Genul Populus L

Genul Populus L.

Cuprinde aproximativ 35 de specii, raspandite in majoritate in emisfera nordica, America de Nord, Europa, Asia si nordul Africii.

Muguri alterni, flori unisexuat-dioice, in amenti pendenti. Fructele capsule, se desfac in 2-4 valve, contin seminte cu smocuri de peri albi, se coc devreme (diseminarea prin mai-iunie). Semintele pot germina la scurt timp dupa diseminare (chiar in cateva ore).

Sectia Leuce Duby

Cuprinde specii de plopi albi si tremuratori, caracterizate prin scoarta tulpinii mult timp neteda, albicioasa, verzuie sau cenusie (doar arborii batrani formeaza ritidom). Frunzele, subrotunde sau ovate, uneori lobate. Capsulele sesile sau scurt pedunculate.

Populus alba L. - Plop alb

Specie indigena, se intalneste in regiunile centrale si sudice ale Europei (fig.31). La noi creste la campie si dealuri joase, de obicei prin luncile raurilor, in Lunca si Delta Dunarii.

Plopul alb denota o amplitudine climatica larga, desi ramane in urma celorlalti plopi indigeni; este exigent fata de caldura estivala, se situeaza in fruntea plopilor indigeni in ce priveste exigentele fata de sol (are nevoie de soluri profunde, afanate, cu textura usoara, umede), rezista la inundatii dar mai putin decat salciile si nu suporta apa stagnanta.

Are temperament mai de umbra decat plopul negru, ramane totusi o specie heliofila.

Realizeaza dimensiuni mari (30-35 m inaltime si peste 1,5 m in diametru). Tulpina, groasa, cilindica, putrnic ramificata, are scoarta caracteristica, alba si neteda pana tarziu si ritidom pietros, adanc brazdat, negricios la batranete. Scoarta contine tanin si salicina in cantitati mari. Inradacinarea este relativ profunda, cu numeroase radacini laterale. Coroana, ramificata viguros si neregulat, destul de luminoasa, dar mai bogata decat la ceilalti plopi. Lujerii anuali si mugurii tineri sunt acoperiti cu un toment albicios-cenusiu. Mugurii sunt alterni, de 3-4 mm lungime, ovo-conici, cu 3-5 solzi. Frunzele, lung petiolate, dimorfice: cele de pe lujerii lungi si de pe lastari de 5-12 cm lungime, ovate pana la rotund-ovate, 3-5 palmat-lobate, acute, la baza trunchiate pana la slab cordate, alb tomentoase pe dos; cele de pe lujerii scurti sunt mai mici, ovate pana la oblongi, pe margini numai sinuat-dintate sau lobulate, de asemenea, lung-petiolate si tomentoase pe fata inferioara, dar de culoare cenusie. Infloreste devreme, la inceputul primaverii, prin martie-aprilie. Florile sunt unisexuat-dioice, dezvoltate in amenti de 5-7 cm lungime, cu scvame dintate, rar si lung ciliate pe margini (fig.118). Capsulele se coc de timpuriu, prin mai, iar semintele sunt mici, numeroase, prevazute cu smocuri de peri lungi, albiciosi, ca de "vata"; se imprastie imediat.

Prezinta doua varietati mai importante:

Populus alba var. pyramidalis (Bunge) Dippel, cu port piramidal, scoarta neteda verde-cenusiu-deschis, frunze adanc lobate, cu 5-7 lobi, argintii pe dos;

Populus alba var. nivea (Willd.) Dippel, cu frunze alb-cretaceu tomentoase pe dos.    

Fructifica la varste relativ mici, anual si abundent. Rezista relativ bine la inundatii; rezistent la poluanti.

Longevitate destul de mare, 200-300 ani, dar dupa 100 - 150 ani tulpinile devin larg scorburoase.

Ca arbore ornamental se poate utiliza cu bune rezultate, indeosebi pe malul apelor.

Populus tremula L. - plop tremurator.

Specie indigena, cu areal foarte larg in Europa si Asia (fig.31). La noi se intalneste intr-un teritoriu extrem de larg, urca pana la 1600m in molidisuri, coboara frecvent la deal, cateodata chiar la campie.

