BRADUL

(Abies pectinata)

De-ar fi sa-i dati in vai adanci

Odihna desmierdata,

Rapindu-i viscole si stanci

L-ati omori pe data

B. P. Hasdeu

E amestecat cu molidul in padurile noastre, dar nu formeaza paduri dese decat in Banat si Mehedinti, unde ajunge mai din belsug boarea calduta dinspre Mediterana.

In aceste parti se incumeta sa se urce chiar pana la limita de sus a padurilor. In restul Carpatilor e mai pe sponciu, ocupand fata muntelui, mai cu soare si tinandu-se tot mai spre marginea adapostita dinspre fag, cu care se amesteca. In Moldova si Bucovina se scoboara chiar pana pe podisurile mai joase. Dar si aici tot adaposturile cauta, nepriindu-i gerurile grele de iarna si mai ales gerurile tarzii de primavara, venite pe neasteptate, care ii aduc mari stricaciuni.

Pe langa neprielnicia conditiunilor climaterice, bradul e mereu imputinat si din pricina animalelor mari si marunte, dar mai ales din pricina omului nestiutor. Cerbii si caprioarele nu pun gura pe puietii de molift, dar pe cei de brad, de alaturea, ii tund, nu altceva. Portul tinerilor braduti, ii face sa fie taiati cu nemiluita, pentru moda "pomului de Craciun' din ce in ce mai intinsa si la noi, dela o bucata de vreme. Puietii de molift se apara. Cum sunt adusi in odaia incalzita, repede isi scutura frunzele.

Cata iroseala se aduce cu aceasta, nimeni nu-si da seama. Pentru o petrecere de cateva ore, se taie un bradut, din care, lasandu-l sa creasca, se poate face macar un acoperis de casa.

La port (Brad-nemes in Ardeal) se aseamana cu molidul. Si el are forma unui con, dar mai adesea fiind trunchiat la varf, iea forma cilindrica; mugurele terminal, incetand sa creasca, crengile de pe laturi ajung sa stirbeasca varful conului.

Se deosebeste de molift, dupa scoarta mai alburie (brad-alb) si mai plina de rasina.

Cetinele de brad se recunosc lesne, dupa frunze; asezate mai mult pe 2 randuri, in lungul cepilor, sunt latite, verde intunecate pe fata de sus, albastrii pe dos, unde se afla si 2 dungi alburii in lung, paralele cu nervura mijlocie, verzuie. De aceia bradul pare si mai mohorat decat moliftul. Conurile barbatesti, mici, sunt galbui, pe cand cucuruzii cu florile femeiesti stau ridicati in sus si cuprind multa rasina. Semintele coapte se imprastie impreuna cu solzii lati, la subsuoara carora au fost adapostite. Din cucuruz nu ramane pe copac decat o tepusa, frumos incrustata cu urmele solzilor, in spirale dese. Semintele pierd repede puterea de incoltire, dupa un an cel mult. Si aceasta e o pricina, ca bradul e mai rar decat moliftul.

Bradul este cautat pentru parcuri. In orasele Botosani si Bacau, desi aproape de ses, sunt mult mai numerosi brazi decat in Piatra-Neamt ori Campulung bunaoara. El poate capata si forme mai deosebite. Taindu-i-se varful principal, o alta creanga de mai din jos ii iea locul in crestere. Se capata astfel brazi de forma unui tepoi sau chiar a unui candelabru.

Fig. 17. Cucuruz de brad.

Lemnul lui, desi aproape cu aceleasi intrebuintari ca si al moliftului, are pret mai slab. Numai cand e vorba sa fie intrebuintat ca picioare de poduri, la captusirea tunelurilor in mine, ca si la orice lucrare de sub pamant, lemnul de brad e mai cautat. Fiind mai rasinos, e mai trainic. In fabricele de hartie, tot al doilea loc ocupa. Coaja de brad nu se foloseste in tabacarie, ci se arde mai de graba. In schimb florile dau un suc dulce, cautat de albine. Acelas suc il picura si frunzele.