PREZENTARE DIORAME SI BIOGRUPE

PREZENTARE DIORAME SI BIOGRUPE

Modul de prezentare dioramatica a aparut la sfarsitul secolului al XIX-lea ca o alternativa la aranjarea in vitrine a pieselor muzeale pe criterii taxonomice (in ordinea clasificarii).

Diorama dintr-un muzeu de stiintele naturii este o reprezentare spatiala a unui colt de natura cu plantele si animalele caracteristice. Fundalul pictat si elementele de butaforie creaza vizitatorilor iluzia de realitate. Aranjarea animalelor naturalizate in posturi cat mai firesti, naturale, sporesc aceasta iluzie. Vizitatorii isi formeaza impresii asupra relatiilor dintre specii si mediul lor de viata sau asupra relatiilor ce se stabilesc intre diferitele specii de animale (de exemplu relatia prada-pradator).

In Europa primele diorame, insa fara fundal pictat, au fost realizate in 1906 de naturalistul Gottlieb von Koch la Muzeul din Darmstadt, in Germania.

Muzeul National de Istorie Naturala "Grigore Antipa" din Bucuresti detine in patrimoniul sau numeroase diorame si biogrupe de inestimabila valoare stiintifica si artistica.

Asa cum am vazut ideea prezentarii speciilor de plante si de animale in diorame nu ii apartine lui Grigore Antipa, dar el este acela care a realizat, prima data intr-un muzeu de stiinte naturale, diorame care reuneau toate calitatile cerute de exigentele de la acea data de prezentare, conceptie si executie.

► Conform planurilor elaborate de Grigore Antipa, in sala centrala de la parterul cladirii muzeului, au fost montate in 1907, primele 4 diorame biogeografice din muzeu: TUNDRA, PRERIA, SAVANA si SAHARA. Acestea au fost prezentate publicului la 24 mai 1908, data inaugurarii oficiale a muzeului in noul edificiu de pe Sos. Kiseleff.

Dioramele s-au bucurat de un mare succes, fapt dovedit de marele numar de vizitatori, cat si de cuvintele de apreciere ale unor specialisti straini.

TUNDRA ARCTICA ocupa insulele arctice, partile nordice ale Europei, Asiei si Americii de Nord (circa 1/10 din suprafata Pamantului). Fauna se caracterizeaza prin numarul mic de specii, reprezentate insa printr-un numar mare de indivizi. In diorama sunt prezentate unele dintre speciile raspandite in acest tinut inghetat: iepuri polari, vulpi polare, reni, potarnichi polare. In timpul lungilor si asprelor nopti polare, cand totul este acoperit de zapada, acestea au blana, respectiv penajul, de culoare alba, protectoare.

PRERIA se intindea odinioara pe o imensa suprafata din centrul Americii de Nord. Denumirea sa, data de calugarul iezuit Jacques Marquette, provine din cuvantul francez prairie (pasune). Astazi mai exista numai 2% din pajistile originare. Numarul bizonilor, mamiferele emblematice ale preriei, era inainte de venirea colonistilor europeni de 30 - 50 de milioane. Vanati fara masura s-u imputinat pana aproape de disparitie. Specia, cu un efectiv actual in jur de 250.000 de exemplare, supravietuiste numai in rezervatii. In prerie se intalnesc cainii de prerie (rozatoare numite astfel dupa sunetele pe care le emit, asemanatoare latratului de caine), dar si unii dintre cei mai periculosi serpi, crotalii (serpii cu clopotei), al caror venin este mortal atat pentru animale, cat si pentru om.

SAVANA ocupa aproape jumatate din continentul african. Fauna sa este extrem de bogata. Dintre ierbivore, antilopele sunt foarte numeroase. Unele sunt de talie mica - antilopa pitica (Sylvicapra grimmia), intalnita mai ales in tufisuri. Antilopa cu coarne in forma de sabie (Oryx beisa) este "dotata" cu excelente "arme" de aparare. Printre speciile de talie mare se numara antilopa cu coarne in forma de sfredel sau kudu (Tragelaphus strepsiceros), coarnele fiind prezente numai la masculi). Alearga greoi, dar poate sari peste obstacole de 2 m.

Cuvantul arab sahara inseamna loc pustiu. SAHARA, cel mai mare si mai fierbinte desert al lumii, este situat in partea nordica a Africii. Cea mai mare temperatura, de +58⁰C, a fost inregistrata la Al Aziziyah, in Libia. Dintre speciile de pasari diurne in diorama sunt prezentate ciovlica de desert (Cursorius gallicus), specie sedentara si vulturul hoitar (Neophron percnopterus), specie migratoare. Printre dune pot fi intalniti varanii de Nil (Varanus griseus). Noaptea isi fac aparitia soarecii saritori (Jaculus sp.). In trecut unicele mijloace eficiente de deplasare pe distante lungi erau "carabiile desertului" - camilele. Specia caracteristica este dromaderul (camila cu o singura cocoasa - Camelus dromedarius).

Intr-o prima faza au fost pictati numai peretii din spate ai dioramelor, pe parcurs s-au facut o serie de racorduri si au fost pictati si peretii laterali.

Pictura acestor prime diorame a fost realizata de Pamfil Polonic, desenator si pictor care a lucrat la muzeu in perioada 1901-1937. Restaurari si completari ale fundalului pictat au fost facute de Traian Sfintescu si Angela Botez (in perioada 1947-1948) si de Octavian Craciunescu (in perioada 1962-1965).

Incurajat de succesul obtinut cu primele diorame Grigore Antipa isi propune un bogat program de prezentare mai ales a "grupelor biogeografice din Romania".

Astfel in perioada 1909 - 1914 sunt terminate o mare parte din dioramele ce pot fi vazute si astazi. Majoritatea prezinta diferite ecosisteme din Romania.

► La 18 iunie 1914 au fost deschise la demisol alte 11 sali ale noilor sectii ale muzeului: Geologie, Mineralogie, Paleontologie, Anatomie comparata, Antropologie, Etnografie si Ecologie. In cadrul acestei ultime sectii au fost inaugurate 11 diorame dintre care amintim: Malurile Dunarii, Lastaris de padure, Baraganul, Padure din regiunea de dealuri, Culmile Carpatilor, Iarna pe malul unei garle, Gura Portitei etc. Prin montarea acestor diorame Grigore Antipa realiza, intr-o maniera exceptionala la acea vreme, proiectul sau mai vechi de a prezenta fauna Romaniei sub forma dioramatica. "Am divizat tara noastra in unitati geografice caracteristice:...culmile Carpatilor, padurile carpatine, regiunea subcarpatica, campia, colinele impadurite, Dunarea si malurile sale, regiunea inundabila a Dunarii in timpul inundatiilor, Delta cu regiunea plaurului, lagunele salmastre cu cordoanele litorale"....

In aceste diorame sunt expuse specii rare (buha sau bufnita mare, fluturasul de stanca, ciocintorsul, capra neaga), precum si unele specii disparute din fauna Romaniei (dropia, sparcaciul, vulturul negru, vulturul sur).

CERB ATACAT DE LUPI este una dintre cele mai spectaculoase diorame. Vizitatorii sunt impresionati de incercarea dramatica a cerbului de a scapa de haita de lupi. Lupta dintre cerb si lupi pare sa fie o secventa de film oprita cateva secunde din derulare.

DELTA DUNARII este una dintre cele mai frumoase diorame din muzeu. Din acest "paradis al pasarilor" nu lipsesc speciile rare, protejate de lege: pelicanii comuni (Pelecanus onocrotalus), lopatarii (Platalea leucorodia), egretele mari (Egretta alba), egretele mici (Egretta garzetta), cataliga sau piciorongul (Himantopus himantopus) - asemanatoare intrucatva cu o "barza in miniatura". Alaturi de acestea se afla tiganusi, diferite specii de starci, cormorani, rate salbatice, lisite s.a. In prim plan este expus boicusul (Remiz pendulinus) alaturi de o caciulita galbuie, care nu este altceva decat cuibul sau tesut din puf de salcie si de plop.

Pasarile din diorame au fost preparate de Robert Ritter von Dombrowski (ornitolog, vanator si preparator iscusit ( angajat la Muzeu in perioada 1895-1916). Pictura fundalurilor a fost realizata de Richard Canisius, pictor si entomolog (angajat al muzeului in perioada 1907-1934), de Grigore Stoenescu si Tatiana Calugaru. Intre 1953 si 1954 Alexandru Tipoaia si Nuti Acontz au restaurat picturile. La realizarea si intretinerea dioramelor au contribuit de asemenea restauratorii Muzeului: Tanase Modval, Max Bleich, Nicolae Semen, Marcel Ionescu s.a.

In aceeasi perioada s-au realizat primele diorame etnografice: Eschimos in caiac la vanatoare de foci si O familie de aborigeni in jurul focului.

De asemenea este realizata o noua diorama biogeografica, ARCTICA. Daca in diorama Tundra (de la parter) sunt prezentate vietuitoare predominant terestre, in aceasta vedem animale strans legate de apele Oceanului Inghetat pentru procurarea hranei: ursul alb, morsa, focile, alcele.

Iata ce nota Antipa in 1934: "Prin organizarea sa si prin felul de expunere al colectiilor, Muzeul si-a castigat un renume mare si in strainatate, asa ca multi mari invatati straini care l-au vizitat, il descriu ca pe unul din cele mai bune din lume".

In volumul "The greater Roumania", aparut la New York in 1922, profesorul Charles Upson Clark facea aprecieri magulitoare asupra acestor importante realizari muzeologice.

