Obiectul de studiu, importanta floriculturii si clasificarea plantelor floricole: botanica, dupa locul de origine, dupa durata ciclului biologic, dupa insusirile decorative si modul de folosire (exemple)

Obiectul de studiu, importanta floriculturii si clasificarea plantelor floricole: botanica, dupa locul de origine, dupa durata ciclului biologic, dupa insusirile decorative si modul de folosire (exemple)

Definitie: Una din ramurile de baza a horticulturii, avand ca obiect de studiu particularitatile morfologice si biologice, cerintele fata de factorii de mediu, metode de inmultire, tehnologii de cultivare si modul de utilizare a speciilor floricole. Floricultura are 2 parti: - F generala - studiaza morfologia si ecologia plantelor floricole, clasificarea lor, metode de inmultire si particularitatile producerii materialului saditor, tehn de cultivre si modalitati de recoltare, pastrare si valorificare a florilor. - F speciala - studiaza particularutatile mofologice si biologice ale fiecarei specii, cu referire la metodele specifice de cultura a acestora. Importanta F: dpdv estetic; florile au fost alese simbolul unei natiuni; sunt folosite in balade, legende, cantece, cusaturi populare, in arta; relaxare spirituala; contribuie la combaterea poluarii; insusiri terapeutice in med naturista; unele flori se utilizeaza in alimentatia omului; pt functia sanitara; dpdv economic sursa considerabila de venit. Clasificare- botanica: in sistematica, unitatea de baza este specia,care reprezinta unul dintre nivelele de organizare a materiei vii, care ocupa un anumit areal si are un numar de indivizi autoreglabili. Fiecare individ apartine unei specii, dupa cum si specia este reprezemntata prin indivizii sai. Darwin considera ca specia reuseste indivizi cu aceleasi caractere morfologice, ereditare, fiziologice, mod de viata si inmultire, ocupa o arie geografica determinata. Datorita variabilitatii, indivizii nu sunt identici, variatia apare ca raspuns al indivizilor la afectiunea factorilor de mediu. In cadrul speciei se disting subunitati sau taxoni intraspecifici: subspecia ( sp), considerata ca si o rasa geografica diferentiata morfo-anatomic, si genetic, dar nu si reproductiv; varietatea ( var.) : o rasa ecologica a unei populatii. Urmeaza apoi unitati mai mici ca : forma, biotip, soi sau cultivar( cv), varietatea chimica sau chemo-varietatea. Taxonii supraspecifici : genul , care grupeaza mai multe specii inrudite, cu caractere comune; familia, grupeaza mai multe genuri cu origine comuna; ordinul, format din mai mutle familii, avand caracterele generale comune,clasa, formata din mai multe ordine;increngatura sau filomul, grupeaza mai mutle clase,regnul vegetal, cuprinde totalitatea increngaturilor din planta. Dupa durata ciclului biologic: Se inpart in specii anulale , bienale si perene. Anuale:specii care is desfasoara durata de viata pe parcursul unu singur an, acestea gernmineza se dezvolta ,infloresc, produc seminte si dispar la sfarsitul per de vegetatie care este in acelas an cu perioda cand au germiat. Se in multesc prin seminte si mai rar in prin alte metode, fie prin semanat direct in camp(aprilie-mai) ,fie prin producerea de rasaduri in spatii incalzite, cu scopul ed a realiza inflorirea mai repede. Bienale: se car prin desfasurarea ciclului de viata pe perioda de doi ani. In prima parte a veg form o rozeta de frunze si ierneaza in aceata forma iar primavara urmatoare inflorsc produc seminte si apoi pier. Sunt sem primavara sau vara in pepiniere sau spatii protejate, se vor repica in august, si se vor planta la locul defitinitiv in toamna aceluiasi an sau primavara urmatorea. Plantele vor ierna afara, iar inflorirea se produce in al doilea an. Perene:plante care traiesc mai mutli