TESUTURILE FUNDAMENTALE (TROFICE SAU PARENCHIMATICE)

TESUTURILE FUNDAMENTALE (TROFICE SAU PARENCHIMATICE)

Tesuturile fundamentale sunt cele mai raspandite tipuri de tesuturi din organele plantelor cu structura primara. Sunt alcatuite din celule parenchimatice de forma sferica, ovala sau poligonala, cu peretii subtiri si celulozici. Sunt celule vii, cu spatii intercelulare, care comunica unele cu altele. Ele s-au format din meristemul fundamental. Se numesc si tesuturi trofice deoarece au un rol deosebit in procesul de nutritie si metabolism al plantelor. Dupa functia fiziologica specifica pe care o au, tesuturile fundamentale pot fi: absorbante, asimilatoare, de depozitare a materiilor de rezerva, aerifere si acvatice.

- Tesuturile absorbante au rolul de a absorbi apa cu sarurile minerale dizolvate in ea, din sol sau aer, si de a o transmite vaselor conducatoare lemnoase. Celulele care intra in alcatuirea acestor tesuturi se gasesc de regula la suprafata organelor, sunt parenchimatice, mai rar prozenchimatice, vii, cu peretii subtiri si celulozici, astfel incat osmoza se realizeaza mai usor.

La plantele terestre superioare autotrofe, tesuturile absorbante se gasesc la suprafata radacinii, in zona scoartei corespunzatoare perilor absorbanti (rizoderma, fig. 131).

La plantele stepice, desertice si epifite, absorbtia sevei brute se face cu ajutorul perilor de pe frunze si chiar de pe tulpini, fie cu ajutorul velamenului (vellamen radicum = tesut extern pluristratificat al radacinilor aeriene al plantelor epifite din familiile Orchidaceae, Araceae), care absoarbe si inmagazineaza apa atmosferica (fig. 132A, B).

Plantele superioare heterotrofe (saprofite sau parazite) si embrionul multor spermatofite absorb solutii de substante organice, fie pe toata suprafata corpului, fie cu ajutorul unor formatiuni si tesuturi speciale (haustorii de la Viscum album - Vasc, fig. 133A, B).

Plantele acvatice absorb seva bruta pe toata suprafata corpului lor.

Fig. 131. Rizoderma la Ranunculus ficaria. exd - exoderma; rz - rizoderma; p.ab. - par absorbant; n - nucleu; vac - vacuola; cit - citoplasma; par. cort. - parenchim cortical

Fig. 132B - Velamen radicum Fig. 132A - Orhidee epifita ce prezinta velamen radicum

ex - exoderma; sc - scoarta; end - endoderma;

c.c. - cilindru central

Fig. 133B - Haustorii la Viscum album

Fig. 133A - Viscum album

Tesuturile asimilatoare sau clorofiliene - sunt formate din celule ce contin numeroase cloroplaste, indeplinind functia de fotosinteza. Aceste tesuturi se gasesc in toate organele plantelor expuse la lumina: tulpini erbaceae, tulpini lemnoase tinere, radacini acvatice si aeriene, unele piese florale, fructe tinere, dar cele mai multe plante superioare au un organ specializat pentru functia de fotosinteza, si anume frunza, care are parenchim asimilator ce alcatuieste mezofilul limbului foliar. Aceste tesuturi sunt localizate imediat sub epiderma, fiind formate din celule parenchimatice rotunde, cu pereti subtiri si celulozici, cu spatii aerifere intre ele si cu foarte multe grauncioare de clorofila. Cand frunzele sunt reduse sau metamorfozate, devin asimilatoare tulpinile verzi (Cactaceae, Ephedraceae (fig. 134), Euphorbiaceae, Cyperaceae, Juncaceae etc). Uneori, tesutul asimilator este prezent atat in frunze, cat si in tulpina (Chenopodiaceae, Apiaceae, Asteraceae). Rar radacina poate deveni si ea fotoasimilatoare (unele specii de Orchidaceae). La majoritatea frunzelor mezofilul frunzei prezinta o structura bifaciala, fiind format dintr-un tesut palisadic (sub epiderma superioara) si un tesut lacunos (sub epiderma inferioara).

Fig. 134. Tulpini asimilatoare de Ephedra distachya

Tesuturile de depozitare sunt tesuturi fundamentale in care se depoziteaza substante de rezerva: lipide, glucide sau proteine. Depunerea masiva a substantelor de rezerva are loc numai in tesuturi de depozitare specializate, acestea fiind bine reprezentate in: seminte, fructe, radacini, bulbi, tuberculi, rizomi. Clasificarea tesuturilor de rezerva se face dupa felul substantelor de rezerva: organice si apa. Astfel, avem: tesut de rezerva pentru substantele organice si tesut acvifer.

