FASOLEA - boli si daunatori

Elemente

Agentul patogen/

Scurta descriere a atacului

ce se

daunatorul

determina

BOLILE FASOLEI

1.

Marmor phaseoli; Phaseolus virus 1

(mozaicul comun al fasolei)

Pete decolorate de forma si marime diferite pe limb. Frunzele sunt deformate, gofrate cu aspect mozaicat din cauza alternantei dintre tesutul bolnav si cel sanatos.

F%

2.

Marmor manifestum;Phaseolus virus 2

(mozaicul galben al fasolei)

Pete clorotice rotunde, bine conturate. Forma frunzelor devine concava si cu aspect lucios. Simptomatologia este mult mai accentuata si cu consecinte mai grave.

F%

3.

Marmor lethale, Nicotiana virus 11

(brunificarea nervurilor fasolei)

Boala este produsa de o tulpina a virusului necrozei tutunului. In faza initiala a bolii, nervurile din anumite portiuni ale frunzelor se coloreaza in brun-rosiatic, iar tesuturile respective devin verzi-gri si se usuca. Astfel iau nastere pete necrotice, adesea de forma mai mult sau mai putin rotunda, mari de unu pana la mai multi centimetri in diametru. Pe partea inferioara, nervurile devin rosiatice, mai ales la marginea petelor si uneori pana la nervura principala. Pete necrotice apar de asemenea pe petiol si pe tulpini. Adesea, baza tulpinii putrezeste si plantele se ofilesc. Pe pastai se observa pete adancite, violacee pana la brun-rosiatice. In unele cazuri apar benzi sau inele brune la suprafata epidermei. Infectia are loc din sol ; transmiterea se face si prin atingerea plantelor intre ele.

F%

Xanthomonas phaseoli

(arsura bacteriana a fasolei sau arsura comuna)

Cea mai pagubitoare boala in cultura de fasole. Ataca toate organele aeriene ale plantei. Pete mici, verzi-galbene, cu aspect apos, care devin colturoase, galben-rosietice sau brune, inconjurate de o zona galbena. Tesuturile se necrozeaza si adesea se rup. Pe pastai, petele sunt circulare, adancite, de culoare galbuie, inconjurate de un inel rosiatic-caramiziu.

F%

I%

5.

Xanthomonas fuscans

(arsura comuna fuscans)

Boala are o raspandire mai restransa decat arsura comuna. Bacteria infecteaza organele verzi ale plantei, producand leziuni foarte asemanatoare cu cele de la arsura comuna.

F%

I%

6.

Pseudomonas phaseolicola

(arsura aureolata)

Pe cotiledoane, tulpini, pastai, boabe, simptomele sunt asemanatoare cu cele produse de arsura comuna. Exudatul bacterian este insa alb-crem.

F%

I%

7.

Corynebacterium flaccumfaciens

(vestejirea bacteriana a fasolei)

Pe frunze apar pete de culoare verde-inchis pana la cafeniu-rosiatic, iar tesuturile din dreptul acestor zone se sfasie. Pe pastai si tulpina pot sa apara pete sau crapaturi cu o scurgere de exudat bacterian.

F%

I%

8.

Colletotrichum lindemuthianum

(antracnoza fasolei)

Boala este mai frecventa si pagubitoare in anii cu precipitatii abundente. Atacul se manifesta pe toate organele aeriene ale plantei, in toate fazele de vegetatie, indeosebi dupa formarea pastailor. Pe tulpini apar pete alungite, adancite, brune. Pe frunze, petele sunt circulare, galbene- brunii cu marginea brun-rosiatica. Tesuturile, in dreptul petelor se necrozeaza, se rup si frunza apare ciuruita sau sfasiata. Pe pastai apar pete circulare, galbene, apoi brune, fara exudat, adancite in tesut si cu marginea proeminenta, brun-negricioasa.

F%

I%

Uromyces appendiculatus

(rugina fasolei)

Se manifesta mai frecvent pe frunze, mai rar pe tulpini si pastai. Pete galben-verzui, iar in dreptul petelor se formeaza puncte mici, alb-galbui.

F%

I%

10.

Ascochyta phasoleorum

(ascochitoza fasolei)

Pe frunze apar pete mari, circulare, brune. La un atac puternic planta se desfrunzeste.

F%

I%

11.

