MOTILITATEA

MOTILITATEA

1. Masticatia prelucrarea mecanica a alimentelor prin miscarile mandibulei, buzelor, limbii, obrajilor

= act reflex, → din alternanta reflexului de ↑↓ a mandibulei + cai af + ef ale nv. 5, 7, 12.

= imp pt fructe si vegetale (au mb de celuloza nedigerabila)

= fragmentarea alimentelor previne aparitia escoriatilor la niv tractului gastro-intestinal si favorizeaza procesul de golire a s + is.

Dintii - incisivi - taie

molari - macina

Miscarile masticatorii (prin articulatia temporo-mandibulara + m. masticatori)

ridicarea si coborarea mandibulei

rotatie

retropulsie

lateralitate

Prelucrarea mecanica = taierea, zdrobirea, macinarea.

Eficacitatea depinde de - suprafata articulara de contact a dintilor si mandibulei cu maxilarul

- forta dezvoltata de m. masticatori (400kg)

Ocluzia gurii + tens. peretilor obrajilor + mobilitatea limbii = mentinerea alimentelor pe suprafetele articulare ale dintilor

Saliva = umectarea + formarea bolului alimentar

Introducerea alimentelor in cav buc = declanseaza reflexul bulbo-protuberantial de mast + saliv prin excitarea receptorilor sensibilitatii gustative + tactile; proprioceptorilor + caile aferente nv 5 (trigemen), 7 (coarda timpanului), 9 (glosofaringian)

La nivel periferic caile sunt distincte.

La nivel talamic si in zona de proiectie corticala caile se intrica intre ele.

Excitarea zonei corticale din apropierea centrului gustativ = miscare de masticatie. Distrugerea lui → imposibilitatea masticatiei.

Prin receptorii muc buc, → reflexul coborarii mandibulei prin inhibitia m masticatori, apoi ea initiaza reflexul de intindere a acestor m. → contractia → ridicarea automata a mandibulei ce apropie dintii si comprima bolul de muc buc, d, gingii.

Stimulii de pleaca de aici initiaza un reflex de coborare a mandibulei.

Ritmul masticatiei - declansat prin stimulare corticala - persista si dupa sectionarea aferentelor → existenta unui centru al miscarilor ritmice la niv tr cerebral cu actiune de + / - asupra motoneuronilor nv 5, 7, 12. Acesti centrii primesc info de la niv scoartei, nc bazali, amigdala, formatiunea reticulata, receptori bucali.

→ corelarea functiei masticatorii cu alte manif digestive

2. Deglutitia = dupa masticatie

= mecanism complex ce asigura deplasarea alimentelor din cav buc → s (cateva sec)

= respiratia nu compromite procesul

Timpul bucal (voluntar)

alimentele sunt adunate sub forma de bol pe fata post a lb, intre ea si bolta palatina

→ spre istmul buco-faringian

→ impins prin actiunea de piston (ridicarea vf lb pe arcada dent sup, apoi pe bolta palatina, in timp ce baza lb va cobori)

→ plan inclinat in jos + posterior

apoi partea ant a lb se ridica, se lipeste de palat si va propulsa bolul spre faringe (0-3 sec)

oprirea mastic si respiratiei

Timpul faringian

- 1-2 min + intreruperea respiratiei

nu mai poate fi stopat voluntar

→ reflex stereotip, reactie de raspuns tot sau nimic

calea aferenta = fibre senzitive ale nv 9, 10

(faciliteaza lg intre - zona reflexogena Vasiliev de la niv valului palatin si

- pilierii ant ai faringelui

- centrii deglutitiei - formatiune reticulata bulb+punte infer, in apropierea nc dorsal vag, centrului mastic, centrului resp)

- cai eferente - centrul deglutitiei - nv 12,

- nv spinal - val palatin

- nv 9, 10 - constrictor faringe, esofag

- proiectarea la niv zonei sensibil din jurul faringelui → contractia aproape simultana a m ce inchid fosele nazale / laringe + deschiderea faringelui prin largirea istmului buco-faringian datorita ridicarii valului palatin

→ inchiderea glotei, acoperirea ei cu epiglota iar corzile vocale f put apropiate (cand nu exista c v nu se mai face deglutitia)

miscarea in sus a laringelui va largi deschiderea esofagului

→ prima portiune din partea sup a peretelui musc esofagian (3-4 cm) = sfincterul esofagian sup (faringo-esofagian) se relaxeaza → alim liber si usor, din faringe post in esofag sup.

intre deglutitii, sfincterul e put contractat, prevenind patrunderea aerului

cand traheea se inchide + esofag se deschide → contractia faringelui initiaza unda peristaltica rapida → forteaza bolul sa → stomac

Timpul esofagian

deplasarea bolului prin 2 tipuri de unde peristaltice diferite

a)       unde peristaltice primare = continuarea undei peristaltice inceputa in faringe, ajunge in stomac (8-10 min, in picioare 5-8 min)

determinate de excitarea reflexa a zonei sensibile faringiene, cu participarea directa (af + ef) a nv 10

cand trece spre stomac, o unda de relaxare e transmisa prin neuronii mienterici inhibitori, ce preceda contractia

sto + duod devin relaxate, cand unda atinge cap inf al esof

→ sunt pregatite pt a primi alim propagate

la jonctiunea esof inf cu stom = sfincterul esof inf (gastro-esofagian) ce nu difera de restul esof, dar fiziologic ramane contractat tonic in contrast cu port sup + mijl a esof, complet relaxate

cand o unda de deglutitie coboara prin esof, relaxarea receptiva determina relaxarea sfincterului esof inf inainte undei perist, si permite propulsia cu usurinta a alim → stomac

f rar sfinct nu se relax → achalazie

contractia tonica a sfinct esof inf poate sa previna refluxul continutului stomacului. Este asemanator mecanismului valvelor - valve-like-mechanism, ce vizeaza esof de sub diafragm, chiar inainte de stomac; ce impiedica refluxul cand dif de pres st-esof e mare - in inspiratie fortata, cu glota inchisa

presiunea la niv sfinct inf depaseste cu 5 mmHg pres intragastrica

presiunea din esof = presiunea intragastrica (6-10 min dupa deglutitie)

↑ activitatea sfinct

o      acetilCoA acetilCoA(elib de fb musc striate)

o      bombezina

o      gastrina

o      histamina

o      motilin

↓ activitatea sfinct

o      CCK pancreaozimina

o      GIP

o      somatostatina

o      secretina

b)     unde peristaltice secundare = → din distensia esofagului prin alim retinute

continua pana cand ajung in stomac

initiate prin circuite neurale intrinseci (apartin sist nv enteric esofagian)

initiate prin reflexe transmise af + ef prin nv 10