Increngatura - chaetognatha

Increngatura: Chaetognatha

[ gr. chaiti = par; gnathos = falca]

Caracterizare generala

☻ - Sunt metazoare mici, triploblaste, celomate, deuterostomiene, cu simetrie bilaterala;

☻ -  sunt organisme marin planctonice care au aspectul unui peste; corpul este transparent ca sticla;

☻ -  multe specii traiesc în apele superficiale, clare, fiind reprezentative în zona litorala; altele traiesc în profunzime, de la 200 la 1000 m;

☻ -  se cunosc cca. 50 specii, din cele 6 genuri, cele mai importante fiind: Sagitta, Eukrohnia, Spadella.

☻ -  Sunt animale mici, dimensiunile fiind cuprinse pe intervalul 5 – 90 mm (cele mai frecvente fiind dimensiunile în jur de 30 mm iar dimensiunea maxima – 100mm).

☻- trebuie precizat ca aceste organisme nu prezinta de fapt nici unul din caracteristicile de baza ale Deuterostomienilor (în afara de unele aspecte ale dezvoltarii embrionare), ci mai degraba se apropie de Nematode sau grupele învecinate cu acestea.

Morfologia externa si organizarea interna

☻ - Corpul Chetognatelor este alungit, pisciform, aproximativ cilindric, împartit în 3 regiuni: cap, trunchi si coada (Fig. 104);

☻ - toate Chetognatele sunt carnivore si se hranesc cu organisme planctonice diverse (Copepode, Alevini, Diatomee, Infuzori) pe care le captureaza cu ajutorul crosetelor cefalice mobile;

☻ -  nu au aparat: excretor, respirator si circulator;

☻ - în dezvoltarea ontogenetica mezodermul si cavitatile celomice se formeaza enterocelic, iar pe blastopor (gura primitiva) apare anusul (deci o organizare tipica de tip deuterostomian

☻ - nu exista stadiu larvar ciliat si nici metamorfoza;

☻ - afinitati zoologice: Chetognatele reprezinta absolut un grup izolat între nevertebrate, practic neavând legaturi cu alte grupe de animale. Caracterele considerate în dezvoltarea embrionara permit sa la afiliem Deuterostomienilor, apropiindu-se de linia ce duce la Cordate. Pe de alta parte, o serie de alte caractere le apropie de Brachiopode (clasa Articulata

Fig. 104. Chaetognatha (dupa Beaumont si Cassier, 1998).