REPRODUCEREA LA ALBINE

REPRODUCEREA LA ALBINE

La albine intervin doua forme de inmultire:

-inmultirea familiilor de albine prin roire, proces prin care matca si o parte din albine se separǎ de familia initialǎ si formeazǎ o familie nouǎ;

-inmultirea numǎrului de indivizi in cadrul familiei prin dezvoltarea lor din ouǎle depuse de matcǎ. Aceastǎ inmultire poate fi sexuatǎ, cand albinele lucrǎtoare si matca provin din ouǎle fecundate prin contopirea ovulei cu spermatozoidul si partenogenetica in cazul trantorilor, care provin din ouǎ nefecundate. Sunt citate insǎ devieri de la aceastǎ regulǎ cand din ouǎ nefecundate provin femele partenogenetice si chiar mǎtci, in special la rasele africane, cum de altfel sunt cazuri cand din ouǎ fecundate pot rezulta trantori, care nu sunt lǎsati de albine sǎ se dezvolte.

1 GAMETOGENEZA

Spermatogeneza

Formarea spermatozoizilor incepe inca din stadiul de larvǎ la varsta de 6 zile si sunt complet dezvoltati cu 4 zile inainte de iesirea trantorilor din celule. Spermatozoizii iau nastere in tubii seminiferi (testiole). In sectiune, tubul seminifer este format dintr-un perete subtire de tesut conjunctiv in interiorul cǎruia se gǎsesc celule de sustinere si celule seminale propriu-zise.

Celulele seminale sunt asezate unele peste altele. Incepand de la peretele tubului seminifer cǎtre interiorul lui se intalnesc spermatogonii, spermatocite, spermatide si spermatozoizi.

Sperma este formatǎ din spermtozoizi si lichidul spermatic produs de veziculele seminale si glandele mucoase. Cantitatea de spermǎ a unui trantor ajunge la 1,7mm³ cu un continut de 7,5-9,4 milioane spermatozoizi intr-un mm³.

Ovogeneza

La capǎtul mai subtire ovariolele contin o masǎ protoplasmaticǎ, multinucleatǎ, dupǎ care urmeazǎ o portiune cǎptusitǎ cu un epiteliu germinativ din care se vor forma ovogoniile primare. Alǎturat lor, dar periferic se gǎsesc celulele foiculare. Ovogoniile primare inainteazǎ in lumenul ovariolei, se hrǎnesc si devin ovocite. Intre ovocite se gǎsesc trofocitele cu rol nutritiv. Grupul format din ovocit si trofocit este inconjurat de un strat de celule mici foliculare. In acest invelis ovocitul se dezvoltǎ pe seama trofocitelor si se formeazǎ camera ovulei si a trofocitelor. Pe mǎsurǎ ce ovula se dezvoltǎ, trofocitele se micsoreazǎ si in final dispar, iar celulele foliculare care formau invelisul se transformǎ in corionul ovulei.

2 IMPERECHEREA MATCII

Din punct de vedere sexual, mǎtcile sunt dezvoltate la 6-10 zile de la ecloziune, iar trantorii la 9-14 zile. In preajma imperecherii creste agitatia intregii familii. Matca este hrǎnitǎ, curǎtitǎ prin lingere si uneori chiar ingrǎmǎditǎ de albine. Inainte de zborul de imperechere trantorii se hrǎnesc cu miere. Zborurile de orientare ale mǎtcii sunt de scurtǎ durata (5-10 secunde) si se fac la distatǎ micǎ de stup.

In timpul zborului de imperechere matca este urmǎritǎ de 100-300 de trantori, care formeazǎ un roi in urma ei in formǎ de varf de sǎgeatǎ in frunte cu matca, care se deplaseazǎ in zig-zag cu vitezǎ foarte mare.

Imperecherea se face in zile senine si cǎlduroase intre orele 13-16, temperatura optimǎ fiind de 20-25˚C, fǎrǎ curenti puternici de aripi, la inǎltimi de10-30m si la distantǎ de panǎ la 2 km de stup.

Atractia principalǎ a trantorilor cǎtre matcǎ o constituie mirosul caracteristic al substantei de matcǎ, care se rǎspandeste pe o razǎ de 100 de m in jurul ei.

Zborul de imperechere dureazǎ 15-30 de minute timp in care matca se imperecheazǎ cu 8 trantori. Sperma este depusǎ in pungǎ copulatoare de unde migreazǎ si se depoziteazǎ temporar in oviductul impar si oviductele pare. Cand s-a acumulat o cantitate suficientǎ de spermǎ, la ultima imperechere, matca contractǎ camera acului si se produce detasarea bulbului penisului de organismul trantorului. Bulbul rǎmane in camera acului, blocheazǎ tractusul genital al mǎtcii, impiedicand expulzarea spermei. La indepǎrtarea bulbului penisului, care constituie semnul imperecherii, matca este ajutatǎ de albinele lucrǎtoare . Sperma migreazǎ si va fi depozitatǎ in timp de 12-18 ore la nivelul spermatecii. Dupǎ imperechere ovarele se dezvoltǎ intens, incepe ovulatia si in 2-3 zile matca incepe sǎ depunǎ ouǎ fecundate.

Insǎmantarea artificialǎ a mǎtcilor

In vederea obtinerii unor familii valoroase de inaltǎ productivitate, s-a trecut la insǎmantarea artificialǎ a mǎtcilor. Aceastǎ operatiune se executǎ cu ajutorul unei aparaturi speciale, care comportǎ operatiuni de maximǎ finete si constǎ in inocularea spermei recoltate de la trantori in tractusul genital al femelei.

