Increngatura - pentastomida

Increngatura: Pentastomida

[gr. pente = cinci; stoma = gura; lat. lingua = limba]

Caracterizare generala

◙ - Sunt denumiti si “viermi limba” din cauza formei pe care o au (Fig. 107);

◙ - cuprinde numai specii endoparazite în intestinul sau nasul vertebratelor (cam 9% sunt parazite pe reptile; aici se fixeaza cu ajutorul unor organe de natura chitinoasa; chitina captuseste de asemenea si intestinul anterior si cel posterior;

◙ - are un ciclu evolutiv cu schimbare de gazda;

◙ - se cunosc cca. 90 specii; genuri comune: Linguatula, Railletiella.

◙ - corpul este împartit în doua regiuni: cap (este denumit prosoma sau cefalotorace; subterminal, în partea anterioara, are orificiul bucal, care este marginit de 2 perechi de picioare = parapodii, terminate cu cârlige chitinoase; picioarele pot fi retrase în niste înfundaturi care au în acel moment aspectul unor gauri; acestea, plus gura au dat si denumirea grupului - pentastomida = 5 guri) si trunchi (are forma unei limbi si este des si evident inelat dar nu are segmentatie interioara; corpul nu are apendice iar la partea posterioara se afla orificiul anal

Consideratii filogenetice

- Pentastomidele prezinta multe caractere de artropode (învelis chitinos, napârlire, musculatrura atriata, sistem nervos primitiv de tip catenar, lipsa cililor) desi multe organe lipsesc ca rezultat al regresiunii în urma adaptarii la viata parazitara.

Prin constitutia picioarelor au afinitati cu tardigradele. Faptul ca paraziteaza la reptile si numai cu propagare ulterioara la unele mamifere arata ca ele au trecut la viata parazitara într-o perioada foarte veche, deci înainte de aparitia mamiferelor.

Fig. 107. Pentastomida (grup Pararthropoda). 1 – Linguatula rhimaria (organizatie intera vazuta prin  transparenta); 2 – Cephalobaena tetrapoda (extremitatea cefalica cu parapodele extinse); 3 – Leiperia gracilis (extremitatea anterioara cu parapodele extinse). (dupa Radu  si Radu, 1972; Bouvet, 1996).

Grup EUArthropoda

Caractere generale ale artropodelor

Exista 2 categorii de caractere: vechi  si noi.

A. Caractere vechi (paleogenetice)

* Artropodele sunt animale libere (rar fixate), multe parazite; au simetrie bilaterala, uneori alterata (pagurii);

* sunt animale protostomiene, cu corp metamerizat, constituit din 15-100 segmente; la grupele evoluate segmentarea corpului se va sterge în legatura cu centralizarea si coordonarea superioara a functiilor organismului;

* sistemul nervos este de tip scalariform, ca la anelide;

* la majoritatea artropodelor persista organe excretoare de tipul metanefridiilor (ca la Anelide); dar, în legatura cu modificarile celomului si metanefridiile sunt în regresiune fiind înlocuite de tuburile luui Malpighi;

* glandele genitale stau în legatura cu celomul iar eliberarea produselor genitale se face prin celomoducte;

* segmentatia oului este de tip spiral (dar totusi este rar pastrata);

* mezodermul se formeaza teloblastic (din initiale).

B. Caractere noi (neogenetice)

a. Legate de prezenta chitinei:

acoperirea corpului cu o cuticula chitinoasa groasa;

* artropodele sunt primul grup unde apar picioare (apendice), articulate (rezultat al îngrosarii cuticulei); (câte o pereche pe fiecare metamer);

* acolo unde persista, segmentarea corpului se accentueaza si se evidentiaza o mai puternica inelare;

* musculatura corpului se fragmenteaza în raport cu rigiditatea si articulatia segmentelor; musculatura este de tip striat (exista putine exceptii la unele forme primitive, unde este de tip neted);

* prezenta chitinei a exclus definitiv existenta cililor (exista ocazional doar la unele forme primitive);

* cersterea corpului se face discontinuu, intermitent (datorita chitinei), în perioade denumite napârliri;

* dezvoltarea ontogenetica se face prin metamorfoza

b. Nelegate de prezenta chitinei:

* cavitatea corpului este una hemoceliana (derivata din schizocel), odata cu transformarea regresiva a cavitatii celomice;

* aparatul circulator este de tip lacunar, iar pentru primadata filogenetic în seria animala apare inima (constituita din mai multe compartimente, dispuse metameric; deci este o inima adevarata, situata dorsal);

* respiratia se face prin branhii (mai rar tegumentar), la formele acvatice si prin plamâni (mai ales prin trahei – organe de tip nou);

* la formele superioare de artropode apar ca organe excretoare tuburile lui Malpighi, în legatura directa cu tubul digestiv

Relatii ecologice

Cu dimensiuni cuprinse între 0,1 mm (acarieni paraziti) si pâna la peste 4 m (deschiderea picioarelor la unii crabi), grupul artropodelor cuprinde o diversitate de animale cu un numar mare de specii, cu o larga distributie ecologica, fiind considerate cele mai de succes încrengaturi de pe pamânt.

O sumedenie de trasaturi structurale si fiziologice au contribuit la acest remarcabil succes al grupelor:

● - existenta cuticulei chitinoase (exoschelet) care protejeaza corpul;

● - segmentatia si varietatea mare de apendice (faciliteaza deplasarea, prinderea hranei, adaptarea la diverse habitate);

● - un sistem eficient de transfer al oxigenului;

● - un sistem nervos complex si organe de simt bine dezvoltate;

● - o capacitate deosebita de adaptare comportamentala;

● - dezvoltarea prin metamorfoza permite larvelor sa exploateze alte habitate decât adultul;

● - capacitatea de zbor (la insecte) a permis o larga distributie geografica si un comportament adaptativ (de a ocupa noi habitate, a scapa de dusmanii naturali, favorizarea reproducerii etc.