CATEGORII DOCUMENTE |
Astronomie | Biofizica | Biologie | Botanica | Carti | Chimie | Copii |
Educatie civica | Fabule ghicitori | Fizica | Gramatica | Joc | Literatura romana | Logica |
Matematica | Poezii | Psihologie psihiatrie | Sociologie |
VISINI SI CIRESI.
Varietatile diferite cultivate in gradini, isi au stramosi salbateci in paduri.
Ciresii au pe Ciresul-pasaresc (Prunus avium) arbore de mare pret, nu atat prin fructele lui amare, marunte, hrana pasarilor, cat prin lemnu-i cautat aiurea. E frumos copacul, putand creste inalt si de 30 m. In floare, pare nins. E frumos si cand poarta pusderia de ciresi amare, broboane negre, mai multe la un loc, pe codite lungi rosietice, spanzurand cate 3-4. E frumos, mai ales toamna, cand culoarea rosie a frunzelor sale, cu nuante felurite dela galben-roscat, la ros-de-granat, face sa fie de departe vazut, ca o limba de para, mai ales cand se gaseste razlet in tovarasia vreunui molid, cum e la Malini (Baia) la marginea vestitei poeni, Mielusoaia.
Lemnul sau e de pret prin faptul ca, lustruit, tratat cu acid azotic, imiteaza scumpul lemn de acaju, cu care aduce prin culoarea lui roscata. Cu coaja neteda, lesne rupta in fasii, se legau buciumele batrane, pe cand din clei se poate fabrica o guma asemenea cu guma-arabica.
Si visinul (Prunus cerasus), creste salbatec, dar n'are mare catare. Fructele sale sunt mici, mai acre, si tin mai mult pe copac.
Visinul-turcesc (Prunus mahaleb), creste mai mult prin tinuturile pietroase, calcaroase. Se recunoaste nu numai prin frunzele mai ascutite cu nervuri mai proeminente, cu codita lunga, dar si prin oranduirea florilor. Acestea nu au fiecare codita ei, iesind tot una de lungi din mugure, ci codita principala se ramifica in alte cateva codite, formand un strugure mic. Florile, mirositoare, sunt frumoase, cu varful staminelor portocalii, ceiace le da un farmec deosebit. Fructele, la inceput galbene, la urma negre, sunt marunte si amarii. Lemnul visinului turcesc, mirositor dupa ce se usuca, avand si frumoase ape visinii, este cautat, caci din el se fac lulele, bastoane, cozi de umbrele si diferite obiecte de lux.
Fig. 80. Malin inflorit; alaturea un fruct
Malinul (Prunus padus) e arbore de munte, dar des. intalnit si prin gradini, din cauza mirosului florilor lui. Creste inalt, ramificat, iar cand infloreste, prin April-Mai, e nins de petalele florilor ingramadite pe un strugure lung, care atarna in jos. Parfumul florilor sale aromeaza cine stie pana unde aerul racoros din serile de primavara. Fructele sunt ca ciresile, negre, mici si cu sambure ascutit, avand coaja cu gropite si varci.
Mangalul de malin se cauta la fabricarea prafului de pusca, iar coaja tanara e intrebuintata in medicina, caci contine in ea amigdalina. De asemenea se scoate din ea si o vopsea verde.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1639
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved