MICOZELE LEGUMELOR SOLANO- FRUCTOASE

Putrezirea coletului si caderea rasadurilor de legume - Pythyum debaryanum

Este cea mai raspandita micoza a tuturor plantulelor de legume fiind intalnita in special in spatiile protejate dar si in camp imediat dupa plantare. Sunt afectate plante din familii botanice diferite, fiind deci un patogen polivor (Crucifere, Compositae, Solanaceae, Leguminosae)

Simptome.

Plantele atacate prezinta o brunificare apoasa la nivelul coletului urmata de putrezirea vaselor conducatoare din care nu ramane decat un fascicul subtire de fire. Din cauza greutatii planta se frange si cade la sol unde putrezeste. Atacul apare sub forma de vetre in special daca temperatura depaseste 20-25ºC iar umiditatea este peste 90%.

Agentul etiologic si evolutia bolii

Pythium debaryanum - subincrengatura Mastigomycotina

Aparatul vegetativ al ciupercii este sifonoplast, hialin cu dezvoltare intercelulara, insa lipsit de haustori, nutritia fiind realizata prin absorbtie pe tot traiectul hifei. Pe filamentele miceliului apar zoosporangi sferici care contin numerosi zoospori flagelati. Inmultirea sexuata este de tip oogam fiind realizata tot de zoospori iar sporul de rezistenta se numeste oospor.

Micoza se transmite prin sporii de rezistenta care raman in sol, iar raspandirea sa in vegetatie este asigurata de zoosporii vehiculati de apa din sol.

Atacul ciupercii este influentat de densitatea mare a plantelor din rasandite, umiditatea ridicata a solului, aerare deficitara si temperatura ridicata.

Prevenire si combatere

Producerea rasadurilor se va face in spatii dezinfectate

Evitarea excesului de umiditate

Tratarea semintelor este obligatorie inainte de semanat si se va folosi una din urmatoarele substante: Apron 35 SO - 2,5 gr/kg, Royal FLO 42 S -3 ml/kg, Mancoben 60 PTS - 4gr/kg samanta

Dupa rasarirea plantelor se recomanda efectuarea a cel putin un tratament cu Previcur - 0,25%, Captan 80 WP - 0,125-0,3%.

Mana tomatelor - Phytophthora infestans

Aceasta ciuperca a fost cauza epidemiilor la cartof din anii 1843-1845 cunoscuta ca ' foamea irlandeza ' din pricina carei a avut loc exodul populatiei din aceasta tara spre continentul american.

Mana tomatelor poate aparea deopotriva in spatiile protejate si in camp iar pierderile de recolta pot ajunge pana la 30%.

Simptome. Pot fi atacate toate organele plantei, in toate fenofazele; frunzele prezinta pe margini pete hidrozate iar apoi foliolele se rasucesc in sus. Daca umiditatea atmosferica este ridicata, pe partea inferioara a frunzelor corespunzator petelor hidrozate apare un puf albicios. Pe petioluri , lastari si tulpini, petele sunt alungite, de culoare bruna, lipsite de gazonul caracteristic manelor. Pe fructe atacul ciupercii are loc timpuriu, manifestandu-se prin pete mari la inceput cu aspect apos, apoi brune inconjurate de o zona mai deschisa. Fructele verzi devin tari, rugoase iar cele coapte prezinta zonalitati concentrice brune- olivacei.

Agentul etiologic si evolutia bolii

Phytophthora infestans - subincrengatura Mastigomycotina

Aparatul vegetativ este un sifonoplast, cu dezvoltare intercelulara, prevazut cu haustori ce au rol in nutritie. Dezvoltarea sifonoplastului poate sa aiba loc pana in seminte care din cauza parazitismului vor avea germinatie slaba. Pe sifonoplast se formeaza zoosporangi ramificati ce contin zoospori. In functie de conditiile de mediu zoosporangii pot genera zoospori sau filamente de infectie.

Ciuperca ierneaza in sol sub forma de miceliu, zoosporangi si oospori.

Infectiile secundare sunt realizate de zoospori, iar oosporii se formeaza spre sfarsitul perioadei de vegetatie prin unirea anteridiei cu oogonul. Ciuperca ramane sub forma saprofita pe resturile vegetale pana cand intalneste conditii favorabile de infectie a unor noi culturi.

Atacul ciupercii este favorizat de umiditatea ridicata din sol, aerarea deficitara, densitatea mare a plantelor si temperaturi peste 20ºC.