Tesutul de depozitare a substante lor organice

In procesul fotosintezei se produc cantitati mari de substante organice

care asigura atat necesitatile imediate ale plantei, cat si o rezerva pe care planta o depoziteaza in acest tesut.

Substantele de rezerva pot fi:

- glucide: glucoza, fructoza, zaharoza, inulina, amidon, hemiceluloza, celuloza;

- lipide: lichide (uleiuri vegetale) si solide (unturi vegetale);

- protide: ca substanta fundamentala dizolvata in hialoplasma ori sub forma de granule de aleurona;

- alte substante fara rol nutritiv: glicozizi, alcaloizi, taninuri, rasini, gume, mucilagii, unele dintre ele constituind principiile active utilizate in fitoterapie.

Substantele de rezerva sunt utilizate de planta in perioada germinarii semintelor, a dezvoltarii embrionului sau in cazul tulpinilor subterane, cand isi reiau ciclul de viata dupa o perioada de latenta.

Tesuturile de rezerva sunt formate de regula din celule parenchimatit vii, mari, izodiametrice sau usor alungite, cu peretii subtiri sau usor ingrosati cu o vacuola mare centrala, iar citoplasma este redusa la o pelicula parietala. Nucleul este turtit sau uneori lipseste (in endospermul unor seminte). Substantele de rezerva se acumuleaza in protoplast si vacuole (amiloplaste, oleoplaste, proteoplaste) si mai rar in peretii celulari (in semintele de Coffea arabica - Arborele de cafea, Phoenix dactylifera - Curmal). In general, lipidele se depoziteaza in hialoplasma, proteinele in hialoplasma si vacuola, iar glucidele in vacuola (cele solubile, de exemplu zaharoza) sau in amiloplaste (cele solide, de exemplu amidonul).

In organele plantei, substantele de rezerva se pot depozita in:

- parenchimul cortical: in radacini (Uragoga ipecacuanha); in tuberculi de cartof (Solanum tuberosum, fig. 135).

- parenchimul liberian (indeosebi secundar): in radacini (Daucus carota sp.sativus - Morcov, (fig. 136); Pastinaca sativa - Patrunjel); in tulpina (Frangula alnus - Crusan).

- parenchimul lemnos (indeosebi secundar): in radacina tuberizata (Raphanus sativus - Ridiche (fig. 137); Helianthus tuberosus - Napi porcesti).

- albumenul sau endospermul secundar, bogate in lipide, protide sau amidon (amidon si putine substante proteice la Poaceae; lipide: Theobroma cacao - Arborele de cacao (fig. 138); Cocos nucifera - Cocotier).

- parenchimul medular: in radacini tuberizate, bulbi, rizomi, mai ales in tuberculi de Solanum tuberosum - Cartof.

- mezocarpul fructelor carnoase si in seminte: in fructe se depoziteaza glucoza, fructoza, acizi organici, vitamine, iar in seminte: amidon, protide, lipide. La plantele oleaginoase se gasesc din abundenta lipide insotite de protide (Glycine max - Soia, Arachis hypogea - Alune de pamant, Helianthus annuus - Floarea-soarelui, Ricinus communis - Ricin etc.).

Fig. 135. Parenchim de depozitare a substantelor de rezerva din tuberculul de Solanum tuberosum

Fig. 136. Tesut de depozitare a substantelor de rezerva din radacina de Daucus carota

   

Fig. 137. Radacina tuberizata de Raphanus sativus    Fig. 138. Theobroma cacao

Tesutul acvifer este specializat in depozitarea apei cu sarurile minerale dizolvate in ea, fiind un tesut specific plantelor xerofile (de uscaciune: Stipa capillata - Colilie, Festuca valesiaca - Paius), plantelor suculente (Cactaceae, Crassulaceae) si halofile (Salicornia europaea - Iarba sarata, Aster tripolium - Stelita). Tesutul acvifer este format din celule vii, mari, lipsite de cloroplaste, cu o vacuola mare, cu suc concentrat, au peretii subtiri, celulozici, iar spatiile aerifere dintre ele lipsesc. Este plasat intotdeauna in apropierea tesutului palisadic pe care il aprovizioneaza. Apa din tesutul acvifer este retinuta de mucilagiile din sucul vacuolar sau in peretii celulari. In frunzele de Aloe succotrina (fig. 139), Agave americana, in dreptul fiecarui fascicul libero - lemnos exista cate un parenchim acvifer cu suc aloifer.

Fig. 139. Sectiune transversala prin frunza de Aloe succotrina:

1 - epiderma; 2 - stomata; 3 - tesut palisadic; 4 - rafide de oxalat de calciu; 5 - tesut palisadic; 6 - celule oleifere; 7 - vase conducatoare