Este mult mai putin pretentios fata de conditiile stationale decat cel alb si negru. Rezista la asprimile climatul continental. Are temperament pronuntat de lumina.

Este o specie rustica fata de conditiile climatice, este o veritabila specie pioniera. Fata de sol are pretentii mici, fara a se compara totusi cu pinul silvestru sau mesteacanul. Nu este un arbore tipic de lunca, creste pe soluri de panta, la munte sau deal. Vegeteaza destul de activ si pe soluri sarace, acide, saraturoase sau alcaline, apare foarte rar pe solurile expuse uscaciunii.

Sub aspect morfologic, plopul tremurator este obisnuit, arbore de dimensiuni mijlocii; numai in statiuni favorabile poate fi arbore de marimea I, pana la 30 m. Sistemul radicelar este superficial, dar bogat in ramificatii subtiri si mult intins lateral, din care drajoneaza puternic. Tulpina este dreapta, cu scoarta albicioasa-verzuie, neteda; in partea inferioara, la varste mari, formeaza uneori ritodm gros, de culoare negricioasa. Coroana, ovoidala sau larg cilindrica, transparenta, afanata, bine elagata, este compusa din putine ramuri groase. Lujerii sunt obisnuit, glabri, mai rar sericeu parosi, bruni-roscati si lucitori. Mugurii, conici, bruni-roscati, cu varful ascutit, apropiati de lujer, sunt foarte lucitori, mai mari decat la plopul alb, de 6-7 (10) mm lungime, cu 3-4 solzi; cei floriferi sunt globulosi. Frunzele dimorfice: cele de pe lujerii lungi sunt subrotunde sau lat ovate, de 4-8 cm diametru sau lungime, la varf acute sau rotunjite, la baza trunchiate, rotunjite sau slab cordate, pe margini inegal serat-crenate, glabre, cu petiol puternic comprimat, lung de pana la 8 cm (de aceea, se misca la cea mia mica adiere de vant); cele de pe lastari sunt mai mari, de pana la 15 cm lungime, ovat-triunghiulare, cordiforme, paroase pe dos (fig.119). Infloreste de timpuriu, inaintea infrunzirii. Amentii sunt mari (10-15 cm lungime), foarte parosi, cu scvame laciniate si lung ciliate. Capsulele se coc la sfarsitul lunii mai. Semintele se imprastie rapid, la distante foarte mari.

Ajunge la maturitate de timpuriu, dupa 20 de ani, fructifica aproape anual si abundent. Drajoneaza puternic, lastareste realtiv slab.

Cresterile sunt foarte active in tinerete.

Longevitate mica, 60-80 ani. Zona centrala a tulpinii putrezeste devreme.

Se cunoaste Populus tremula var pendula, arbore mascul.

In spatii verzi, desi specie e foarte decorativa, poate deveni invadant.

Populus x canescens (Ait.) Sm. (Populus tremula x Populusalba var. nivea) - plop cenusiu.

Hibrid natural, la noi, apare sporadic in Delta Dunarii sau in luncile raurilor interioare. Este mai putin exigent fata de sol si rezista pe nisipuri saraturoase, relativ uscate estival (Lacul Sarat).

Arbore de marimea I, de pana la 30 m inaltime, cu caractere mai apropiate de plopul alb: lujerii, mugurii si frunzele cu toment, dar de nuanta cenusie (fig.122); frunzele de pe lujerii lungi se aseamana cu cele de pe lujerii scurti ai plopului alb (ovate, sinuat-dintate, sau lobulate, cenusii-tomentoase pe dos, cu petiol tomentos, dar mult mai putin turtit decat la plopul tremurator); cele de pe lujerii scurtii sunt subrotunde, pe dos glabrescente, cenusii-verzui.

Sectia Aigeiros Duby

Include plopii negrii si hibrizii dintre ei. Ritidomul se formeaza de timpuriu si adeseori, este negricios, adanc brazdat. Mugurii mari, cu miros aromat cleiosi. Frunzele verzi, glabre pe ambele fete. Capsule evident pedicelate.