an, infloresc si fructifica in fiecare an . Anual, trec printr-o perioada se repaus, determinata fie de temperaturile scazute(iarna),fie de caldurile excesive(vara). Aceasta perioada de repaus influenteaza inflorirea.Se impart in 2 categorii: specii perene hemicriptofite-cuprind plante perene ierboase care se refac din mugurii de pe radacina sua colet si care iarna sunt protejati de resturile vegetale moarte ale plantei respective.Inmultirea se face prin butasire, despartirea plantelor sau semintei, iar infiintarea culturilor se face se regula primavara devreme sau toamna;specii perene geofite-plante care prezinta in pamant organe subterane(rizom,bulbi,tuberculi,tubero-bulbi), prin care, in perioada de repaus, isi continua viata.Cele care rezista peste iarna in camp sunt considerate rustice, iar cele care urmeaza a fii plantate in camp,primvara-semirustice. Dupa locul de origine: - plante originare din zonele temperate: perioada de vegetatie este cuprinsa intre 4 si 7 luni. 2 climate: a) zona cu climat temperat continetal, caracterizata prin precipitatii reduse,oscilatii mari de temperatura, perioada de vegetatie scurta: Nordul Chinei si Japoniei, Crysanthemum,Callistephus,Lilium,Siberiade unde provine Campanula,Papaver; b)zone cu climat maritim , caracterizate prin oscilatii mai mici de temperatura, umiditate ridicata: California->Clarkia,Godetia;-plante originare din zonele subtropicale: zona subtropicala->Campanula,Cyclamen;partea orientala-> Tulipa,Rosa; subtropicala australa->Cycas,Araucaria;sudul Africii>Gherbera,Fresia,Gladiolus. -plante originare din zonele tropicale - caracterizate prin climat umed si cald, cu conditii variabile de clima si sol.Principalele regiuni de vegetatie:a) Paduri permanent umede, cu temperatura medie 25-30 grade, precipitatii 4000-5000mm.Centre de origine : paduri tropicale din America Centrala, paduri umede din sudul Indiei, padurile din sud-estul Asiei, din partea nordica a Australiei, din partea estica a Americii de Sud si din Nordul si Nord Estul America de Sud. b) Regiuni periodic uscate, au o vegetatie intrerupta de o perioada de repaus care coincide cu lipsta de precipitatii.Centre de origine: sudul Africii,estul Africii, zonele calde ale Australiei;c) Zona de stepa : tinuturi cu o oarecare umiditate, urmata de seceta,perioada in care plantele rezista prin bulbi, rizomi, tuberculi. Dupa insusirile decorative si modul de folosire: A. DUPA ORGANELE DECORATIVE:1. Plante decorative prin flori:-> anuale :Dianthus, Callistephus, Lathyrus; -> bienale: Myosotis, Digitalis, Althaea;-> perene: Chrysanthemum, Rudbekia.2. Plante decorative prin frunze. Efectul ornamental este dat de marimea,forma,pozitia,si decoloritul frunzelor. Plante cultivate in camp: -> Coleus, cineraria; Plante cultivate in sera: Ficus, Monstera, Marantha,Palmierii, Ferigile. 3. Plante decorative prin fructe: Asparagus sprengerii ,pe langa cladodii,decoreaza si prin bacele de culoare rosie, iar Asparagus plumosus,bace de culoare violeta. B. DUPA MODUL DE UTILIZARE : 1. Flori taiate : Freesia, Gerbera, Rosa, Gladiolus, Dahlia, Tulipa; 2. Decorul apartamentelor, cu plante cultivate in ghivece : Azalea, Cyclamen, Primula, Calceolaria, ferigi, Begonia,palmieri; 3. Decorul balcoanelor, jardinierelor, teraselor : Petunia, Dianthus, Verbena,Ipomea; 4.Pentru decorul spatiilor verzi : -> ronduri, rabate, borduri,platbande : Dianthus, Viola, Bellis, Salvia.-> exemplare izolate sau grupuri pe peluze : Althaea, Helianthus, Zinia, Digitalis; -> mozaicuri sau arabescuri:Cineraria maritima,Coleus; -> alpinarii(stancarii): Cerastium, Allysum,Primula,Asrter Alpina;-> decorarea zidurilor,pergolelor: Ipomoea,Cucurbita, Humulus, Lathyrus; ->decorarea bazinelor,lacurilor: Acorus, Iris pseudocorus, Nymphaea,Calla.