TESUTURI MERISTEMATICE SAU DE ORIGINE

Tesuturile meristematice sunt cele mai tinere tesuturi din corpul plantelor, care se gasesc intr-o continua diviziune. Indiferent cat de batrana ar fi planta, ea are si meristeme, fiind capabila sa creasca si sa formeze noi organe, de aceea plantele sunt considerate "fiinte deschise'.

Dupa pozitia pe care o ocupa in plantele adulte, meristemele sunt de trei categorii: apicale, laterale si intercalare.

Meristemele apicale se gasesc in varful tuturor organelor vegetale si sunt cele mai importante, deoarece lor li se datoreaza cresterea nelimitata a plantelor.

Meristemele laterale sunt asezate lateral fata de axul organului si paralel cu el, fiind prezente la plantele ce prezinta ingrosari secundare, la arbori si arbusti, dar lipsesc aproape in totalitate la plantele ierboase.

Meristemele intercalare sunt cele mai rare meristeme, intalnindu-se la plantele care au tulpina impartita in noduri si intre noduri (Poaceae, Cyperaceae), fiind asezate deasupra fiecarui nod, intercalate intre tesuturi definitive, ele avand o scurta durata.

Dupa originea si gradul de dezvoltare a celulelor care alcatuiesc meristemele, ele se pot clasifica in trei categorii: meristeme primordiale, primare si secundare.

Meristemele primordiale sunt cele mai tinere tesuturi ce se intalnesc in embrion. Ele ocupa extremitatile axei plantei (varful tulpinii si radacinii) si sunt formate din celule mici, izodiametrice, cu pereti foarte subtiri, fara spatii intercelulare, cu vacuole mici si numeroase. Ele se gasesc intr-o continua diviziune. Sunt lipsite de orice specializare functionala (cu exceptia celor care se divid). Din cauza aspectului de con al varfului radacinii si tulpinii tinere in care sunt localizate, aceste meristeme se mai numesc conuri vegetative.

Meristemele primare provin din celulele meristemului primordial care, din varful vegetativ, se aranjeaza in straturi si cordoane de celule, care se mai divid, dand nastere foitelor histogene (denumite astfel de Hanstein in 1880).

In cazul radacinii, cele trei foite histogene sunt:

- dermatogenul - din care se va dezvolta rizoderma;

periblemul- din care se va dezvolta scoarta primara;

- pleromul - ce va forma cilindrul central;

Aceste foite histogene vor da nastere la structura primara a radacinii. In cazul tulpinii, cele trei foite histogene formate sunt:

- protoderma - ce va forma epiderma (tesutul de aparare);

- procambiul - va forma tesuturile conducatoare si cele mecanice;

- meristemul fundamental - ce va da nastere tesuturilor fundamentale;   

Meristeme secundare se formeaza din tesuturi parenchimatice definitive ale caror celule redobandesc proprietatea de a se divide. Ele apar doar la plantele capabile de ingrosari secundare (arbori si arbusti). In organele plantelor aceste meristeme secundare au o pozitie laterala, fiind formate din celule prozenchimatice. La plante se intalnesc doua tipuri de meristeme secundare: cambiul si felogenul.

Cambiul, sau zona generatoare libero-lemnoasa, este prezent la Gymnospermae si la majoritatea plantelor Dicotyledoneae.

Felogenul, sau zona subero-felodermica, se formeaza la partea externa a radacinilor si tulpinilor, din tesuturi diferentiate. Din activitatea felogenului rezulta suber secundar spre exterior si feloderm spre interior.