Populus nigra L. - plop negru, pluta

Arbore indigen, raspandit in Europa si Asia, pe teritoriu asemanator celui ocupat de plopul alb (fig.31). In tara noastra creste prin lunci si depresiuni umede, la campie si coline.

Este folosit in aliniamente de-a lungul soselelor.

Din punct de vedere al cerinte ecologice se apropie mai mult de plopul alb, dar este totusi mai putin pretentios fata de clima, este mai rezistent la geruri, si are pretentii mai reduse fata de caldura din sezonul de vegetatie. Sub aspect edafic este mai putin exigent, suporta soluri mai compacte si argiloase. Temperament pronuntat de lumina.

Este arbore de marimea I, cu inaltimi pana la 30-35 m si diametre de peste 1m. Tulpina este dezvoltata adeseori neregulat, cu umflaturi inspre baza - aglomerari de muguri dorminzi din care lastareste abundent. Pe portiuni acoperite de aluviuni apar radacini adventive. Ritidomul negricios, adanc brazdat, gros, este format de timpuriu. Coroana este asimetrica, larga, neregulata, iar lujerii sunt rotunzi, glabri, galbeni-verzui, cu muguri caracteristici, mari, de 1-2 cm lungime, conici-alungiti-ascutiti, galbeni-verzui, apropiati de lujer, numai cu varful putin recurbat spre exterior, vascosi-aromatici (cei floriferi sunt ovoizi si stau mai departati de lujer). Frunzele sunt lung petiolate, rombic-ovate, lung acuminate, la baza lat-cuneate sau evident cuneate, pe margini marunt crenat-serate, iar pe dos glabre si de culoare verde-palida; cele de pe brahiblaste au dimensiuni ceva mai reduse, iar la baza sunt trunchiate sau rotunjite (fig.120). Infloreste prin martie-aprilie, cu 2-3 saptamani inainte de infrunzire. Amentii masculi ating 4-6 cm lingime, iar cei femeli au 10-15 cm. Scvamele mici, laciniate, glabre, cad de timpuriu. Capsulele, de 7-9 mm lungime, sunt ovoide, drepte, lung pedicelate.

Plopul negru prezinta unele varietati sau varietati de cultura (cultivare):

Populus nigra L. cv. Italica (P. nigra pyramidalis (Borkh) Spach) - plop negru piramidal.

Este arbore de pana la 25 m inaltime, cu port caracteristic, piramidal-columnar, tulpina canelata la baza, scoarta cenusie-negricioasa, si ritidomul adanc brazdat longitudinal. Mugurii sunt mici, de pana la 6-7 mm, tot lipiciosi, insa mai putin apropiati de lujer. Frunzele, mai mici, rombic-ovate, mai scurt acuminate. Caracteristic este faptul ca se intalnesc aproape numai la exemplare mascule.

Populus nigra L. cv. Thevestina (P.n. thevestina (Dode) Bean) - plop algerian

Arbore de pana la 30 m inaltime, cu tulpina dreapta, canelata, caracteristica datorita scoartei pronuntat albicioase, netede; ritidomul format la varste inaintate, este subtire, cenusiu, cu crapaturi relativ regulate. Coroana ingust piramidala, rara, are ramuri subtiri. Lujerii glabri, cilindrici, galbeni-deschis. Frunzele, triunghiular-ovate, de 6-8 cm lungime, acuminate, la baza rotunjite, pe margini crenat-serate, sunt glabre si de culoare verde-deschis. Infrunzeste aproape cu doua saptamani mai tarziu decat P. n. cv. Italica. Amentii sunt de 3-5 cm lungime, cu scvame glabre, laciniate, cazatoare in timpul infloriri. Se cunosc numai exemplare de sex femel.

Se poate inmulti usor prin butasire.

Fructificatia coacerea si diseminarea ca la plopul alb. Drajoneaza slab dar lastareste si se butaseste cu usurinta. Cresterea activa de la varste mici. Longevitatea 300-400 ani.

Populus canadensis Moench (Populus x euramericana) - plopi euramericani, plopi negri hibrizi, plopi de Canada

Rezultati din hibridarea plopului negru european cu plopi negri americani (Populus deltoides Marsh. - Canada).