Prevenire si combatere

pentru obtinerea unui rasad sanatos se va folosi substat de nutritie dezinfectat termic sau chimic

semintele se vor trata inainte de insamantare de asemenea termic sau chimic

aerisire, dirijarea temperaturii prin ventilare

tratamentele chimice sunt obligatorii in special in solarii si sera dar si in camp daca vremea este excesiv de umeda

produsele chimice recomandate sunt: Ridomil - 3,5 kg/ha, Dithane - 2-2,5 kg/ha, , Turdacupral 4-5 kg/ha, Previcur - 0,15 -0,25 %, Polyram Combi 0,2%

gama de produse chimice anti-mana fiind foarte larga se recomanda alegerea substantei de combatere in functie de fenofaza de vegetatie, conditiile atmosferice si mai ales timpul ramas pana la recoltarea fructelor

Fainarea tomatelor, ardeilor si vinetelor - Leveillula taurica

Simptome. Pot fi atacate toate organele aeriene ale plantei, insa atacul tipic se intalneste pe frunze a caror suprafata prezinta initial decolorari galbui iar apoi se acopera cu un miceliu alb-cenusiu, prafos. Din cauza parazitismului ciupercii, tesuturile se necrozeaza, frunzele se usuca iar fructele nu se mai dezvolta normal.

Agentul etiologic si evolutia bolii.

Leveillula taurica - subincrengatura Ascomycotina

Corpul ciupercii (talul filamentos) se localizeaza intra si intercelular iar pe el se formeaza asexuat conidiofori cu conidii si sexuat asce cu ascospori protejate de peritecii brune -negricioase, cu apendici sau fulcre brune.

Miceliul ciupercii si periteciile constituie sursele de inocul rezidente in resturile vegetale. Infectiile primare pot fi realizate atat de ascospori cat si de conidiile rezistente pe resturile vegetale din sera. Din germinarea acestor spori rezulta filamente de infectie care patrund prin osteola stomatelor in frunza unde vor initia dezvoltarea miceliului ciupercii. Odata cu dezvoltarea acestuia vor fi proiectate conidiile care vor realiza infectiile secundare repetate din intreaga perioada de vegetatie.

Factori de epidemie sunt : existenta sursei de inocul, prezenta unor gazde comune (vinete, ardei in acelasi spatiu protejat alaturi de tomate), temperatura de 18- 24ºC si umiditatea atmosfericacuprinsa intre 70-82%.

Prevenire si combatere.

Dezinfectia solului

Rotatia culturilor

Distrugerea resturilor vegetale contaminate

Tratamente chimice cu substante dicarboximide (Captadin, Folpan, Merpan - 0,8%), Metoben - 0,05%, Saprol 0,1%, Shavit -0,2%, Sulf muiabil - 0,4%

Patarea alba a frunzelor de tomate - Septoria lycopersici

Boala este frecventa la culturile de tomate cultivate in camp, rara la cele cultivata in solarii si nu se semnaleaza la cele cultivate in sera.

Simptome. Atacul se poate intalni inca din primele stadii de dezvoltare a plantutelor pe foliole sub forma unor pete circulare de 1-4mm, de culoare bruna, apoi cenusie cu puncte brune-negricioase in mijloc (picnidiile - sporii asexuati ai ciupercii).

Agentul etiologic si evolutia bolii.

Septoria lycopersici - subincrengatura Deuteromycotina

Corpul vegetativ - miceliu septat filamentos care formeaza in tesuturile atacate picnidii sferice ce contin numerosi picnospori filamentosi, septati usor curbati.

Agentul patogen ierneaza sub forma de miceliu si picnospori in resturile vegetale iar in vegetatie infectia este propagata de picnospori. Infectiile secundare repetate din cursul vegetatiei afecteaza frunzele pana la etajele superioare;

Prevenire si combatere.

Adunarea si arderea resturilor vegetale infectate

Dezinfectia rasadniselor cu formol

Indepartarea de la plantare a rasadurilor cu atac incipient pe frunzele bazale

Tratamentele chimice se fac doar la avertizare cu substante din grupa ditiocarbamatilor (Antracol, Dithane M-45, Mancozeb, Vondozeb), benzimidazolilor (Bavistin, Derosal), dicarboximide (Captadin, Merpan, Captan), triazoli sau imidazoli.

Patarea cafenie a frunzelor de tomate - Fulvia fulva

Aceasta micoza este tipica tomatelor cultivate in spatii protejate.

Simptome. Sunt afectate in principal frunzele, petiolurile si tulpinile si mai rar fructele. Frunzele prezinta pete decolorate cu marginile difuze carora pe partea inferioara le corespunde un puf de culoare cafenie-maslinie; atacul cauzeaza uscarea prematura a frunzelor si stoparea dezvoltarii fructelor.

