|
Biologie
|
Agentul
patogen: Boala este produsa de ciuperca Phytophthora cactorum (Leb.
et Cohn.) Schrt. sin. Phytophthora omnivora De Bary, Phytophthora fagi
Hartig.
Miceliul intercelular este constituit din filamente continui, de grosime
neuniforma. La suprafata organului atacat se diferentiaza fructificatiile ciupercii
(conidii si conidiofori).
Conidioforii sunt simpli sau ramificati simpodiali, conidiile sunt
elipsoidale sau piriforme, prevazute cu o papila, hialine, cu peretele
subtire. Ele germineaza dand nastere la zoospori sau la un filament
germinativ.
In pulpa fructelor atacate ciuperca formeaza fructificatiile
sexuate-oosporii, sferici, de culoare galben-deschis, cu peretele gros. La
formarea oosporilor participa anteridiile si oogoanele (Blackweel si
Waterhouse, 1954). Oosporii sunt organe de durata, prin care ciuperca
ierneaza si ramane in sol mai multi ani in stare viabila.
Infectiile se realizeaza de cele mai multe ori de catre zoospori sau
zoosporangi si mai rar prin oospori. Ciuperca patrunde prin crapaturile si
fisurile scoartei in conditii favorabile.
Pericol mare de infectie este in aprilie-iunie. Un atac mai important s-a
observat in anii umezi, cand se asigura o inmultire in masa a zoosporilor.
|
|
Descriere
|
In
tara noastra, a fost constatata pentru prima data in 1936. In ultimii ani,
datorita extinderii in cultura a soiurilor si portaltoilor sensibili s-a
raspandit mult, gasindu-se aproape in toate zonele de cultura ale marului
(Voinesti, Valcea, Iasi,
Baia Mare, Prahova).
In literatura de specialitate se gasesc numeroase publicatii, in care sunt
indicate ca planta-gazda pentru Ph. cactorum, in afara de mar, speciile: par,
prun, cais, piersic, cires, nuc, coacaz, agris, afin si capsun (peste 160
plante-gazda, din diferite familii - Nienhaus, 1960.
Simptome: Boala se manifesta pe tulpina, pe ramuri, fructe. Atacul incepe
frecvent deasupra punctului de altoire, sub forma unei pete umede. Scoarta se
coloreaza in violet, tesutul devenind aspru si crustos. Cu timpul scoarta
bolnava devine brun - cenusiu inchis. Partile atacate sunt spongioase si moi,
putand fi indepartate usor cu un cutit. Locurile atacate, sectionate au miros
de lichid fermentat. Sub scoarta, tesutul este rosu sau bruniu alternand
adesea cu portiuni galbene, nedelimitate clar.
In primavara, cand umiditatea solului favorizeaza mult atacul, tesutul de
culoare brun-deschis, umed si moale, se desprinde usor. Limita intre partile
sanatoase si cele bolnave se recunoaste de obicei greu, ea fiind estompata
printr-un atac neuniform, care se extinde continuu.
Deseori, pomul prezinta o calusare puternica a ranilor, ca masuri de
prevenire, iar scoarta crapa. Atacul uneori ramane localizat. In conditii
foarte favorabile (caldura si umiditate mare) poate ataca tulpina complet de
jur-imprejur (Kragenfule sau Collar rot).
Pomii atacati partial, se manifesta printr-o putere de lastarire redusa,
caderea timpurie a frunzelor, fructe mici, care se maturizeaza mai rapid.
Atacul, de obicei este la punctul de altoire, dar in cazuri exceptionale se
poate localiza si la inaltimea coroanei, la ramificarea sarpantelor.
Ocazional pot fi atacati si lastarii scurti, cand apar necroze si crapaturi
ale scoartei. In zona atacata, scoarta se coloreaza, se afunda si apare sub
forma unor pliuri dispuse concentric (Amzar, V.).
Boala se extinde in plantatii, cand pomii sunt in plina productie
(aproximativ 8 ani); pomii tineri sunt predispusi mai putin.
Infectia produsa de Ph. cactorum pe mere, se manifesta printr-o pata bruna,
cu contur neregulat. Plecand de la epiderma, ciuperca se afunda in pulpa si
ajunge repede in inima fructului. Cand marul este complet putrezit, are o
culoare bruna, marmorata cu galben-verde, in functie de soi si de gradul de
maturitate.
Marul putred devine ferm in dreptul petei, isi schimba culoarea dar isi
pastreaza gustul dulce.
Phytophthora cactorum se intalneste adesea in livada vara pe fructele cazute
si pe fructele de pe ramurile de jos, care vin in contact cu solul; infectia
din livada evolueaza in depozit (Amzar, V.).
|
