DESCRIEREA BOTANICA A SPECIEI CULTIVATE DIN FAMILIA COMPOSITAE (ASTERACEAE)

DESCRIEREA BOTANICA A SPECIEI CULTIVATE DIN FAMILIA COMPOSITAE (ASTERACEAE)

Cuprinde plante erbacee rareori lemnoase, arbusti sau liane. Au sistemul radicular bine dezvoltat, uneori cu muguri adventivi, alteori cu radacini tuberizate. Tulpinile aeriene, de regula sunt simple sau ramificate, uneori scapiforme. Sunt cazuri cand, pe langa acestea, exista si tulpini subterane (rizomi sau tuberculi).

Frunzele sunt simple cu marginea intreaga, cu mici sau mari incizii (uneori inciziile sunt spinoase) sau compuse, de tip penat si dispuse altern, rareori opus, nestipelate.

Sunt cazuri (la plantele cu tulpini scapiforme) cand frunzele sunt rozulare sau runcinate. Florile sunt bisexuate sau unisexuate, actinomorfe sau zigomorfe, grupate in calatidii (antodi) solitare (la Taraxacum) sau in inflorescente compuse (racem cu calatidii la Petasites, corimb cu calatidii la Achillea, calatidii cu calatidii la Leontopodium, boxtrix cu calatidii la Cichorium). La baza calatidium (antodiului, se afla hipsofile, alcatuind involucrul calatidial sau antodial, foarte variate ca forma, marime sau structura (foliacee sau membranoase, fimbriate sau spinoase), dispuse impricat, rareori concrescute (la Tagetes). La baza florilor, pe axul inflorescentei se afla bracteele setacee sau scvamiforme. Invelusul floral (periantul) este dublu : caliciul de cele mai multe ori este redus, prezentandu-se sub forma de creasta, sub forma a 5 dintisori, sau de perisori, care, la maturitatea fructului, se transforma in papus ce ajuta la diseminare; corola este formata din 5 petale unite (simpetala), de diferite forme : tubuloasa, ligulata, palniata sau chiar bilabiata. De multe ori florile marginale ale calatidiului au corola ligulata, iar celelalte tubuloasa, din care cauza calatidiul (antodiul) lasa impresia, la o analiza mai sumara, ca ar fi o floare. In aceste cazuri avem de aface cu o "floare biologica", specifica pentru cele mai multe composite.

Androceul este alcatuit din 5 stamine inserate pe tubul corolei, unite prin anterele lor (sinanterie). Gineceul este bicarpelar, sincarp, iar ovarul inferior si cu stilul bifidat, care se termina cu doua stigmate. Ovarul este unilocular, cu un singur ovul anatrop, rareori cu 2 ovule.

Polenizarea se face cu ajutorul insectelor (vantului, pasarilor) sau plantele sunt autogame, iar fructul este o pseudo achena, foarte rar baciform. Semintele sunt exalxalbuminate.

Formula florala : * sau ./.K [ C( A ]G

Ca structura, la compozite sunt prezente fascicule conducatoare bicolaterale, iar la unele se intalnesc laticifere articulate. Sub raport biochimic, la compozite se afla uleiuri eterice, uneori substante rezimifere sau caucifere, alcaloizi, inulina s.a.

Este una dintre cele mai mari familii, cuprinde circa 1.000 genuri, cu aproximativ 20.000 specii raspandite pe intreg globul. In tara noastra sunt prezente 92 genuri, cu 481 specii spontane sau cultivate, grupate in 3 subfamilii.

Subfamilia Tubuliflorae cuprinde plante lipsite de canale laticifere cu calatidii constituite din flori actinomorfe (cu corola tubuloasa) sau zigomorfe (cu corola palniata), bisexuate. Involucrul calatidial este alcatuit din hipsofile dispuse imbricat, pe margini si in varf cu apendici membranosi sau cu spini. La aceasta subfamilie apartin numeroase genuri dintre care mentionam pe cele mai importante pentru flora tarii noastre.

Genul Cirsium grupeaza plantele perene cu frunze simple sau aripat sectate, spinoase, rareori nespinoase.

Florile sunt bisecsuate homogame, rar poligame. Receptaculul este plan, pleaceu. Hipsofilele involucrate sunt imbricate, spinoase. In flora noastra traiesc 31 specii, dintre care Cirsium arvense(2n=34,36) - palamida - este o planta perena cu rizomi, la care la maturitate frunzele bazale dispar, frunzele tulpinale sunt atenuate in petiol (cele inferioare) sau sesile (cele mijlocii si superioare), intregi, lobate sau penat - fidate, cu lobii spinosi. Papusul fructelor este alb-murdar, mult mai lung decit involucrul, este o buruiana greu de combatut, fiind frecventa prion culturile de camp, plantatiile de pomi si vita de vie, prin gradinile de legume.

Genul Centaurea - cuprinde plante anuale sau perene cu tulpini ramificate, striate, muchiate, brazdate sau netede, glabre, scabre sau paroase. Frunzele sunt simple sau compuse. Hipsofilele involucrate sunt imbricate, constituite dintr-o unguicula de culoare verde, continuata cu un apendicul distinct apendiculii sunt scariosi, membranosi denticulati, pectinat - fumbriati, palmat spinosi sau reprezentati printr-o membrana intreaga, lacerata sau sectata.

Pe axul inflorescentei se afla paiete setacee, caduce sau persistente. Papusul prezinta peri scabri, dispusi pe mai multe serii. La acest gen apartin 69 specii din flora noastra spontana, dintre care "C.cyanus (2n=24) - albastrea, vinetea - care este o planta anuala cu flori violacee, cele marginale albastre, rareori albe sau roze; papusul este biserial. Se intalneste ca buruiana prin culturile de cereale paioase, fiind insa si decorativa prin inflorescente.

Santolina chamaecyparissus (2n=45) - lemnul Maicii Domnului - este un subarbust sempervirescent, inalt pana la 30 cm, ramificat, tufos, suriu - paros si aromat. Frunzele sunt mici, carnoase, penat - sectate, suriu - tomentoase. Calatidiile sunt mici, de 8-10 mm diametru, formate din flori tubuloase, hipsofilelele involucrale sunt cartilaginoase. Este o planta decorativa prin portul sau si se cultiva frecvent pe borduri.

Subfamilia Liguliflorae. Cuprinde compositele cu canale laticifere, la care calatidiile sunt constituite din flori bisexuate, ligulate, zigomorfe.

Lactuca sativa (2n=18,36) - salata - este o planta anuala sau bienala, cu frunzele bazale in rozeta; uneori se invelesc unele pe altele. Din mijlocul acestora se dezvolta tulpina erecta, ramificata, cu frunze simple cu marginea intreaga, sesile si amplexicaule. Se cultiva in scop alimentar sub diverse varietati si soiuri.

Cichorium intybus (2n=18,20) - cicoarea - este planta bienala sau perena cu frunzele inferioare runcinate, iar cele superioare intregi. Florile sunt albastre, grupate in inflorescente compuse heterotactice, bostrix cu calatidii. Este frecvent intalnita de la campie pana in regiunile submontane, prin pajisti si pe marginea padurilor. Frunzele etiolate sunt folosite de om sub forma de salata, iar radacinile au proprietati medicinale.

C.endivia (2n=18,36) - andiva sau cicoarea de gradina - are frunzele tulpinale ovale si mai mare decat la specia precedenta. Se cultiva sub diverse soiuri pentru frunzele sale care, etiolate, se consuma de catre om sub forma de salata.

Taraxacum officinale (2n=16,24,32) - papadia - este o planta bienala cu tulpini scapiforme si cu frunze runcinate, dispuse in rozete bazale. In varful scapului se afla un singur calatidiu. Fructele sunt insotite de papus. Este planta medicinala intalnita frecvent prin pajisti si paduri din regiunile de campie pana in regiunile montane.

Sonchus alrversis )2n=18,54,64) - susai - este planta perena cu tulpini fistuloase si frunze penat-sectate, runcinate, cu peri rari spinescenti. Este o buruiana frecvent intalnita prin culturile de prasitoare, gradinile de legume, plantatiile de pomi si vita de vie.

Subfamilia Radiiflorae. Cuprinde cele mai multe compozite, la care calatidiul are florile marginale ligulate, iar celelalte tubuloase. Florile ligulate sunt femele sau sterile, iar cele tubuloase bisexuate si fertile. Sunt cazuri cand florile ligulate se reduc si calatidiul este alcatuit numai din flori tubuloase.

Genul Solidago cuprinde plante perene cu antodii grupate in inflorescente racemoase sau paniculate, cu flori ligulate marginale putine, unisexuat - femele. Axul antodiului este plan si glabru, iar papusul este format din peri 1-2 seriati. Dintre cele 3 specii intalnite la noi, S.canadensis (2n=18,36) - sanzaiana de gradina - se cultiva ca planta decorativa; in acelasi timp este si planta medicinala.

Ageratum - mexicanum -pufuleti - (2n=20) - este o planta anuala ramificata de la baza si patent paroasa, cu frunze opuse, cordate, crenate sau distantate si paroase. Florile albastre, toate tubuloase, sunt grupate in antorii, adunate in corimbe compuse. Este o planta decorativa cultivata frecvent in borduri si mozaicuri.

Bellis perennis (2n=18) - paralute, banutei - este o planta perena cu frunze obovat - spatulate, dispuse in rozeta. Tulpinile sunt scapiforme si se termina cu un singur calatidium. Florile centrale sunt galbene, tubuloase si bisexuate, cele marginale sunt ligulate, albe pana la rosu purpuriu, unisexuat-femele si mult mai lungi decat involucrul calatidial.

Se intalnesete frecvent ca planta spontana pe la campie pana in regiunile montane. Se cultiva in spatiile verzi ca planta decorativa.

Genul Aster (Stelita) - cuprinde plante erbacee anuale, bienale sau perene, dens foliate, cu frunzele simple, avand marginea intreaga sau serata. Calatidiile sunt numeroare, dispuse in panicule sau sunt solitare in varful tulpinii. Fructele sunt turtite cu papusul alcatuit din 2-3 serii de peri.

Acest gen, in tara noastra este reprezentata de 7 specii montane si 9 cultivate. Dintre cele spontane retinem :

A.alpinus (2n=18,27,36) - ochiul boului - este o planta perena cu rizomul oblic, noduros si cu tulpina aeriana erecta, inalta pana la 25 cm, pubescenta si cu frunze 3-nervate, cu marginile intregi. Tulpinile sunt neramificate, cu un singur antodiu la care florile marginale ligulate sunt albastre-violacee, iar cele centrale galbene. Se intalneste frecvent pe stancariile calcaroase din regiunile montane si subalpine. Se cultiva in scopuri decorative.

A.novaeangliae (2n)10,20) - este o planta perena paroasa inalta de cativa zeci de centimetri, ramificata, cu frunzele lanceolate, cele inferioare petiolate, cele superioare sesite, cordate si amplexicaule, cu marginea intreaga aspru pubescente. Florile, grupate in calatidii, sunt dispuse in raceme paniculiforme sau corimbiforme. Florile centrale sunt galbene, cele marginale sunt violete sau albastre-rosiatice. Este cultivata ca planta decorativa.

A.novaebelgii (2n=18,48,54) se deosebeste de precedenta prin tulpinile sale glabre sau dispers-pubescente. Este cultivata frecvent in spatiile verzi ale oraselor.

A.callistephus chinensis (2n=18) - ochiul boului, rujii de toamna - este o planta anuala, patent paroasa, cu frunze ovate, atenuate in petiol, inegal - dintate. Calatidiile sunt mari, cu florile marginale multiseriate, ligulate, albe, rosii, roze, violete, sau albastre, cele centrale tubuloase si galbene. Papusul este biseriat.

