TRADITIILE OCROTIRII NATURII IN ROMANIA

TRADITIILE OCROTIRII NATURII IN ROMANIA

In tara noastra, se poate considera ca primele actiuni privind ocrotirea naturii pot fi asociate cu existenta branistilor, despre care avem dovezi inca din secolul al XIV-lea, infiintarea lor putind fi insa apreciata ca mult mai veche, inca de pe vremea daco-romanilor sau chiar a daco-getilor (C. C. Giurescu, 1976; R. St an cu si colab. 1977).

Branistile erau suprafete de teren impadurite, rezervate, in care nimeni nu avea voie sa taie lemne, sa coseasca finul, sa pasca vitele, sa vineze, sa prinda peste fara intelegerea prealabila cu stapinul. Branistile erau ocrotite prin "legi', intrate in "obiceiul pamintului'.

Cu toate ca aceste reglementari au avut un caracter limitat, totusi ele au jucat un rol important, deoarece au impiedicat distrugerea abuziva a padurilor si, legat de aceasta, au protejat flora si fauna, au oprit eroziunea solului, colmatarea riurilor etc.

Primele reglementari oficiale insa, privind regimul padurilor, dateaza din secolul al XVIII-lea. Astfel, in Banat, in anul 1739, s-a constituit serviciul silvic regulat, in Transilvania, o astfel de reglementare este data in anul 1781, in Bucovina, in 1786, in Moldova, in 1796, iar in Muntenia, in 1793. La inceputul secolului al XIX-lea apar noi coduri de legi, cum este Codul lui Scarlat Callimachi, in Moldova, in anul 1817, si a lui Ioan Caragea, in Tara Romaneasca, in 1819, la alcatuirea lor tinindu-se seama tot de "obiceiurile pamintului'.

Prin Tratatul de la Adrianopol (1829), s-a hotarit libertatea navigatiei si a comertului pe Dunare si Marea Neagra, ceea ce a dus la o puternica inviorare a comertului si agriculturii noastre. Drept urmare, a existat tendinta de a se mari Suprafetele cultivate cu plante agricole, in special cereale, in dauna padurii, fapt ce a facut sa se introduca unele reglementari care opreau distrugerea acestora, cum au fost cele din 1843 din Moldova si din 1847 din Tara Romaneasca.

In anul 1872, este emisa o lege asupra vinatului, care introduce si o serie de norme ce privesc protectia unor specii clin fauna autohtona. Astfel, se precizeaza ca vinatoarea femelei de cocos de munte (Tetrao urogalus) este interzisa in tot timpul anului, iar pentru alte specii faunistice sint indicate perioadele in care era oprita vinarea.

Cucerirea independentei de stat a determinat aparitia unei noi etape in dezvoltarea social-economica a tarii, a dus la o alta abordare a problematicii ocrotirii naturii, fiind adoptata o adevarata legislatie ecologica. La inceput mai timid si apoi din ce in ce mai curajos, oameni cu un realist simt al prevederii stiintifice au subliniat necesitatea conservarii naturii.

Referindu-ne la ocrotirea faunei, trebuie remarcata atitudinea critica a ornitologului I. P. Licherdopol (1903) fata de comercializarea pasarilor cintatoare; in 1913-1914, Grigore Antipa propune ocrotirea egretei albe.

Dintre asociatiile care au militat pentru ocrotirea naturii, un rol de pionierat l-a avut "Hanul drumetilor', infiintata in anul 1920, din initiativa lui M. Haret, transformata, mai tirziu, in "Societatea de Turism si pentru Protectia Naturii'.

Emil Racovita infiinteaza asociatia "Fratia munteana', care se ocupa si de ocrotirea naturii. O importanta deosebita in miscarea de ocrotire a naturii a avut-o primul Congres al naturalistilor din Romania, tinut la Cluj, intre 18-22 aprilie 1928. La acest congres, tinarul profesor Alexandru Borza a prezentat, in fata celor peste 200 de participanti din toata tara, expunerea "Problemele protectiunii naturii in Romania'.

Prin straduinta neobosita a initiatorilor congresului si campania dusa de iubitorii naturii, la 4 iulie 1930 s-a promulgat prima "Lege pentru ocrotirea monumentelor naturii din Romania', in temeiul careia a luat fiinta Comisia Monumentelor Naturii (prin Decretul nr. 1301/1931), care avea ca atributii declararea si asigurarea ocrotirii legale a monumentelor naturii din tara noastra.

In anul 1932 au fost constituite primele rezervatii naturale din tara noastra: Padurea Domogled, Copirsaiele si Finatul de la Cluj, Suat, Zau de Cimpie, Baile "1 Mai' de la Oradea (Petea), Pietrele Rosii de la Tulghes, Valea Bilii din Muntii Fagarasului, Pietrosul Mare si Muntii Paringului.

La 22 martie 1935 a fost infiintat (prin Jurnalul Consiliului de Ministri nr. 593 1935) primul parc national din Romania, in masivul Retezat, cu o suprafata de 100 km².

O etapa noua in istoria ocrotirii naturii clin tara noastra a fost inaugurata dupa 23 August 1944, cind monumentele naturii au fost declarate bunuri ale intregului popor. Reorganizarea Comisiei Monumentelor Naturii, in cadrul celui mai inalt for stiintific al tarii, Academia Romana, a conferit o noua baza activitatii sale, mult mai eficienta (St. Peterfi si colab., 1978).

De asemenea, au fost infiintate subcomisii regionale ale monumentelor naturii la Iasi, Cluj-Napoca, Timisoara si Craiova, precum si consilii de indrumare pentru ocrotirea naturii, in fiecare judet.

Tara noastra poseda o legislatie in legatura cu protectia naturii, care se numara printre cele mai judicioase si complete din lume. (Decretul nr. 237/ 1950, pentru ocrotirea monumentelor naturii, H.C.M. nr. 518/1954, cu privire la luarea unor masuri pentru impiedicarea distrugerii florei, faunei, fenomenelor geologice etc, care au fost completate cu Legea nr. 9, din 20 iunie 1973, privind protectia mediului inconjurator).

In baza acestei legi si a Decretului nr. 80/1974 a fost infiintat Consiliul National pentru Protectia Mediului inconjurator, subordonat direct Consiliului de Ministri, care cooordoneaza intreaga activitate de protejare a mediului; in fiecare judet a fost infiintata cite o comisie judeteana pentru protectia mediului, subordonata Consiliului national si Consiliului popular.

Consiliul National pentru Protectia Mediului inconjurator a elaborat, in colaborare cu specialistii din diferite ministere, institutii de cercetare, Academia R.S.R., "Programul prvind protectia mediului inconjurator pentru perioada 1981-1985 si liniile directoare ale dezvoltarii ecologice in R. S. Romania pina in anul 1990', in care sint prezentate o serie de probleme si prioritati carora trebuie sa li se acorde o deosebita atentie in viitor.

Toate aceste masuri ofera cadrul concret pentru infaptuirea inaltei chemari a tovarasului Nicolae Ceausescu, secretarul general al P.C.R., presedintele R. S. Romania, care in Cuvintarea tinuta la Conferinta Nationala a Partidului Comunist Roman, din iulie 1972, sublinia: "O problema de importanta vitala pentru natiunea noastra este protectia mediului inconjurator. Este necesar sa luam masuri riguroase pentru combaterea noxelor industriale, pre-intimpinarea poluarii apei si aerului, protectia padurilor, lacurilor, riurilor, muntilor si locurilor considerate monumente ale naturii. Este o datorie de onoare a partidului, a intregului nostru popor sa faca totul pentru asigurarea cadrului ambiant propice ocrotirii sanatatii oamenilor, pentru pastrarea nealterata a frumusetilor patriei, pentru a transmite generatiilor viitoare toate darurile cu care natura a harazit Romania'.

Revenind la ocrotirea plantelor, care constituie subiectul lucrarii de fata, trebuie mentionat ca primele actiuni de ocrotire culta a unor specii din flora tarii noastre dateaza din primele decenii ale secolului al XX-lea. In anul 1909 au fost luate masuri de ocrotire a speciei Nymvhaea lotus var thermalis (drete, nufar, tertiar) din Piriul Petea de la Oradea, iar in anul 1910 a fost imprejmuit, la Cenade (linga Blaj), locul unde crescuse odinioara planta Polygala sibirica (amareala), (F. Tau ber, 1980).

Cele mai insemnate realizari in actiunea de conservare a florei autohtone sint legate de numele ilustrului profesor clujean Alexandru Borza.

In anul 1924, profesorul Alexandru Borza a intocmit prima lista a plantelor propuse ca monumente ale naturii, care cuprindea urmatoarele specii rare: Taxus baccata (tisa), Leontopodium al-pinum (floarea de colti), Juniperus sabina (ienupar), Daphne blagayana (iedera alba), Sophora prodanii (sofora) Pinus nigra var bqpatica (pin banatean) si Nymphaea lotus var thermalis (drete).

Primele plante declarate in mod legal monumente ale naturii au fost Nymphaea lotus var. thermalis si Leontopodium alpinum (prin Jurnalul Consiliului de Ministri nr. 148 1931). In urmatorii ani, alte specii de plante au fost declarate monumente ale naturii: Betula humilis (mestecanasul), (prin Jurnalul Consiliului de Ministri nr. 1763/1934), Daphne blagayana (iedera alba), Nigritella rubra si Nigritella nigra (singele voinicului), (prin Jurnalul Consiliului de Ministri nr. 645/1938).

Prin Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 1743/1939, s-a interzis comercializarea urmatoarelor specii de plante: Trollius europaeus (bulbuci de munte), Paeonia peregrina var romanica (bujorul romanesc), Narcissus stellaris (narcise), Fritillaria meleagris (bibilica), Daphne cneorum (tulichina), Conva-llaria majalis (lacramioare), Crocus moesiacus (brindusa galbena), Rhododendron myrtifolium (smirdarul), Cypripedium calceolus (papucul doamnei), Iris graminea (stinjenei), Ruscus aculeatus (ghimpe), Taxus baccata (tisa), iar prin Jurnalul Consiliului de Ministri nr. 284/1941, au mai fost ocrotite speciile: Larix decidua ssp. carpatica (larita). Pinus sylves-tris (pin silvestru).

Dupa 23 August 1944, se aduc noi reglementari privind ocrotirea patrimoniului floristic al Romaniei. Prin Decretul lege nr. 237/1950, sint declarate monumente ale naturii urmatoarele specii de plante: Taxus baccata (tisa), Leontopodium alpinum (floarea de colti), Cypripedium calceolus (papucul doamnei), Angelica archangelica (angelica), Gentiana lutea (ghintura galbena), Fritillaria meleagris (laleaua pestrita, bibilica), Paeonia peregrina var. romanica (bujorul romanesc), Trollius europaeus (bulbucii de munte), Nymphaea lotus var. thermalis (drete), Ruscus aculeatus (ghimpele), Daphne blagayana (iedera alba), Nigritella nigra si Nigritella rubra (singele voinicului), Rhododendron kotschyi (smirdar), Iris graminea (stinjenel), Daphne cneorum (tulichina), Larix decidua ssp. carpatica (larita, zada, crin de padure).

Exista, in momentul de fata, numeroase rezervatii stiintifice in care sint ocrotite, in mod special, unele specii de plante foarte rare din flora tarii noastre. Acestea sint prezentate in lista ce urmeaza, unde la fiecare specie de planta se indica, printr-un numar de ordine, rezervatia respectiva, explicatia numerelor (denumirea rezervatiei si judetul) fiind data in capitolul al IV-lea.

Dryopteris cristata, 166; Asplenium lepidum, 106; Larix decidua, 78, 249, 266; Ephedra distachya, 130; Juniperus sabina 3, 165, 250; Salix myrtilloides, 266; Corylus colurna, 98, 99, 100, 102, 236; Betula nana, 166, 309; Betula humilis, 166; Cel tis australis, 236; Stellaria longifolia, 166; Cerastium bana-ticum, 98, 237; Polyschemone nivalis, 215; Minuartia eataractarum, 237; Minuartia capillacea 237; Minuartia adenotricha, 129, 133; Silene pontica, 130; Tunica illyrica ssp. haynaldiana, 237; Dianthus pi-nifolius, 237; Dianthus simonkaianus, 1, 3; Dianthus callizonus, 81; Saponaria bellidifolia, 1, 3; Saponaria glutinosa, 1, 3; Paeonia tenuifolia, 122, 241; Paeonia corallina, 100; Ranunculus ophioglo-ssifolius, 96; Adonis volgensis, 107, 108; Nym-phaea lotus var, thermalis, 46; Cardmnine graeca, 237; Aubrieta intermedia, 81; Alyssum borzeanum, 130; Draba dorneri (Parcul National Retezat); Co-chlearia pyrenaica, 308; Drosera anglioa, 84, 85, 166; Viola epipsila, 166; Hypericum rochelii, 98; Saxifraga hirculus, 166; Saxifraga demissa, 78, 81, 266; Daphne laureola, 99; Pyrus elaeagrifolia, 326; Sorbus dacica, 1, 3, 106; Sorbus borbasii, 98; Po-tentilla ernilii-popii, 122; Sophora prodanii, 326; Ononis columnae, 122, 124; Medicago marina, 130; Caragana frutex, 204; Astragalus depressus, 78, 98, 266; Astragalus penduliflorus, 78, 266; Astragalus harbachii, 126; Astragalus pseudopurpureus, 165, 250; Astragalus roemeri, 1, 3; Astragalus sprunneri, 122; Astragalus virgatus, 130; Astragalus peterfii, 109; Coronilla emerus, 236; Coronilla scorpioides, 122; Onobrychis gracilis, 122; Onobrychis alba, 236; Linum borzeanum, 124; Lythrum thymifolia, 133; Geranium caeruleatum, 78, 81. 266; Polygala sibirica, 203; Acer monspessulanum, 236; Zea: aquifolium, 23; Paliurus spina-christi, 122; Bupleurum pachno-spermum, 122; Bupleurum ranunculoides, 78, 266; Trinia henningii, 124; Ferula sadleriana, 106; Hera-cleum carpaticum, 78, 215, 266; Plumbago europaea, 122; Armeria alpina, 78, 266; Armeria barcensis, 84, 85; Primula intricata, 78, 81, 266; Primula farinosa, 84, 85; Arctostaphyllos uva-ursi, 1, 3, 308; Convolvulus persicus, 130; Pediculans sceptrum-carolinum, 84, 85; Aoanthus longifolius, 100, 236; Scwrelaria pichleri, 100, 237; Stachys obligua, 122; ringes, 122; Satitreja kitazbelin, 236; Satureja coeruZea, 124; Lomatogonium carianthiacum, 78, 266; Gentiana phlogijolia, 78, 81, 266; Periploca graeca, 330, 331; Crucianella oxyloba, 126, 237; Valeria-nella coronata, 100, 237; Valerianella membranacea, 237; Scabioasa micrantha, 122; Ecbalium elaterium, 130; Campanula lingulata, 236; Campanula romanica, 122, 133, 326; Campanula crassipes, 236; Senecio borysthenicus, 330, 331; Ligularia glauca, 78, 266; Ligularia sibirica 78, 266; Cirsium afrum, 100; Serratula caput-najae, 96; Serratula ivolffii, 311; Centaurea reichenbachioides, 1, 3, 106; Centaurea marchalliana, 311; Tragopogon balcanicus, 98; Hie-racium pojoritense, 165, 250, 306; Bulbocodium ver-sicolor, 107, 108; Colchicum biebersteinii, 129; Col-chicum haynaldi, 98, 236; Anthericum liliago, 1, 3, 100, 237; Gagea oallieri, 133; Allium obliquum, 106; ^.ZZium moschatum, 100, 133, 237; Nectaroscordum dioscoridis, 326; Lilium jankae (Parcul National Retezat); Hyacinthella leucophaea, 311; Tidipa hungarica, 236; Ornithogalum comosum, 122; Ruscus hypoglossum, 99, 100; Galanthus plicatus, 326; Nar-cissus angustifolius, 80; Crocus chrysanthus, 326; Iris reichenbachii, 237; Iris sintenisii, 326; Cobresia simpliciuscula, 78, 215, 266; Carex rupestris, 78, 266; Care.r loliacea, 307; Alopecurus laguriformis (Parcul National Retezat); Calamagrostis neglecta, 166; Sesleria jilifolia, 102, 236; Sesleria uliginosa, 84, 85; Bromus scoparius, 122; Secole montanum, 78, 98, 266; Aegilops ovata, 122; Agropyron jun-ceum, 130.

Pentru 32 specii de plante exista documentatia stiintifica in vederea declararii ca monumente ale naturii: Bucegia romanica (bucegia), Pinus mugo (jneapan), Pinus cembra (zimbru), Pinus nigra var. banatica (pinul banatean), Corylus collurna (alunul turcesc), Syringa josikaea (liliacul transilvanean), Jasminum fruticans (iasomia de cimp), Periploca graeca (liana dobrogeana), Daphne laureola (tuli-china), Ruscus hypoglossum (cornisor), Ephedra dis-tachya (circel), Paeonia daurica (bujorul crimeic), Paeonia tenuifolia (bujorul de cimpie), Paeonia offi-cinalis ssp. banatica (bujorul banatean), Hepatica transsilvanica (crucea voinicului), Nymphaea alba si Nymphaea candida (nufarul alb), Dianthus calli-zonus (garofita Pietrei Craiului), Dianthus spicu-lifolius (garofita alba), Polyschemone nivalis (opaitul Muntilor Rodnei), Papaver corona sancti-stephani (macul galben de munte), Drosera rotundifolia, Dro-sera intermedia (roua cerului), Convolvulus persicus (volbura de nisip), Gentiana punctata (ghintura galbena), Merendera sobolifera (brindusa de nisip), Lilium jankae (crin galben de munte), Lilium martagon (crin de padure), Asphodeline lutea (asfodelina), Fritillaria montana (bibilica de munte).

Pentru a opri din timp disparitia unor specii de plante rare, exista preocupari in vederea declararii ca monumente ale naturii si a altor raritati din flora Romaniei. Din aceasta categorie fac parte Sa-lix bicolor, Salix starkeana, Celtis glabrata, Parie-taria serbica, Rumex tuberosus, Rumex domesticus, Glinus lotoides, Minuartia hamata, Silene rupestris. Silene dinarica, Silene compacta, Melandrim zaluadzki, Dianthus naraiformis, Paeonia triternata, Aquilegia transsilvanica, Ranunculus flabelUfolius, Ranunculus constantinopoUtanus, Ranunculus mille-foliatus, Leontice odessana, Cardamine parviflora, Dentaria quinquefolia, Dentaria enneaphyllos, Au-brieta croatica, Alyssoides graecum, Alyssum mon-tanum, Alyssum pichleri, Schiivereckia podolica, Thlaspi praecox, Thlaspi jankae, Viola palustris, Saxifraga carpathioa, Spiraea salicifolia, Potentilla bifurca, Potentilla haynaldiana, Medicago arabica, Trifolium ambiguum, Astragalus glaucus, Coronilla va-ginalis, Lathyrus latifolius, Linum trigynum, Geranium sibiricum, Geranium asphodeloides, Zygophyllum fabago, Haplophyllum patavinum, Polygala hospita, Euonymus nana, Prangos carinata, Cachrys alpina, Seseli campestre, Seseli peucedanoides, Silaum peucedanoides, Laserpitum siler, Armeria po-cutica, Armeria maritima, Trientalis europaea, Chimaphila umbellata, Convolvulus elegantissimum, Polemonium caeruleum, Heliotropium curassavicum, Symphytum ottomanum, Cynoglossum ereticum, Verbascum glanduligerum, Veronica crassifolia, Euphrasia illyrica, Salvia sclarea, Salvia verbenaca, Plantago gentianoides, Calamintha exigua, Globularia elongata, Linnaea borealis, Cephalaria uralensis ssp. multifida, Achillea depressa, Saussurea porcii, Jurinea linearifolia, Centaurea jankae, Centaurea pontica, Centaurea simonkaiana, Scorzonera lanata, Pietrosia levitomentosa (Hieracium levitomentosum), Hieracium praebiharicum, Scheuchzeria palustris, Gagea bohemica, Bellevalia sarmatica, Tulipa hungarica ssp. undulatifolia, Galanthus graecus, Gladiolus illyricus, Iris sintenisii, Iris pallida, Carex chordorrhiza, Carex supina, Carex strigosa, Stipa danubialis, Aristella bromoides, Vulpia danthonii, Agropyron brandzae, Agropyron litorale, Agropyron orientale (Tr. Stefureac, in Flora R. S. Romania, XIII, 1976).