Familia ARALIACEAE - Genul Hedera L.

Familia ARALIACEAE

Genul     Hedera L.

Hedera helix L. - iedera

Specie indigena, raspandita din Europa de Sud pana in Caucaz. La noi apare de la coline pana la munte, in zavoaie, pe stancarii si pe ziduri umede.

Are amplitudine ecologica larga, dar sufera din cauza gerurilor.

Prefera soluri calcaroase, cu mull, eubazice, moderat acide, alcaline.

Rezista bine la fum si gaze, suporta umbrirea.

Liana agatatoare, poate ajunge la 20 m inaltime, cu diametru la baza de 15 - 20 cm,

Tulpinile si lujerii emit radacini adventive cu peri sugatori, prin care se fixeaza de scoarta arborilor, stanci sau ziduri. Lujerii galben-cenusii, stelat-parosi. Frunze alterne, petiolate, cele de pe lujeri sterile, 4-10 cm lungime, cu 3-5 lobi triunghiulari, intregi, pe fata verzi intunecat, cu nervuri albicioase, pe dos verde palid; cele de pe lujerii floriferi, mai putine, ovat-rombice, nelobate, culoare verde mai deschis. Flori in umbele, galbene-verzui, hermafrodite, infloreste prin septembrie, tufele taratoare umbrite nu produc lujeri floriferi. Fructe     bace globuloase, negre, aproximativ 5 mm diametru, se coc abia primavara urmatoare (fig. 249).

Varietati:

Hedera helix var. Hibernica - iedera de Irlanda cu frunze mari si late.

Hedera helix var. Arborescens cu port erect si frunze ovate, intregi.

Hedera helix var.Baltica cu frunze mici.

Hedera helix var. Aureo-Variegata cu frunze patate cu galben

Hedera helix var. Discolor cu frunze patate cu alb.

Lastareste, marcoteaza si se poate butasi. Are longevitate mare - cateva sute de ani.

Mult folosita in parcuri si gradini pentru decorarea tulpinilor arborilor inalti, a zidurilor.

Inmultirea: prin butasi din lastari semilignificati (august - septembrie), prin altoire varietatile.

Particularitati de cultura: se taie periodic primavara pentru reanoirea frunzisului.