Genul Corylus L

Genul Corylus L.

Cuprinde specii de arbusti, rar arbori, din regiunile temperate sau mai reci ale emisferei nordice. Frunzele ovate sau subrotund-ovate. Florile unisexuat-monoice. Fructele, sunt nucule (aluna), sunt inconjurate de un involucru fructifer, rezultat din concresterea bracteei si bracteolelor.

Corylus avellana L. - alun

Alunul prezinta un areal intins, in Europa si Asia Mica. In Romania, in statiuni calde, insorite, pe calcare, urca pana in subzona molidului, la cca. 1400m altitudine, la campie coboara sporadic pana la silvostepa.

Alunul are nevoie de soluri fertile, bogate in substante nutritive, slab acide, ferite de uscaciune, adeseori scheletice. Se dezvolta bine in plina lumina, este de semiumbra dar rezista si la o oarecare umbrire.

Este un arbust de pana la 4-5m inaltime, formand tufe bogate, din multi lastari subtiri, drepti, flexibili, porniti de la baza. Lujerii sunt geniculati, galbui-cenusii, glandulos pubescenti, cu peri roscati si lenticele albicioase (fig.90). Mugurii sunt ovoizi sau sferici, glandulos parosi. Frunzele, de 5-10 cm lungime, obovate, sunt dispuse distic, la baza cordiforme, la baza inegal cordiforme, in partea superioara brusc acuminate, uneori cu trei varfuri (tendinta de trilobare), pe margini inegal dublu-serate, pe dos paroase (mai ales pe nervuri), prinse pe petioli de 1-2 cm lungime, roscat-glandulos-parosi. Florile sunt unisexuat-monoice; cele mascule, dispuse in amenti cilindrici, bruni, formati in anul precedent, apar foarte devreme primavara, inainte de infrunzire; cele femele inchise in muguri, apar de timpuriu, prin februarie-martie, lasand sa iasa afara numai stilele rosii. Fructele (alune), cate (1) 2-4, sunt nucule ovoide sau globulare, cu coaja subtire, neteda; se gasesc invelite pana sub varf intr-un involucru foliar, lobat neregulat in partea superioara. Lastareste puternic si drajoneaza mai slab.

Se dezvolta bine ca specie de suarboret in paduri rarite.

Forme horticole:

Corylus avellana "aurea", lastari de nuanta portocalie iarna, frunze galbene-aurii, mai tarziu verzi-galbui;

Corylus avellana "contorta", mare efect decorativ prin ramurile si lastarii contorsionati.

Corylus colurna L. - alun turcesc.

Specie indigena, cu areal sudic in Peninsula Balcanica, Asia Mica, Caucaz.. La noi apare numai in vestul Olteniei si in sudul Banatului, pe coaste insorite, calcaroase. Pe Domogled atinge dimensiuni mari.

Este o specie termofila. Se acomodeaza insa si in climate relativ reci, la altitudini mari (Sinaia, Brasov - Gradina dendrologica a Facultatii de Silvicultura etc.). Prefera soluri calcaroase.

Este un arbore ce atinge 20 m inaltime si peste 20 cm diametru. Tulpina dreapta si coroana ramificata. Scoarta formeaza de timpuriu ritidom suberos, cenusiu-galbui, ce se exfoliaza in solzi. Lujerii tineri sunt zvelti, lucitori, cenusii-galbui, glandulos-pubescenti, cu muguri scurt ovoconici; cei de doi ani (uneori si cei de un an, spre baza) au scoarta suberoasa, crapata (fig.91). Frunzele mari, de 8-12cm lungime, sunt prinse de un petiol lung de 4cm, adanc cordate, dublu serate, pe fata glabrescente, pe dos pubescente, perechea de nervuri inferioara pornind chiar din petiol. Fructele se dispun in fascicule cate 3-10; alunele mai mari, pana la 2 cm, sunt lat elipsoidal-turtite, cu coaja groasa, tare si muchiat-zgrabuntoasa, cuprinse pana la varf intr-un involucru adanc spintecat si cu prelungiri neregulate, puternic glanduloase. Se coc in septembrie-octombrie. Fructele, ca dimensiuni si calitate sunt superioare celor de alun comun. Periodicitatea este anuala, fructificatia abundenta la exemplarele crescute izolat. Cresterea este relativ rapida si are o longevitate pana la 200 ani.

Arbore de parc si gradina, se utilizeaza ca arbore ornamental sau ca producator de fructe.

Corylus maxima Mill. - alun cu frunza mare

Specie exotica, originara din Peninsula Balcanica si Asia Mica, cultivata rar la noi, mai ales in Oltenia si Banat.

Este un arbust, cu frunze mari, pana la 14 cm lungime dar cu petiol scurt, de 8-15 mm (fig.92).

Corylus maxima var. purpurea (Loud). Rehd. are frunze de culoare rosie-inchisa, este cultivata frecvent prin parcuri. Fructele sunt asezate cate 1-4, pe un peduncul lung de 1,5-3,5 cm; aluna mai mare, cilindric-alungita, cu coaja rosiatica, este complet inchisa in involucrul tubulos, mult mai lung decat aluna si gatuit deasupra acesteia, terminandu-se in lobi ingusti, neregulat-dintati.

Este cultivat frecvent in parcuri.