CASTANUL PORCESC

(Aesculus hypocastanurn)

E un nume cam nemeritat, dat doar spre a deosebi acest frumos arbore, podoaba oraselor noastre, de adevaratul castan, nobil.

E un arbore frumos ca infatisare, ca port si floare.

Ce mandru e cand creste in voie, scaldat in lumina soarelui. Nu sta departe ca port de un tei ori un fag; Trunchiul cilindric, regulat, invalit cu o coaja marunt crapata, pamantie, se ramifica in toate partile, asa in cat coroana iea forma unui mare stog de frunze, ridicat pe un prepeleac gros. E unul din copacii cei mai umbrosi, caci frunzele lui compuse, cu 7 frunzisoare resfirate, sunt mari, ca o palma intinsa. Fiind late, s'ar acoperi unele pe altele; una alteia si'ar fura lumina soarelui de care toate au nevoie. De aceia cea mai acrobatica gimnastica se observa la frunzele de castan, pentru ca pe fie care sa o ajunga raza de soare. Frunzele sunt mai bogate spre periferia arborelui, de unde frumuseta coroanei lui. Cele din varf au codite mai scurte; cele mai din jos din potriva au coada mai lunga ca sa fie impinse mai in afara. Cand o creanga este verticala, frunzele stau perpendiculare pe codita, pe cand la crengile intinse orizontal si frunzele sunt aproape pe acelas plan. Frunzele tinere se lasa in jos, cand soarele e la amiaza; se misca dupa razele soarelui in restul zilei. La nici un arbore nu se poate observa mai bine, legatura stransa dintre directia razelor solare, izvorul vietii plantei si pozitia frunzelor, dupa nevoie,

Fig 86

Cauta soarele, cer lumina lui, dar se feresc de prea marea lui caldura.

D'apoi minunata dispozitie a mugurului, pentru ca sa apere frunzisoarele plapande de bruma ce ar mai putea dintr'o data cadea intr'o noapte senina de primavara ! E unul din copacii care isi crapa mugurii mai de vreme. Dar cate precautiuni nu iea !. Mugurele umflat e invaluit in scutece groase, adevarate zale de arama. De cum simte primavara, sunt unse cu un clei, ca sa nu se prinda picaturile de ceata pe el. Creste caldura ? Mugurele prinde a se deschide, incet, precaut. Tot nu e sigura planta de vre-o surpriza. Frunzisoarele stranse ghem in mugure, sunt invelite intr'un cojocel de puf matasos. Cleiul le apara de umezeala; puful de transpiratie prea abundenta. Cand mugurele insfarsit a crapat, solzii par aripi de carabusi. Sunt gata sa se stranga iarasi, sa inveleasca frunzulitele la cea dintai unda de vant mai rece. Numai dupa ce frunza a prins sa se desfasoare, cad solzii, dispare cleiul si puful. Pe urma repede se intind, multe, multe, de te minunezi cat de degraba sa imbraca copacul in haina-i verde, proaspata, invioratoare. Deaceia sunt arborii plantati cu precadere pe bulevardele orasenesti. Transpira putere, fragezime, incredere in viata. Privindu-i simti inviorare si in sufletul tau ori cat de amarit ai fi. Acesta e farmecul vesnic al arborelui.

Dupa ce a infrunzit, da flori. E unul din putinii copaci dela noi, care imbina culoarea verdelui, plin, culoarea sperantei, cu impestritatura bogata a florilor frumos colorate ce se ridica, asemenea flacarilor din lumanari, la capatul ramurilor. E unul din putinii copaci mai raspanditi in gradinile noastre, care da icoana razleata a tabloului fermecator din tinuturile calde, unde padurile sunt gradini mirositoare si tablouri pictate mai maestrit decat pajistele noastre de munte.

Florile au petale, albe, resfrante. Un abur de pucioasa se vede la gura corolei; aiurea aburul e de culoarea granatului, dupa cum rubine sunt si sacii cu polen din varful staminelor plecate in jos. Florile tin, spre desfatarea noastra, destul de mult, caci ciorchinele pe care sunt asezate, ca pe un candelabru, e inalt. Cele din varf abea se deschid, cand cele de jos sunt aproape trecute.

Fig. 87. Crenguta de castan porcesc

In locul lor se arata fructele verzi, ghimpoase, cunoscute de toata lumea. Iar toamna, cand frunzele prind de timpuriu a cadea, la varful ramurilor au ramas numai cutia deschisa a, fructului, caci Semintele, castanii, cu coaja stralucitoare, stau semanate printre frunzele moarte, cazute.

Lemnul de castan e moale si putin trainic. Nu se intrebuinteaza de cat cel mult, uneori, ca sa serveasca la mobilele imbracate sau sa se faca din el unele unelte de bucatarie. In schimb coaja da o vopsea si serveste la dubit pieile. Mai mare intrebuintare o au semintele. Fierte, sunt o hrana gustoasa si buna pentru porci si vite. In vremea ocupatiunii, nemtii puneau sa se stranga castanele, altfel la noi irosite, caci din ele preparau si un ulei de pret.