Genul Rhamnus L

Genul Rhamnus L.

Include aproximativ 100 de specii arbustive sau arbori mici din climat temperat al emisferei nordice, frunze simple, opuse sau alterne, flori hermafrodite, fructe - drupe globuloase cu resturile caliciului persistente la baza.

Rhamnus catharticus L. - spinul cerbului, verigariu, parul ciutei

Specie raspandita in Europa, Asia Vestica si Nordul Africii, la noi, din silvostepa pana in regiunea montana inferioara.

Este un arbust pretentios fata de caldura estivala, subtermofil, heliofil, rezista la ger si seceta.

Este intalnit pe soluri uscate, superficiale, scheletice, calcaroase, in statiuni expuse insolatiei, la margini de padure, in paduri rarite, asociat cu paducelul si porumbarul.

Arbust, de numai 2-3 m inaltime, scoarta bruna, aspra, ce se exfoliaza in inele, sub scoarta lemnul fiind galbui.

Lujerii cenusii, glabri-lucitori, au lenticele razlete, mari, fiind adeseori terminati intr-un spin care inlocuieste mugurul terminal.

Mugurii sunt imperfect opusi sau opusi, ovo-conici ascutiti, curbati si alipiti de lujer; solzii pe margine ciliati si cu o dunga lata cenusie; cicatricea verticala, cu trei urme fasciculare.

Frunzele, cu lungimea de 4-8 cm si latimea de 1-3,5 cm, sunt variabile, ovate pana la eliptice, acute sau obtuze, cu baza ingustata sau rotonjita, pe margini crenat-serulate cu numai 3-4 perechi de nervuri evident arcuite, de regula la maturitate glabre; petiolul de 1-4 cm lungime.

Florile sunt poligame sau dioice, mici, pe tip patru, verzi-galbui, cate 2-5 in fascicule axilare, apar in mai-iunie.

Fructele sunt drupe, negre, sferice, cu diametrul de 6-8 mm, au 2-3 seminte negre, in trei muchii, ce prezinta o crapatura longitudinala foarte ingusta, numai la capete putin largita si cu margine cartilaginee. Fructele contin substante colorante si substante purgative (fig. 233).

Lemnul cu duramen roscat, tare, greu, din care se cnfectioneaza obiecte de artizanat si strungite.

Rhamnus tinctoria W. et K. - Spinul cerbului [Rhamnus saxalitis Jack. ssp. tinctorius (W. et K.) Nym.].

Specie raspandita in sud-estul Europei, Balcani. La noi apare sporadic, in statiuni insorite din silvostepa pana in regiunea montana inferioara, pe calcare, pe soluri superficiale, scheletice, stancarii.

Rezista bine la seceta. Este o specie fixatoare de sol.

Atinge cel mult 1,5 m inaltime. Are tulpini ascendente, scoarta brun-roscata, cu crapaturi. Lujerii bruni-roscati, pubescenti. Frunzele mai mici decat la Rhamnus catharticus. Fructe obovoide, negre-lucioase, samanta prezinta ae fata dorsala o crapatura longitudinala, larga, de jur-imprejur cu margine cartilaginee (fig. 234).

Este o specie fixatoare de sol.

In colectiile dendrologice se cultiva peste 25     specii exotice, din Asia, Europa meridionala, America de Nord.