Trantorul se anesteziaza cu cloroform, se recolteazǎ sperma cu o seringǎ specialǎ de pe penisul rǎsfrant al acestuia si se inoculeazǎ in organele genitale ale mǎtcii.

Matca se insǎmanteazǎ la 4-10 zile de la eclozionare de 2 ori cu 4 mm³ de spermǎ la interval de 24 de ore. Pentru insǎmantare matca este anesteziatǎ intr-un tub de sticlǎ, sub influenta dioxidului de carbon cu varful abdomenului in afara tubului avand deschisǎ camera acului si indepǎrtat valvula vaginalǎ.

3 FECUNDATIA

Dupǎ ce ovula maturǎ trece prin oviductul par in cel impar, are loc intalnirea cu spermatozoizii elimintti din spermateca. Prin micropil pǎtrund 5-10 spermatozoizi, din care numai unul ajunge in protoplasma in care are loc procesul de asimilatie reciprocǎ. Ovula maturǎ ca si spermatozoidul prezintǎ 16 cromozomi si din contopirea celor douǎ celule va rezulta zigotul cu 32 de cromozomi. In general, actul fecundǎrii este terminat dupǎ circa 4 ore de la depunerea ovulei in celule.

4 METAMORFOZA

Totalitatea studiilor de dezvoltare prin care trece albina (ou, larvǎ, nimfǎ, adult) constituie metamorfoza.

Dezvoltarea embrionarǎ

Dezvoltarea embrionarǎ dureazǎ 3 zile, intr-o prima fazǎ nucleul se divide in mai multi nuclei, care se inconjoarǎ cu citoplazmǎ si migreazǎ spre periferie. Nucleii formati se turtesc putin si formeazǎ la suprafata oului o foitǎ subtire numitǎ blastoderm.

Pe pǎrtile laterale si dorsale, migrarea nucleilor se face mai lent, celulele blastodermice fiind mai putine si mai plate. Dupǎ formarea blastodermului, are loc formarea invelisurilor si straturilor embrionare, apoi se produc modificǎri externe si interne. Dupǎ formare, embrionul se elibereazǎ prin ruperea membranei viteline si a corionului, producandu-se ecloziunea. Inainte de ecloziune albinele doici depoziteazǎ lǎptisorul de matcǎ pe fundul celulelor pentru ca larvele eclozionate sa aibǎ la dispozitie hrana necesarǎ.

Dezvoltarea postembrionarǎ

La ecloziune, larva ia formǎ caracteristicǎ indoitǎ, cu partea dorsalǎ indreptatǎ spre peretii celulei, innotand in hrana depozitatǎ de doici. In primele trei zile larvele sunt hrǎnite cu lǎptisor, iar incepand cu ziua a 4-a, larvele de albine lucrǎtoare si trantori sunt hrǎnite cu amestec de miere si polen.

Dezvoltarea larvelor este foarte acceleratǎ, incat panǎ la sfarsitul perioadei de dezvoltare, greutatea acestora creste panǎ la circa 1400 de ori la albina lucrǎtoare, de 2700 de ori la matcǎ si de 3500 de ori la trǎntori.

Nǎparlirea larvelor. In timpul dezvoltǎrii larva nǎparleste de 4 ori: la 2-18 ore, la 36 ore si la 80-90 ore. Inainte de nǎparlire, larva inceteazǎ sǎ se mai hrǎneascǎ. Durata unei nǎparliri este de circa 8 minute, iar invelisul chitinos vechi pǎrǎsit de larvǎ rǎmane in celulǎ.

La 6 zile dupǎ iesirea larvei din ou, albinele doici administreazǎ larvelor ultima hranǎ, dupǎ care cǎpǎcesc celulele cu un cǎpǎcel poros de cearǎ si posturǎ. Dupǎ cǎpǎcire larva isi intinde corpul in lungimea celulei.

Ingrosarea dupǎ cǎpǎcire, larva incepe teserea gogoasei pe seama glandei sericigene. Ingrosarea se face la un interval de 24-36 de ore la matca, 48 de ore la albinele lucrǎtoare si 72-84 de ore la trantori, dupǎ care rǎmane in repaos circa 4 ore, apoi nǎparleste a 5-a oara si trece in stadiul de prenimfǎ.

In perioada prenimfalǎ, care dureazǎ o zi la matcǎ, 2 zile la albinele lucrǎtoare si 4 zile la trantor se produc o serie de modificǎri anatomice, dupǎ care se transformǎ in nimfǎ.

Nimfa este ultimul stadiu de dezvoltare a albinei in celula fagurelui. Desi incepe sǎ semene cu adultul, in corp se mai produc o serie de modificǎri. Ea consumǎ rezervele din corpul gras precum si o parte din organele larvare - fenomen cunoscut sub numele de histolizǎ. In acelasi timp are loc formarea de noi tesuturi si organe (histogeneza). In procesul de histolizǎ nu sunt cuprinse organele de reproducere, sistemul nervos si discurile primordiale ale aripilor si picioarelor. Organele si cele trei pǎrti principale ale corpului se diferentiazǎ si scheletul chitinos se intǎreste. Culoarea nimfei este albǎ si corpul incepe sǎ se acopere cu perisori, care cu timpul devin cenusii. Cu douǎ zile inaintea iesirii din celulǎ, nimfa ia culoarea albinei adulte.

Durata stadiilor de dezvoltare de la ouǎ la insecta adultǎ

Tabelul 3

Pentru dezvoltarea normalǎ a puietului, temperatura in cuib, trebuie sǎ fie in limitele de 34-36˚C. Prin ridicarea temperaturii cu 1-2˚C, durata dezvoltǎrii se reduce cu 1-2 zile si dimpotriva se lungeste cand temperatura scade sub limitele normale.

   

Fig. 36