Ghimpe (Ruscus aculeatus)

Ghimpe (Ruscus aculeatus)

Este un subarbust vesnic verde. Prezinta in pamint rizomi oblici sau tiritori de pe care pornesc radacini foarte lungi, groase, carnoase. Tulpina aeriana este verde, ireapta, bogat ramificata, formind o tufa piramidal-ovala, de 20-50 (70) cm inaltime. Planta prezinta ramuri latite, turtite in forma de frunze, numite filocladii. Acestea sint eliptice sau ovate, lungi de 1-3,5 cm, rigide, du culoare verde inchis, la virf terminate intr-un spin ascutit, foarte tepos, de unds si numirea populara a speciei. Frunzele sint foarte mici, greu vizibile, de forma unor solzi membranosi.

Florile sint mici, unisexu-ate, asezate pe fata inferioara a filocladiilor. Fructele sint carnoase, globuloase, rosii, de circa 1 cm in diametru si ramin pa planta in timpul iernii.

- Ghimpele (Ruscus aculeatus): a - portiune de ramura fructifera

Ghimpele este o planta de climat mediteranean, originara din Europa sudica si vestica. La noi in tara este relativ frecvent pe coastele pietroase, uscate si in tufarisurile din Oltenia si Banat. Vegeteaza sporadic si prin partea de vest a Transilvaniei, in Dobrogea (padurea Niculitel, Mangalia, deasupra bailor termale), precum si in cimpia Munteniei, pe soluri calcaroase, humifere.

Uneori aceasta planta se cultiva in scopuri decorative prin parcuri si gradini. Deoarece planta isi pastreaza multa vreme forma si culoarea verde, chiar dupa ce este taiata si uscata, este foarte apreciata si utilizata la compunerea coroanelor si buchetelor funerare. Rizomii au utilizari medicinale, iar lastarii tineri sint comestibili.

Pentru Romania, Ruscus aculeutus are importanta exclusiva ca element floristic i-ar si de aceea este ocrotit in regiunile din sudul si vestul tarii.