Planta se cultiva frecvent in spatiile verzi.

Lentopodium alpinum (2n=24,52) - albumita, floare de cot, albumeala - este o planta perena, tomentoasa, cu frunzele rozetelor sublanceolate, cele caulinare alungite sau linear - lanceolate, intregi si suriu-paroase. Florile sunt dispuse in inflorescente compuse homotactice, si anume, calatidii pe calatidii. Este o planta ocrotita de lege, intalnita in regiunile carstice din etajul montan si alpin inferior.

Helicrysum arenarium - siminos - este o planta psamofila, cu antodii de 4-5 mm diametru. Se intalneste frecvent pe nisipuri dar se cultiva si ca planta decorativa.

H.brabracteatum (2n=28) - flori de paie - este o planta anuala sau bienala, cu antodii galbene-aurii, grupate in raceme umeliforme terminale.

Inula helenium (2n=20) - elenei, sau iarba mare - este o planta viguroasa, inalta pana la 1,5 m cu radacina tuberizata, cu frunzele bazale mari si antodiile la inflorire de 5-7 cm in diametru, cu florile lugulate inguste si numeroase. Se intalneste frecvent prin pajistile si plantatiile de pomi, cu deosebire in regiunile colinare. Este o planta medicinala.

Zinnia elegans (2n=24) - circiumarese, turcoaice - este o planta anuala cu tulpina cilindrica, neramificata, erecta si paroasa, cu frunzele sesile, subcordate. Antodiile sunt solitare si mari. Hipsofilele involucrale sunt negre - marginate. Florile marginale sunt ligulate, multiseriate si divers colorate. Se cultiva frecvent ca planta decorativa in spatiile verzi.

Genul Helianthus cuprinde plante cu calatidii foarte mari si solitare, cu florile centrale, tubuloase, bisexuate, fertile, cele marginale libulate si galbene. Hipsofilele involucrale sunt imbricate, foliacee. Axul inflorescentei este paleaceu. In tara la noi se cultiva 5 specii, dintre care importanta economica prezinta :

C.annuus (2n=34) - floarea soarelui - care este cultivata pe suprafete intinse ca planta oleagenoasa. De asemenea, se mai cultiva H.tuberosus (2n=102) - napi porcesti - planta cu rizomi tuberizati. Se cultiva ca planta furajera.

Matricaria chamomilla (2n=18) - musetelul - este planta medicinala, placut mirositoare, intalnita frecvent in flora spontana.

M.inodora este o buruiana frecvent intalnita mai ales prin culturile de cereale paioase.

Genul Artemisia (pelin) grupeaza plante erbacee sau semiarbusti, aromatice, cu frunze simple sau penat sectate. Antodiile sunt mici, cilindrice sau globuloase, fara flori radiare, dispuse in spice, raceme sau panicule. Involucrul este imbricat cu hipsofile, membranaceu-marginate. Papusul lipseste. Genul cuprinde peste 200 specii raspindite in Europa, Asia, America de Nord si Centrala.

In flora tarii noastre se afla 16 specii, dintre care :

A. Dracunculus (2n=18,36,54,72,90) - tarhon - este o planta cultivata si folosita ca salata verde sau ca aromatizant.

De asemenea, se mai cultiva prin gradini A.absinthium (2n=18) - pelinul alb - este o planta puternic aromata, fiind folosita ca aromatizanta si ca planta medicinala. Se intalneste frecvent, cultivata sau spontana.

A.achillea millefolium (2n = 54) - coada soricelului - este o planta medicinala, frecventa in toata tara.

Senecio cruentus - Cineraria - este o planta decorativa, cultivata in sere sau apartamente (in glastre) ca planta decorativa.

Senecio cineratia (2n=40) este o planta perena alb-tomentosa, cu frunzele penat - sectate, decorativa, prin porturi sau culoarea frunzelor sale, se cultiva in spatiile verzi.