Agentul etiologic si evolutia bolii.

Fulvia fulva - subincrengatura Deuteromycotina

Aparatul vegetativ este un tal filamentos cu dezvoltare intercelulara ce fructifica asexuat prin conidiofori cu conidii; sursa de inocul este permanentizata de resturile vegetale din sol si de conidii care au viabilitate pana la 9 luni.

Boala este favorizata de de temperaturile cuprinse intre 20 -24ºC, umiditate relativa a aerului peste 95 %, circulatie deficitara a aerului si nebulozitate mare. Conidiile ciupercii pot germina chiar in absenta apei de pe frunze, daca UR a aerului este mare.

Prevenire si combatere

Controlul umiditatii si al temperaturii sub pragul de favorabiliate al ciupercii

Defolierea ultimelor etaje ale plantelor pentru a asigura o buna circulatie a aerului

Tratamente chimice cu substante descrise la 'septorioza'

Patarea bruna a frunzelor de tomate (alternarioza) - Alternaria dauci f. spec solani

Simptome. Atacul ciupercii se intalneste pe toate organele plantei pornind chiar de la faza de rasad, insa atacul caracteristic este pe frunze; pe acestea apar pete circulare, cenusii - brunii, cu zonalitati concentrice. Pe tulpini, petioluri si pedunculi petele sunt ovale, brune - negricioase iar de la acestea atacul trece la fructe. Zonele de atac sunt treptat colonizate de miceliul si fructificatiile asexuate ale ciupercii, iar plantele se defoliaza prematur.

Agentul etiologic si evolutia bolii.

Alternaria dauci f. spec. solani - subincrengatura Deuteromycotina

Corpul ciupercii - tal filamentos - se dezvolta intercelular iar dupa ce colonizeaza tesuturile fructifica asexuat prin conidiofori bruni cu conidii septate longitudinal si transversal. Boala este vehiculata in vegetatie de la o planta la alta de vant care raspandeste conidiile iar de la un an la altul prin miceliul si conidiile din resturile vegetale si prin seminte contaminate.

Atacul ciupercii este favorizat de temperatura cuprinsa intre 2 - 35ºC si umiditatea atmosferica de 100%.

Prevenire si combatere.

Fertilizare echilibrata cu minerale, si in special magneziu

Dezinfectia termica sau chimica a solului

Strangerea si arderea resturilor vegetale contaminate

Asolament fara solanacee (patogen comun)

Tratarea termica sau chimica a semintelor inainte de semanat

Tratamente in vegetatie cu Mancozeb, Polyram - Combi, Bravo, Ridomil (atentie la timpul de pauza necesar degradarii pesticidelor inainte de recoltarea fructelor).

Putregaiul cenusiu - Botrytis cinerea

Simptome

Ciuperca ataca frunzele, petiolurile, tulpinile, florile si fructele pe care le acopera cu un miceliu cenusiu iar zona atacata are aspect inelar. Pe fructele mici apar pete la inceput argintii, apoi cu un punct central brun. Boala se manifesta in conditii de luminozitate si temperatura scazuta si umiditate mare.

Agentul etiologic si evolutia bolii

Botrytis cinerea - subincrengatura Deuteromycotina

Corpul ciupercii - tal micelian de culoare cenusie ce fructifica asexuat abundent sub forma de conidiofori si conidii. Traieste saprofit in resturile vegetale, vehicularea conidiilor fiind asigurata de vant si apa. Contaminarea plantelor se face direct sau prin ranile produse la copilit, carnit dar si direct prin penetrarea tesuturilor de catre miceliile de imfectie.

Prevenire si combatere.

Ataca vinetele, ardeii, castravetii, fasolea, varza

igiena culturala

rotatie

aerare corespunzatoare si mentinerea unei temperaturi constante pentru a evita condensul ce favorizeaza infectiile.

tratamente chimice la aparitia bobocilor florali cu Bravo - 0,2%, Sumilex - 0,1%, Labilite- 0,2%

Putregaiul alb al tomatelor - Sclerotinia sclerotiorum

Apare frecvent in spatiile protejate dar si in camp din cauza saprofitismului si a cercului larg de plante gazda pe care il are ciuperca.

Simptome. Infectia apare la baza tulpinii si la radacinile superficiale sub forma unor brunificari apoase care apoi se acopera cu un puf alb-cenusiu compact pe care il regasim si in interiorul maduvei. Din cauza atacului, tesuturile putrezesc iar planta se ofileste si piere in scurt timp; in pasla miceliana apar sclerotii ciupercii sub forma unor corpusculi tari, negriciosi.

