FLOAREA SOARELUI - boli si daunatori

Elemente

Agentul patogen/

Scurta descriere a atacului

ce se

daunatorul

determina

BOLILE FLORII-SOARELUI

Sclerotinia sclerotiorum

(putregaiul alb)

Botrytis cinerea

(putregaiul cenusiu)

Sensibilitatea cea mai mare la atacul de Sclerotinia este imediat dupa rasarire si apoi in perioada formarii capitulelor. In cazul Botrytis cinerea, atacul caracteristic si frecvent se manifesta pe capitule, catre sfarsitul verii. Pete albe-cenusii acoperite cu miciliu paslos in dreptul carora are loc o inmuiere a tesuturilor si respectiv a maduvei. Pe capitule, pe partea inferioara apar pete brune, in dreptul carora tesuturile se inmoaie si putrezesc, iar pe partea superioara se formeaza o pasla cenusie de miciliu. Sunt atacate si semintele pe care apar pete galbene, sunt lipsite de luciu, sistave, cu gust amar, neplacut si se scutura usor. Miez nu se mai formeaza sau, daca se formeaza este acoperit de miceliu.

F%

I%

2.

Plasmopora helianthi

(mana florii-soarelui)

Boala se manifesta pe frunze, iar atacurile timpurii stanjenesc dezvoltarea intregii plante. Se recunosc usor in camp datorita dimensiunilor reduse. Pe fata superioara frunzele au pete decolorate, in dreptul carora pe fata inferioara se dezvolta o pasla compacta alb-cenusie.

F%

I%

3.

Phomopsis helianthi

(patarea bruna si frangerea tulpinilor)

Boala a aparut in 1981. Sunt atacate tulpinile, frunzele, petiolul, mai rar capitulele. Pete brune-castanii, cu margini difuze, amplasate de obicei in jurul punctului de insertie al petiolului pe tulpina, care se extind antrenand si tesuturile din profunzime. Sunt afectate si putrezesc maduva tulpinii si tesuturile mecanice de sustinere,plantele frangandu-se sub propria lor greutate

F%

I%

4.

Phoma macdonaldi

(fomoza sau innegrirea tulpinilor)

A fost semnalata la noi in1972. Se manifesta in special la sfarsitul perioadei de vegetatie. Atacul apare in special pe tulpina. Apar leziuni. Spre deosebire de Phomopsis, petele produse de Phoma macdonaldi sunt de culoare negru-intens, delimitate de restul zonelor verzi si pot capata un luciu metalic caracteristic. Numai in cazul unor atacuri foarte intense are loc innegrirea totala a tulpinii, altfel necroza se limiteaza la epiderma si tesuturile subepidermale. Ca simptome pot apare, leziuni, crapaturi, suberificari. Pe frunze apar pete negre, de forme si marimi diferite, incepand de la frunzele bazale.

F%

I%

Sclerotium bataticola

(putrezirea radacinii si tulpinii)

Atacul se manifesta pe radacini, colet, tulpina. Este caracteristica prezenta microslerotilor negri, incrustati in maduva tulpinii sau la suprafata zonelor atacate.

F%

I%

6.

Orobanche spp.

(lupoaia sau verigelul)

Planta superioara anuala sau perena parazita. Ataca in toata perioada de vegetatie. Observatiile se fac in a 9-10-a zi de la infloritul florii-soarelui.

F%

I%

7.

Alternaria spp.

(alternarioza sau patarea bruna a frunzelor, tulpinilor si capitulelor de floarea-soarelui)

Atacul se produce de obicei in faza de formare a butonului floral, mai ales pe frunze si tulpini, prin pete brune-cenusii care duc la defoliere prematura.

F%

I%

8.

Septoria helianthi

(patarea cenusie a frunzelor)

Se manifesta numai pe frunze, in toate stadiile de vegetatie, numai in anii ploiosi. Pete circulare sau colturoase, galben-brune si apoi brun-inchis, mai numeroase spre varful limbului.

F%

I%

9.

Puccinia helianthi

(rugina)

Este o boala mult raspandita in intreaga tara, in toate fazele de vegetatie ale culturii de floarea-soarelui. Primavara, devreme, apar pete galbene-portocalii, apoi in iulie-august, mai ales pe partea inferioara a frunzelor apar numeroase pete sau pustule mici, prafoase, de culoare bruna-castanie, iar spre toamna apar pustule negricioase. Frunzele puternic atacate se ofilesc si se usuca .

F%

I%

10.

Macrophomina phaseolina

(putregaiul carbunos)

Primul simptom al bolii este caracterizat prin albirea partii bazale a tulpinii, care cu timpul capata o culoare gri-metalizata. Atacul ciupercii se localizeaza pe radacina pivotanta si pe tulpina bazala, conducand la distrugerea maduvei. La colet, atacul se manifesta prin dezorganizarea tesuturilor parenclimatice si transformarea lor intr-o masa gomoasa. Tulpinile atacate devin goale, putrede, avand in sectiune transversala aparenta de 'teanc de farfurii', datorita contractiei tesuturilor medulare. La suprafata tesuturilor afectate, dar si in profunzime, la nivelul tesuturilor medulare si vasculare se disting numerosi microsleroti negri, care dau tulpinii un aspect carbunos si care constitue un diagnostic caracteristic al bolii. Frunzele isi pierd culoarea verde si se ingalbenesc, apoi se usuca. Toate acestea duc la moartea prematura a plantei.

F%

I%

Verticillium spp.

(ofilirea verticiliana)

Simptomele cele mai evidente apar in timpul infloritului. Una dintre cele mai caracteristice simptome ale verticiliozei este aparitia bolii numai pe o singura parte a plantei, in timp ce cealalta parte prezinta un aspect normal. Adesea se intampla ca patarea cuprinde numai jumatate din frunza pana la nervura centrala, iar cealalta jumatate ramane de culoare normala si turgescenta.

F%

I%

12.

Erysiphe cichoracerum f.sp.helianthi

(fainarea florii soarelui)

Apare pe organele aeriene ale plantelor, in special pe frunze, sub forma unor suprafete fainoase albepana la cenusiu care se maresc pana cand este infectata cea mai mare parte a suprafetei plantei.

DAUNATORII FLORII-SOARELUI

Tanymecus dilaticollis

(gargarita frunzelor de porumb)

Prin roaderea frunzelor cotiledonale si a varfului de crestere, plantele nu se mai refac. Evitarea cultivarii florii-soarelui dupa porumb, cultura care lasa intotdeauna o rezerva destul de mare de gargarite.

F%

2.

Opatrum sabulosum

(gandacul pamantiu)

Prefera floarea-soarelui si produce pagube foarte mari, mai ales in anii secetosi, adultii rod frunzele abia formate.

F%

3.

Homoeosoma nebulella

(molia florii-soarelui)

Larvele prefera floarea-soarelui. Ele se hranesc cu polen sau cu organelle florale, apoi perforeaza coaja semintelor si patrund in interior, hranindu-se cu miezul lor. Produce daune mari in anii cu precipitatii abundente, in a doua jumatate a verii.

F%

Agriotes spp.

(viermii sarma)

Produc pagube in perioada de germinatie a semintelor, cat si a rasaririi plantelor.

F%

Citellus citellus

(popandaul)

Corvus frugillegus frugillegus

(cioara neagra de semanatura)

Corvus cornix sardonius

(cioara sura)

Atacul se manifesta ca in cazul porumbului, producand dezradacinarea si smulgerea plantutelor.

Brachycaudus helichrysi

(paduchele galben)

Produce pagube mari la floarea-soarelui. Coloniile de afide se dezvolta pe ambele fete ale frunzelor si pe inflorescente, provocand datorita intepaturilor, deformari caracteristice.

F%

Mamestra brassicae

(buha verzei)

In lunile iulie-august rod si perforeaza frunzele.

F%

Lygus rugulipennsis

(plosnita de camp)

Produce daune apreciabile in culturile de floarea-soarelui prin atacul pe seminte si miez afectand calitatile biologice ale semintelor. Adultul are colorit ce variaza intre cenusiu, cenusiu-roscat, verde-cenusiu si cafeniu cu atac maxim in lunile august si septembrie.

F%