|
Raspindire
|
Este
raspandita in toate zonele de cultura ale marului; studiata pentru prima data
de Wiltshire in 1914-1915, s-a extins mult in Germania, datorita existentei soiurilor sensibile (Cox
Orange).
La noi in tara se intalneste sporadic in
livezile de mar neingrijite, dar poate apare si in pepiniera, daca nu se iau
masuri de carantina fitosanitara.
|
|
Biologie
|
Agentul
patogen: Boala este produsa de Nectria galligena Bres.,
F.C. Cylindrocarpon mali
(All.) WR. Miceliul traieste in scoarta, in parenchimul cortical si patrunde
pana la vasele conducatoare.
Sporodochiile care apar la suprafata organelor atacate sunt de culoare roz,
de consistenta ceroasa, constituite din stroma si conidiofori ramificati. Pe
conidifori se formeaza macroconidiile, alungite, cilindrice, drepte sau usor
curbate, cu varfurile rotunjite, hialine, pluricelulare (cu 2-6 septe).
Adesea se formeaza si microconidii, ovoidale, unicelulare. Raspandirea
ciupercii se realizeaza numai prin macroconidii.
Forma sexuata a ciupercii o constituie periteciile, care apar imprastiate sau
grupate, rosii, globuloase, putin turtite, la varf papilate; ele se formeaza
la 3-4 luni de la realizarea infectiilor (M. Saure).
In interiorul lor se diferentiaza asce alungite, cilindro - clavate, insotite
de parafize articulate; fiecare asca contine 8 ascospori, hialini, ovoidali,
bicelulari, usor ingustati in dreptul septei.
La maturitate, ascosporii sunt proiectati afara prin ostiola, tot timpul
anului, pe timp ploios, cu un maxim in ianuarie-februarie si minim, vara.
Patrunderea ciupercii in ramuri se realizeaza cel mai mult in lunile
octombrie si aprilie. Infectiile se realizeaza prin cicatricile ramase in
urma recoltarii fructelor, cat mai ales in urma caderii frunzelor, toamna si
prin ranile produse de alte ciuperci (Venturia), de insecte (Eriosoma
lanigerum), de grindina si in urma taierilor.
Prin cicatricile foliare, infectia se realizeaza cu atat mai usor cu cat
acestea sunt mai proaspete.
|
|
Descriere
|
Simptome:
Atacul se manifesta pe tulpina, pe sarpante (de obicei la unghiul de
ramificare), pe ramuri si mai rar pe fructe.
In locul unde s-a produs infectia apare la inceput o pata mica, brun -
rosietica, cu suprafata putin cufundata, care se extinde atat la suprafata,
cat si in profunzime; scoarta este la inceput neteda, apoi se zbarceste si se
brazdeaza cu numeroase crapaturi. Intr-un stadiu mai avansat, se exfoliaza,
lemnul ramane descoperit. La periferia acestor portiuni canceroase, scoarta
sanatoasa reactioneaza puternic, prin producerea in fiecare primavara a unui
val de tesut de acoperire cu marginea revarsata spre interior si umflata,
care apare ca o ingrosare a marginilor plagii. Cand tesutul de acoperire este
oprit din crestere, inainte de a reusi sa acopere rana, aceasta evolueaza in
'cancer deschis'.
Cand tesutul reuseste sa acopere rana complet 'plaga' are aspectul
unui nod umflat, canceros, care poate avea diferite dimensiuni 'cancer
inchis'.
Cu timpul zona canceroasa se extinde si poate inconjura partial sau total
ramura, care se usuca de la locul atacului in sus.
In cazul ramurilor tinere, cancerul se extinde de jur-imprejur, producand
uscarea acestora. De obicei, plagile canceroase provocate de Nectria
galligena se formeaza in dreptul unui mugure sau al unei leziuni produse
mecanic, de grindina, de insecte (Eriosoma lanigerum) sau de alte ciuperci
(Venturia), ea fiind un parazit de rana (Saure, M, Amzar Valentina).
La suprafata plagilor tinere se formeaza pernite sporodochiale de culoare alb
- rozii, pe care in conditii de umiditate, se formeaza tot timpul conidii.
Pe suprafata plagilor mai vechi, indeosebi toamna si iarna, apar niste
punctisoare de forma globuloasa, de culoare brun - rosietica, vizibile
macroscopic, care sunt periteciile ciupercii.
Ciuperca mai ataca si fructele ajunse la maturitate, atat pe pom, cat si in
timpul pastrarii, in depozite. Infectia se realizeaza de obicei printr-o
rana. Atacul se manifesta printr-o pata mica, bruna, cu suprafata putin
cufundata. In conditii favorabile, pata se extinde cuprinzand intregul fruct.
Epiderma atacata se zbarceste si se acopera de pernite sporifere. Ciuperca
poate sa atace fructele nu numai de la exterior, ci poate patrunde si
dezvolta si in casa seminala.
|
|
Combatere
|
Combatere:
Una din cele mai importante masuri de igiena culturala este eliminarea
focarelor de infectie, prin taierea si distrugerea lor prin ardere. Necrozele
si cancerele de pe tulpini, sarpante, se vor extirpa, pana la tesut sanatos,
badijonand ranile create cu o solutie de sulfat de cupru 2% si cu mastic sau
cu fungicide sub forma de unguent (pasta) ca: Pancil Black sau Santar.
Pentru prevenirea infectiilor prin conidii si ascospori se vor aplica
tratamente chimice, imediat dupa recoltarea fructelor ca si dupa caderea
frunzelor, cu un produs cupric.
De obicei prin efectuarea tratamentelor chimice pentru prevenirea infectiilor
de Venturia inaequalis (in timpul perioadei de vegetatie) sunt protejate
caile de infectie de patrundere a sporilor de Nectria galligena.
|