Fata de conditiile stationale se dovedesc in general mai pretentiosi in comparatie cu plopii indigeni, iubitori de caldura, rezista bine la inundatii cu apa curgatoare dar nu ca salciile. Nu tolereaza apa stagnanta.

In general, caracterele morfologice definitorii ale plopilor negri hibrizi sunt. Lujerii vigurosi, obisnuit muchiati, glabri sau dispers pubescenti, cu cicatrice mari, trilobate, muguri asemanatori ca forma si marime cu ai plopului negru, dar ceva mai indepartati de lujer; frunzele au forme si marimi variabile, mai adesea insa deltoide, cu baza trunchiata, larg cordata sau foarte larg sagitata, mai rar lat cuneata, cu marginea ciliata la inceput si cu una sau doua glande roscate la baza limbului (fig.123). Scvamele sunt laciniate si cad in timpul infloriri.

Cultivare larg creditate:

Populus canadensis cv. Serotina, de sex barbatesc, cu coroana piramidala;

Populus canadensis cv. Robusta, de sex barbatesc, coroana ingusta, apoi larga;

Populus canadensis cv. Regenerata, de sex femeiesc, coroana piramidala;

Populus canadensis cv Marilandica - sex femeiesc, coroana foarte larga;

Populus canadensis cv. Eugenei, de sex barbatesc, coroana ingust-piramidala.

Cresteri exceptional de rapide, se situeaza in frunte arborilor repede crescatori indigeni sau exotici introdusi la noi. Destul de rezistenti la poluare.

Sectia Tacamahaca Spach

Cuprinde plopii balsamiferi; au frunze si muguri cu miros aromatic.

Populus simonii Carr. - plop chinezesc

Originar din Chinei nordica. La noi se cultiva in scop ornamental in aliniamente intravilane sau extravilane, ca arbore izolat, in buchete, in parcuri.

Realizeaza inaltimi de 15-20 m, tulpina fiind dreapta, iar coroana ingusta, ovoidal-piramidala. Lujerii sunt usor muchiati sau rotunzi, glabri, bruni-roscti, foarte flexibili, cu muguri lungi, recurbati puternic si vascosi. Frunzele, de 5-10 (12) cm lungime, ovate sau obovate, pieloase, cu varful acuminat si baza cuneata pana la rotunjita, pe margine fin crenat-serulate, pe dos verzui-albicioase, cu luciu metalic (fig.124).

Foarte ornamentala este Populus simonii var fastigiata - coroana tipic piramidala, frunzele mai mici.

Populus trichocarpa Torr. Et Gray - plop balsamifer

Originar din vestul Americii de Nord. La noi, culturi experimentale in statiuni premontane, fiind rezistent la ger. Se butaseste usor.

Realizeaza inaltimi de pana la 60 m. Lujerii sunt galbui-bruni, glabri sau fin pubescenti, cu muguri mari, conici-alungiti, ascutiti la varf, vascosi-aromatici. Frunzele, lungi de 8-14 cm, rombic-ovate, acuminate, la baza rotunjite sau slab cordate, pe margine fin crenat-serate, verzi inchis si lucitoare pe fata, albicioase sau ruginii pe dos (fig.124).

Inmultirea, prin seminte la speciile care nu butasesc usor (plopul alb, plopul tremurator); semanatul se face imediat dupa recoltare, se taie ramuri cu fructe inainte de desfacere si se tin in apa. Prin butasi lignificati, direct in teren, butasii de Populus alba var. pyramidalis se planteaza in rasadnite, butasii se recolteaza primavara timpuriu, la temperaturi de peste 0⁰C. Cultivarurile se obtin prin altoire - Populus alba var. pyramidalis pe butasi inradacinati de plop hibrid in decembrie; in teren, iar Populus alba var. pendula pe trunchi de Populus alba.

Se foloseste in aliniamente, pe caile rutiere (plopul negru), uneori pe strazi si in amenajari peisagistice, in grupe, masive, perdele si plantatii de inverzire rapida. Se prefera arborii masculi in localitati.