CATEGORII DOCUMENTE |
Astronomie | Biofizica | Biologie | Botanica | Carti | Chimie | Copii |
Educatie civica | Fabule ghicitori | Fizica | Gramatica | Joc | Literatura romana | Logica |
Matematica | Poezii | Psihologie psihiatrie | Sociologie |
Cuprinde multe specii arbustive si subarbustive, cataratoare sau taratoare, cu ghimpi sau peri, mai mult sau mai putin rigizi pe tulpini si lujeri. Frunze alterne, obisnuit compuse.
Flori hermafrodite, mai rar unisexuate. Fructele rezultate dintr-o floare sunt reunite intr-un fruct multiplu, carnos, obisnuit polidrupa, rar poliachena.
Rubus idaeus L.- zmeur
Specie indigena, cu larga raspandire in tinuturile temperate si reci ale Europei si Asiei. La noi este o planta comuna, din regiunea de dealuri pana la munte. Suporta bine gerurile si ingheturile, dar nu rezista la seceta. Prefera soluri afanate, permeabile, relativ acide, revene.
Are temperament de lumina.
Formeaza tufe cu tulpini numeroase, tulpinile sunt erecte, cu inaltimi de 1-2,5 m, cu varful arcuit, lujerii sunt geniculati, verzi, cu ghimpi pe tulpina, destul de desi, frunzele sunt alterne, imparipenat-compuse, cu 5-7 foliole pe tulpinile sterile de 1 an si trifoliate pe cele fertile; foliolele sunt ovate inegal, dublu-serate, glabre si verzi pe fata, albicioase, tomentoase pe dos, florile sunt mici, albe, grupate in raceme, apar prin mai-iunie, fructul este o polidrupa globuloasa, rosie la maturitate, se detaseaza usor de receptacul (fig. 170).
Varietati interesante sunt cele identificate dupa culoarea fructelor:
Rubus idaeus var. Leucocarpus Heyene. cu fructe galbene.
Rubus idaeus var. Albus Simk. cu fructe albe.
Tulpinile devin mature in anul al II -lea, fructificatii abundente, mai ales in plina lumina. De obicei tulpinile nu traiesc decat 2 ani, dar tufele se refac viguros din lastari si drajoni si devine un concurent de temut.
Se cultiva ca specie de gradina sau in curti. Se obtine din samanta, butasi sau prin marcotaj (rezultate bune se obtin cu butasi de radacina).
In mod similar se inmultesc si celelalte specii din gen.
Rubus hirtus W. et K. - mur tarator, rugi
Este foarte raspandit in Europa, ajungand pana in Asia Mica si Caucaz. Are pretentii mari fata de umiditatea atmosferica, rezista la ger si inghet, prefera soluri bogate, revene, umede.
Desi este o specie semiombrofila, dar se poate dezvolta si in plina lumina.
Este un arbust tarator, relativ scund, cu tulpini rosietice-violacee, glandulos paroase si ghimpoase, cu ghimpi foarte intepatori, frunzele sunt trifoliate, mai rar cu 5 foliole, verzi si iarna (fig. 171).
Rubus caesius L. - mur de camp
Specie indigena, raspandita in Europa, Siberia si Asia Centrala.
La noi se intalneste la campie, specie euterma - mezoterma, de soluri bogate, suporta soluri compacte.
Este o specie subarbustiva, taratoare,cu tulpinile si lujerii verzi-brumati, cu ghimpi moi, scurti, rari si peri glandulosi. Frunzele hibernante, trifoliate, cu foliole subtiri, lungi de 3-7 cm, pe margine dintate, verzi pe ambele fete. Florile albe, in corimbe scurte, fructele sunt pluridrupe negre-albastrui, acrisoare, se matureaza in august - septembrie (fig. 172).
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1161
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved