai acestora etc.;

- substante cu molecule mici ca monozaharide, hormoni, gaze

dizolvate;

- produse de catabolism destinate excretiei (rinichi) ca ureee, acid

uric, hipuric.

substante anorganice (saruri minerale care contin ioni dintre care mai importanti sunt cei de Na (sodiu), Cl (clor), K (potasiu), Mg (magneziu), P (fosfor) si Ca (calciu);

- raportul de proteine variaza intre 60 si 80 g/litru cca. 8 % din volumul plasmei;

- compozitia plasmei este apropiata de cea lichidului interstitial, dar destul de diferita de cea a lichidului celular.

B) Elementele figurate ale sangelui sau elemente celulare) (40-45% din sange):

- hematiile (eritrocitele);

- leucocitele;

- trombocitele.

- celulele sangvine sunt produse in diferite locuri in tot organismul. Desi acestea variaza la copiii si adolescenti hematopoeza (hematopoeza=procesul de formre a elementelor figurate ale sangelui) are un sediu constant la adulti, avand loc, in principal, in craniu, coloana veetebrala, coaste, stern, oasele bazinului si la capetele oaselor lungi cum ar fi humerusul. Aici maduva osoasa produce toate tipurile de hematii, leococite si trombocite. Leucocitele sunt produse, de aemenea, in splina si ganglioni limfatici.   

- hematocritul reprezinta masa de hematii (globule rosii) dintr-un anumit volum de sange;

- valorile normale ale hematocritului:

- variaza in functie de varsta si sex;

- la barbati, valoarea normala a hematocritului este intre 44 - 46 %;

- la femei intre 41 - 43 %;

- la copii variaza in functie de varsta, la nou nascuti fiind de 60 %, iar la copiii pana la

pubertate de numai de 30 %.

a) Hematiile (eritrocitele, sau globulele rosii):

- sunt celule fara nucleu (la celelalte vertebrate au nucleu);

- au o forma discoidala (de lentila biconcava);

- au un diametru de aproximativ 7 m;

- numarul hematiilor:

● la barbat de 5-5,5 milioane de celule/mm³ de sange circulant;

● la femeie de 4,5-5 milioane de celule/mm³ de sange circulant;

- cresterea numarului acestora poarta denumirea de poliglobulie, iar scaderea de anemie;

- numarul lor se mentine constant datorita maduvii rosii a oaselor unde ele se formeaza;

- durata vietii lor este de 120 zile;

- hematiile au rolul de a transporta gazele respiratorii (O₂ si CO₂) cu ajutorul unei proteine specifice numita hemoglobina care contine fier;

- principala substanta din eritrocite este hemoglobina;

- hemoglobina:

● este formata din doua componente:

►una proteica numita globina;

►una neproteica (prostetica) colorata, numita hem (care contine fier).

● ocupa cam 33% din volumul unei hematii;

● este pigmentul respirator (pigmentul rosu), a tuturor vertebratelor;

● are rol in transportul gazelor respiratorii: O₂ (oxihemoglobina) si a CO₂

(carbohemoglobina);

● hemoglobina preia O₂ de la nivelul plamanilor si il cedeaza in tesuturi;

● din tesuturi hemoglobina preia numai o parte din CO₂ (cel mai mult CO₂ circula sub

forma de ioni bicarbonat);

- in 100 ml sange exista in medie 15 g hemoglobina, restul este reprezentat de lipide (7%), glucide (3%), diferite alte substante organice si anorganice si apa (57%);

- o cantitate foarte mica de gaze respiratorii circula in stare dizolvata;

- isi au originea in maduva rosie hematogena, hematopoietica sau hematoformatoare (MRH) care da nastere elementelor figurate ale sangelui. Aceasta se gaseste in oasele late (stern, coxal) si in corpurile vertebrelor.

b) Leucocitele (globulele albe):

- sunt in numar de 6 000-8 000 de celule/mm³ de sange circulant;

- sunt celule cu nucleu (nucleate);

- au forme diferite;

- se formeaza in maduva rosie a oaselor si in ganglionii limfatici;

- apara organismul de infectii eliberand anticorpi;

- apararea organismului impotriva microblior se numeste imunitate (un exemplu de imunitate la patrunderea unor proteine straine in organism il reprezinta respingerile de organe transplantante. Pe aceasta proprietate se bazeaza vaccinarea, prin care organismul este obligat sa produca anticorpi. Scarlatina, pojarul si polimielita dau imunitate prin formarea de anticorpi in timplul imbolnavirii).

- leucocitele se impart in:

● granulocite: - neutrofile (65%) (2.500-7.500 celule/mm³ de sange circulant);

- eozinofile (2-4%) (40-400 celule/mm³ de sange circulant);

- bazofile (1%) (10-100 celule/mm³ de sange circulant).

● limfocite (25%) (1.500-3.500 celule/mm³ de sange circulant):

- B (sau plasmocite) (iau nastere in maduva si sintetizeaza anticorpii);

- T (sau cititoxice) (iau nstere in maduva).

● monocite (7%) (200-800 celule/mm³ de sange circulant).

- participa in diferite feluri la functia numita imunitate (este proprietatea organismelor de a recunoaste si distruge structuri organice straine numite antigene. Ele pot proveni din afara organismului (microorganisme, substante produse de acestea, organe transplantate) dar pot fi si structuri proprii alterate (celule imbatranite, lezate, canceroase etc.);

- anumite leucocite actioneaza prin fagocitoza (proprietaea celulelor de a captura si digera particule solide);

- ele captureaza si digera antigenele;

- alte leucocite, numite limfocite produc anticorpi;

- limfocitele sunt cele mai mici dintre leucocite (7-8 m) au un nucleu mare, rotund si citoplasma putina dispusa deobicei excentric;

- anticorpii sunt proteine care se ataseaza la molecula antigenului (ca o cheie la un lacat) si il neutralizeaza (il fac nevatamator), urmand ca antigenul sa fie distrus apoi de fagocite;

- limfocitele produc pentru fiecare tip de antigen anticorpul corespunzator.

c) Trombocitele (plachetele sanguine):

- sunt cele mai mici elemente figurate ale sangelui, avand un diametru de 2-3 m;

- sunt fragmente celulare cu citoplasma si membrana, dar fara nucleu (anucleate);

- au forma ovalara in stare proaspata, sau cu margine crenelata in stare uscata;

- originea: se formeaza in MRH (maduva rosie hematogena) pe linie megacariocitara, provenind din megacariocit (celula de mari dimensiuni, care are 60 nuclei). Trombocitele sunt astfel fragmente din citoplasma megacariocitelor.

- sunt intr-un numar de 150 000-300 000 de trombocite/mm³ de sange circulant, din care cca 2/3 se gasesc in sange iar restul in diferite organe;

- scaderea numarului de trombocite sub 20 000 de trmbocite/mm³ de sange circulant duce la aparitia sangerarilor spontane;

- granulele trombocitare contin numeroase substante care le influenteaza activitatea atunci cand sunt eliberate (ADP, serotonina, tromboglobulina, factori de coagulare, trombospondina, fibronectina);

- contin substante care asigura coagularea sangelui;

- principalul rol al trombocitelor este in hemostaza (de coagulare a sangelui, avand ca efecte prevenirea si oprirea sangerarilor, contribuind si la refacerea integritatii tesuturilor lezate);

- durata de viata a trombocitelor este de 9-11 zile, 10-15% se distrug in procesul de hemostaza si mentinerea integritatii vasculare, iar restul se distrug in ficat, plamani si splina;