Agentul etiologic si evolutia bolii.

Sclerotinia sclerotiorum - subincrengatura Ascomycotina

Ciuperca prezinta un tal filamentos alb-cenusiu care rezista sub forma saprofita in resturile vegetale, iar ca organe de propagare a infectiei sunt sclerotii pe care se pot forma apotecii cu asce si ascospori.

Din germinarea sclerotilor iau nastere filamentele de infectie care patrund activ in plante unde vor initia dezvoltarea miceliului ce va infecta in vegetatie toate plantele susceptibile.Din cercul de plante gazda fac parte: tutunul, floarea-soarelui, rapita, legume radacinoase si plante din flora spontana.

Prevenire si combatere

Evitarea rotatiei cu plante care pot fi gazda pentru ciuperca

Dezinfectia spatiilor de producere a rasadurilor

Putregaiul varfului - Alternaria capsici-annui

Simptome Atacul important este la fructele aflate la maturitate pe care se instaleaza un mucegai negricios catifelat care se extinde de la varf spre spre baza mai ales in anii ploiosi.

Agentul etiologic

Alternaria capsici-annui - subincrengatura Deuteromycotina

Ciuperca imperfecta l carei tal filamentos se dezvolta intercelular si fructifica asexuat prin conidiofori cu conidii - se transmite prin seminte comtaminate si fructe bonave ramase pe sol. In cursul vegetatiei boala este vehiculata de apa, vant si insecte sub forma conidiana.

Prevenire si combatere

masuri de igiena culturala,

tratarea semintelor,

tratamente in vegetatie cu dicarboximide

Ofilirea fuzariana a ardeiului - Fusarium oxysorum var. vasinfectum

Simptome. In perioada de inflorire - fructificare la plantele atacate se constata o clorozare a frunzelor urmata de ofilire ireversibila. Cauza o constitue dezvoltarea miceliului ciupercii in vasele conducatoare, ceea ce impiedica circulatia sevei, obturarea si brunificarea lor - simptom tipic de traheomicoza. In caz de atac puternic plantele fructifica slab sau deloc.

Agentul etiologic si evolutia bolii

Fusarium oxysorum var. vasinfectum - subincrengatura Deuteromycotina

Ciuperca prezinta tal filamentos, hialin pe care apar microconidii si macroconidii ce vor infecta plantele in perioada de vegetatie.

Sursa de inocul o constitue miceliul saprofit care rezista mai multi ani in sol sau pe instrumentele agricole, clamidospori si seminte contaminate.

Daca sunt conditii favorabile infectiei (umiditate, temperatura in jur de 24ºC) dupa ce miceliul se localizeaza in vasele conducatoare, planta se ofileste in doua saptamani. Daca nu sunt conditii favorabile, din miceliul ciupercii apar clamidosporii care asigura perpetuarea patogenului o perioada mai lunga de timp.

Prevenire si combatere.

Plantarea ardeiului in terenuri usoare, aerate

Asolament 3-4ani

Deinfectia termica a solului din spatiile de producere a rasadului

Dupa plantare tratamentele chimice vor fi efectuate cu substante benzimidazolice in conc. de 2,5%.

Patarea bruna a frunzelor si fructelor de vinete - Ascocyta hortorum

Simptome. Sunt afectate plantele din rasadnite in special in zona coletului, unde apar pete brune-negricioase, din cauza carora tesuturile se necrozeaza iar plantele se frang. La fructele mature, atacul se caracterizeaza prin zonalitati concentrice de culoare verde - maslinie cu puncte negricioase in mijloc.

Agentul etiologic si evolutia bolii.

Ascocyta hortorum - subincrengatura Deuteromycotina

Miceliu hialin, septat, cu localizare intercelulara care prin inmultire asexuata genereaza picnidii globuloase brune-negricioase cu picnospori uni, si bicelulari.

Patogenul ierneaza sub forma de miceliu in samanta si picnidii in resturile vegetale.

Diseminarea sporilor este facilitata de apa de ploaie si de vant care ii transporta pe organele plantei.

Cele mai bune conditii de infectie sunt la temp. de 21-31ºC;

Prevenire si combatere

Folosirea de samanta sanatoasa

Dezinfectia termica sau chimica a spatiilor de producere a rasadului

Asigurarea unei aerari corespunzatoare

La aparitia bolii se fac tratamente cu substante cuprice, ditiocarbamati sau dicarboximide.