"Muzeul de Istorie Naturala din Bucuresti este un model pentru toata lumea. Cu mult inaintea Muzeului din New York, Muzeul din Bucuresti a instalat animalele din Carpati si baltile Dunarii in grupe aratand mediul lor natural de trai"......"grupele dioramatice din el sunt mai de efect si mai educative decat toate pe care le-am vazut oriunde"..

► In anul 1937, cu ocazia aniversarii a 70 de ani ai lui Grigore Antipa, s-au inaugurat alte doua diorame: "Viata in Marea Neagra in dreptul Gurilor Dunarii" si "Viata in Marea Neagra in dreptul tarmului stancos". Aici pot fi vazute specii de pesti si delfini din fauna Marii Negre.

► In 1939 a fost realizata ultima si cea mai moderna diorama dupa planurile lui Antipa - "Viata la capul Caliacra". Fundalul emisferic asigura privitorului o perspectiva larga. In prim plan se afla foca monah (Monachus monachus), una dintre cele mai amenintate specii, inclusa pe lista rosie a IUCN (The world conservation union).

► In 1948 - este montata a 5-a diorama biogeografica de la parter - ANTARCTICA, avand in prim plan foca elefant (Mirounga leonina) la care masculul poate atinge 6 metri lungime si 3 tone greutate. Antarctica este zona polara sudica care cuprinde continental sudic Antarctida, insulele aflate la sud de paralela de 60⁰ latitudine sudica si marile limtrofe. Datorita scutului de gheata care acopera continentul fauna este saraca. In diorama sunt prezentati pinguini (pasarile caracteristice Polului Sud) si otarii.

La 26 septembrie 1949, muzeul, complet renovat dupa gravele stricaciuni pricinuite de marele cutremur din 1940 si de bombardamentele din timpul celui de al 2-lea razboi mondial, isi redeschide portile pentru public.

► Intr-o noua diorama biogeografica, Australia, finalizata in 1952, sunt prezentate cateva specii din fauna australiana, printre care se remarca o mare raritate, cangurul iepure (Lagorchestes leporides), considerat disparut.

Dioramele din muzeul "Grigore Antipa" au servit ca modele nu numai pentru muzeele din strainatate, ci si pentru cele din Romania, din diferite orase, resedinte de judet, unde au luat fiinta in a 2-a jumatate a secolului XX, muzee de Stiintele Naturii.

In decursul anilor expozitia publica s-a modernizat incercand sa raspunda exigentelor din ce in ce mai mari impuse de evolutia cercetarii stiintifice si muzeologice, precum si de rolul instructiv - educativ al Muzeului.

►In 1965 sunt puse in circuitul de vizitare 12 microdiorame care prezinta "Originea si evolutia vietii". In acestea sunt prezentate mulaje foarte reusite (la scara 1m=5cm si 1m=7cm) ce reprezinta plante si animale ce au trait altadata pe Pamant, stramosi ai formelor de viata actuale.

► In 1966 sunt expuse alte 5 microdiorame care prezinta "Originea si evolutia omului".

► La 19 noiembrie 1967 este inaugurata PESTERA, o exceptionala realizare muzeologica, unica in lume la acea data. Pestera a fost deschisa cu ocazia sarbatoririi centenarului Emil Racovita. Este o combinatie de materiale originale cu mulaje ale unor formatiuni interesante din pesteri din Romania. Vizitatorul parcurge cei 11 m cat masoara aceasta, admirand, pe langa formatiuni caracteristice (stalactite, stalagmite, coloane, dom, orga, draperie s.a.), un lac de pestera in miniatura,o colonie de lilieci, resturi ale ursului de pestera (Ursus spaeleus), care a trait in cuaternar in grotele noastre si diorama "Padure din Carpati". Printr-o vizeta se deschide imaginea unei paduri in care pot fi ivazute animale din zona montana: rasul, ursul brun, cocosul de munte, alunarul s.a.).

Inaugurarea celor doua diorame ce prezinta "Recifii de corali din apele Tanzaniei" (combinatie de butaforie cu piese originale aduse din expeditia in Tanzania).

1999, 3 februarie - a fost redeschis muzeul. In mare a fost pastrata ordinea si tematica expunerii, dar s-au facut eforturi foarte mari pentru imbunatatirea calitatii acestora. Au fost revopsite vitrinele, tapetate, rearanjate piesele, au fost inlocuite toate etichetele si textele explicative. Vitrinele au fost astfel aranjate pentru un castig estetic al expunerii. A fost refacuta pictura dioramelor "Malul Dunarii"si "Gura Portitei" (Mircea Serban, Adrian Mihalcea). Trei dintre dioramele demontate in timpul lucrarilor, au fost refacute: "Capul Caliacra", "Lunca inundabila a Dunarii" si "Baltile Dunarii". Pentru a realiza o mai buna punere in valoare a pieselor si profunzime a fost refacuta diorama "Arctica" (toate aceste modificari sunt opera pictorului Mircea Serban, ajutat de membrii atelierului de taxidermie).