Rhizoctonia bataticola

(putregaiul radacinii si tulpinii fasolei)

Radacinile si baza tulpinii plantelor tinere putrezesc.

F%

I%

12.

Fusarium martii var. phaseoli

(putrezirea radacinilor de fasole)

Plantele pot fi atacate in toate fazele de dezvoltare, boala afectand in principal sistemul radicular. Deoarece functiunile radacinilor atacate sunt mult stanjenite, plantele raman mici, infloresc si leaga mai putin si ajung mai repede la maturitate. Ca urmare a acestei maturari fortate, boabele raman mici si zbarcite. Frunzele se ingalbenesc, se vestejesc si cad. Plantele bolnave se smulg usor din pamant si au radacinile putrezite si acoperite cu un invelis alb-roscat, format din miceliul si conidiile ciupercii.

F%

I%

13.

Isariopsis griseola

(patarea unghiulara a frunzelor de fasole)

Incepand din iulie, pe frunze apar pete mici, cenusii sau cafenii, de 2-5 mm diametru, unghiulare, limitate de nervure, izolate sau confluente. Pe partea inferioara a frunzelor, in dreptul petelor se observa numeroase punctisoare brune, reprezentand conidiofori si conidii. In regiunile umede atacul este foarte intens si produce uscarea si caderea prematura a frunzelor. Atacul apare uneori si pe pastai sub foma unor pete mici colturoase.

F%

I%

14.

Phytophthora phaseoli

Ataca frunzele, tulpinile si pastaile tinere ale fasolei, pe care produce pete mici, brune inchis sau purpurii, inconjurate de o aureola clorotica, la suprafata carora se formeaza un puf alb, alcatuit din conidioforii ciupercii. Pe pastai, petele sunt rotunde, adancite in tesut.

F%

I%

15.

Macrophomina phaseolina

Este o ciuperca polifaga, care paraziteaza de regula radacinile, insa poate sa treaca si pe tulpini si frunze. Radacinile sI baza tulpinii putrezesc si plantele se opresc din crestere si se usuca. Ciuperca prezinta diferite forme de dezvoltare; mai frecvent se intalneste sub forma de microscleroti (Sclerotinia bataticolum) si forma de miceliu (Rhizoctonia bataticola) si mai rar sub forma de picnidii (Macrophomina phaseolina).

Cercospora phaseoli

(cercosporioza)

Produce cercosporioza,ataca frunzele pe care apar pete aproape circulare de 0,5-1cm,brune-rosiatice pe partea superioara si cenusii inchis pe cea inferioar

F%

I%

17.

Thielaviopsis basicola

Produce putrezirea si innegrirea radacinilor.

F%

I%

18.

Botritys cinerea

(putregaiul cenusiu al fasolei)

Sunt atacate semintele in curs de germinare si plantulele dupa rasarire.

F%

I%

19.

Sclerotinia sclerotiorum

(putregaiul alb)

Pe tulpini si pastai apare un mucegai alb stralucitor ce formeaza scleroti.

F%

I%

20.

Fusarium spp.

(putregaiul fuzarian)

Sunt atacate plantulele in perioada de rasarire. La plantele mature se observa innegrirea coletului si putrezirea radacinilor. Pe organele atacate apare un mucegai alb-roz.

F%

I%

Pythium de baryanum

(putregaiul plantutelor)

Coletul de innegreste, apoi frunzele se vestejesc, planta se ofileste si moare.

F%

I%

DAUNATORII FASOLEI

Acanthoscelides obtectus

(gargarita fasolei)

Prin pagubele ce le produce, daunatorul prezinta o importanta economica deosebita. Boabele de fasole atacate au numeroase galerii perforate de catre larve.

F%

Delia platura

(musca cenusie a plantulelor)

Larvele se hranesc cu boabele in curs de germinatie, cu cotiledoanele, tulpinita si radacina plantulelor.

F%

3.

Tetranychus urticae

(paianjenul rosu)

Ataca la temperature de 25-30⁰C si umiditate ridicata. Hranirea are loc de preferinta pe partea inferioara a frunzelor, unde formeaza colonii. Paianjenii inteapa si sug sucul celular si, ca urmare, frunzele se decoloreaza si capata un aspect mozaicat. Frunzele atacate se ingalbenesc, se usuca si cad. Atacul poate avea loc si pe pastai cu manifestari drastice.

F%