De asemenea, in spatiile verzi din orase si comune, se mai cultiva :

Chrysanthemum indicum (2n=36,54) - tufanica, crizantema, floare de toamna - este o planta perena, tufoasa, bogat foliata. Frunzele sunt ovate sau alungit-ovate, lobate, dintate, sau serate, petiolate, pe partea superioara glabrescente, pe cea inferioara des alipit paroase. Calatidiile sunt dispuse in corimbe sau raceme. Florile centrale sunt tubuloase (la tufanele) sau ligulate (la crizanteme), cele marginale ligulate si de diverse culori. Se    cultiva sub diverse soiuri, avand antodiile numai cu flori ligulate.

Ch.leucanthemum (2n=18,36) - margareta - este o planta perena cu antodiile mari, cu florile marginale ligulate, de culoare alba. Se intalneste frecvent prin pajisti si poieni de padure, din etajul campiei pana la cel montan.

Ch.alsamita (2n=18,54) - calomfir, calopar - este o planta perena cu frunzele intregi si antodii mici, fara flori liculate si grupate in panicule. Planta in intregime, dar mai ales calatidiile, prezinta aroma de izma sau roinita.

Rudbeckia laciniata (2n=36,38,54,64,72,74) - juri galbene, marita-ma mama - este planta perena viguroasa inalta pana la 2 m, cu frunzele glabre, antodiile solitare la varful ramurilor si de 7-10 cm in diametru. Florile centrale sunt tubuloase, negre-brunii, iar cele marginale ligulate, galbene. Se cultiva frecvent in spatiile verzi dar ca planta adventiva se intalneste si in lungrul apelor din Transilvania si Banat.

Genul Dahlia - gherghina, dalie - cuprinde plante cu radacini tuberizate si frunze penat sectate, dispuse opus. Antodiile sunt mari, solitare si lung-pedunculate. Florile centrale sunt bisexuate, tubuloase, cele marginale ligulate dispuse astfel : cele externe sunt foliacee, reflecte, iar cele interne membranoase si concrescute la baza. Axul antodiului prezinta palee.

Dahlia cocinea- gherghina, dalie - are tulpina priunoasa, frunze glauce, scabre, iar florile ligulate, sunt galbene sau rosii-deschis.

D.pinnata - (2n=64) D.variabilis - dalia are tulpinile verzi necruinoase, frunzele verzi si cu rahisul aripat, florile lugulate, purpurii sau violacee, rareori roze sau rosii. Ambele specii se cultiva frecvent.

Tagetes erecta (2n=24) - craite, vizdoage, buzdugi, budience - are ramurile verzi, frunzele penat- setate, cu laciniile lanceolate. Antodiile sunt mari, de 5-7 cm in diametru, iar pedunculul antodiului este evident ingrosat.

T.patula (2n=48) are ramurile violete sau rosii-brune, cu frunze penat-sectate si laciniile liniar lanceolate. Antodiile sunt mai mici, cu flori galbene aurii. Pedunculul sub antodiu este putin ingrosat. Ambele specii se cultiva sub diverse soiuri in spatiile verzi.

Cosmos bipinatus (2n=24) este o planta anuala, cu tulpinile erecte, extins-ramificate, scurt-pubescente, frunzele sunt compuse cu lacinii filiforme, glabre dispuse opus. Ramificatiile se termina cu cate un antodiu mare, de 5-9 cm diametru, involucrul 2 seriat. Florile marginale sunt ligulate, mari de 3-5 cm, sterile, purpurii, roze sau albe, cu virful 3 lobat. Anterele sunt negre, iar axul calatidului este paleaceu.

Calendula officinalis (2n=36,32) - filimica, ochisele, nocotele, galbenus) este o specie anuala cu tulpini ramificate si cu frunze intregi alterne.

Calatidiile, de 3-5 cm in diametru, sunt erecte si au hipofilele involucrale 1-2 seriate. Florile marginale sunt ligulate 1-3 seriate, portocalii si fertile, cele centrale sunt tubuloase, bisexuate si sterile. Se cultiva ca planta decorativa, fiind in acelasi timp si planta medicinala.