ASPECTE SINTACTICE SI STILISTICE IN SCOALA SI IN MEDIILE DE INFORMARE (I)

ASPECTE SINTACTICE SI STILISTICE IN SCOALA SI IN MEDIILE DE INFORMARE (I)

Limba romana surprinde si astazi cercetatorii prin caracterul sau unitar in sensul ca deosebirile dialectale existente nu impiedica intelegerea intre vorbitorii ei din diferite zone geografice.

Aceste deosebiri - numite graiuri, subdialecte, dialecte chiar - sunt dupa afirmatia lui Karl Jaberg (in ,,Vox Romanica". V, 1940, pag. 51), de o ,,surprinzatoare omogenitate" si confera limbii romane, sub acest aspect, un statut aparte in marea familie a limbilor romanice (afirmatia apartine Mioarei Avram, ,,Probleme ale exprimarii corecte", pag. 13.).

Faptul acesta atinge granitele paradoxului in conditiile in care vorbitorii limbii romane au apartinut secole in sir unor state diferite si, pe de alta parte, lingvisti ca Alf Lombard si Sextil Puscariu au afirmat ca limba romana literara este cea mai putin normata dintre limbile romanice. Probabil, tocmai lipsa unor deosebiri esentiale intre diversele varietatii ale limbii a permis tolerarea mai multor variante de pronuntare, flexiune etc.

Daca insa pentru limba literaturii beletristice aceasta suplete a normelor poate reprezenta un avantaj, celelalte domenii ale limbii literare, adica tocmai cele pe care le vizam in modesta noastra alocutiune au nevoie de norme ferme.

Aceste norme nu se reduc la ortografie si scriere, cum s-a scris si s-a spus adeseori. Desigur ortografia este un factor important de unificare a limbii, dar ea poate ascunde uneori diferente sensibile in ce priveste pronuntarea. Tocmai insusirea pronuntarii literare, limpezirea exprimarii, reprezinta faza superioara a insusirii scrierii corecte, cu atat mai mult in etapa actuala, in care aspectul vorbit al limbii a luat o amploare deosebita datorita emisiunilor de radio si televiziune, datorita conferintelor.

Lupta pentru cultivarea limbii, impotriva a ceea ce se numeste cu un termen la moda, ,,poluare lingvistica", trebuie, deci, sa se duca pe diverse planuri, incepandu-se cu greselile pe care le mai fac unii intelectuali (profesori, ziaristi) in domeniul foneticii, lexicului, morfologiei, sintaxei, stilisticii sau chiar in cel al formarii cuvintelor.

In domeniul foneticii se remarca in primul rand devierile de la pronuntarea corecta indeosebi a unor consoane sub influenta mediului:

- pronuntarea dura a lui ci, ce ( aesta, Soialista, ei care, provinia, in cadrul republiilor).

- diftongarea lui e in pozitie initiala sau in mijlocul cuvintului sub influenta unor forme acceptate deja in limba literara cum ar fi pronumele si adjectivul posesiv mieu (meu): (i) epoca, (i)evaporare, influ(i)enteaza.

Numeroase greseli se observa si in utilizarea diferitelor categorii morfologice mai ales ale substantivelor, verbelor, adjectivelor:

- in cazul substantivelor feminine terminate in -ie, pluralul se formeaza gresit, marca pluralului -i - lipsind. In felul acesta unele substantive ca d e l e g a t i e, a s p i r a t i e, c a t e g o r i e , p r o f e s i e, i n v e s t i t i e primesc forma incorecta de plural: delegatile, aspiratile, categorile, profesile, investitile. Aceeasi greseala o intalnim, din pacate, in multe cazuri si in scrierea si pronuntarea unor cuvinte ca: stiinta constiincios, infiintat, fiinta etc.

Diateza verbala, mai cu seama cea reflexiva si pasiva, poate provoca greseli in exprimare atunci cand se formeaza de la verbe care practic nu au asemenea forme. De exemplu: SUNT MICI SPERANTELE CA CINEVA DIN PERSOANE (nu am staruit asupra acestei constructii, dar si ea este gresita) SA FIE SUPRAVIETUITE. Forma corecta era: a) SA SUPRAVIETUIASCA sau conjuctivul perfect: b) sa fi supravietuit.

In limbajul presei si radioului in limba romana sunt frecvente si greselile de rectiune ca urmare a unor calcuri din limba sarba:

Jubileu a fost felicitat colectivului. Este corect: COLECTIVUL A FOST FELICITAT CU OCAZIA JUBILEULUI.

Mesajul se referea asupra situatiei. Este corect: MESAJUL SE REFEREA LA SITUATIA

Profesii deficitare economiei noastre. Este corect: PROFESII DEFICITARE IN ECONOMIA NOASTRA.

.mijloace menite pentru dezvoltarea regiunii noastre. Este corect: Mijloace menite sa contribuie la dezvoltarea regiunii.

Se stie ca adjectivul MENIT este de regula determinat de un verb la conjunctiv. Un alt exemplu:

5. i-a fost judecat(bilo mu je sudjeno) - forma gresita cu complement indirect in dativ in loc de ,,A FOST JUDECAT + complementul de agent cu DE: a fost judecat de (judecator, opinia publica).

Neatentia in exprimare genereaza greseli de acord mai ales in cazurile cand intre determinant si determinat se interpun si alte segmente ale propozitiei. Afirmatia isi pastreaza valabilitatea si in cazul acordului articolului genitival:

Comitetul Central a Ligii (in loc de al Ligii).

Raportat la anul 1987 productia (raportata la ).

Elevii din clasele mari a scolii elementare (ai scolii).

Unii autori incearca sa rezolve problema acestui dificil acord pur si simplu prin eliminarea articolului genitival ca in exemplul urmator:

membru asa numitei Comisie Kraiger. Nesiguranta in stabilirea acordului reiese aici nu numai din lipsa articolului (membru al asa numitei), ci si din acordul gresit din sintagma: asa numitei Comisie; corect: ASA NUMITEI COMISII (COMISIE trebuia in genitiv si nu in acuzativ).

Deosebit de grav este dezacordul dintre subiect si predicat:

Imprumuturile nu poate fi luate in considerare

Seriile este capacitatea

Am semnalat confuzii si in privinta corectitudinii paradigmei verbale in cadrul conjugarii intii a verbelor: multe verbe care se conjuga dupa modelul verbului a judeca, sunt considerate ca avand terminatiile caracteristice verbelor a lucra, a pastra. Intalnim astfel forme de tipul: abundeaza, aplaudeaza, ignoreaza in loc de: abunda, aplauda, ignora.

Atunci cand intentionam sa utilizam adjectivele in diferite grade de comparatie trebuie sa acordam o deosebita atentie semanticii acestor adjective. Daca ele denumesc calitati absolute (viu, mort, vesnic, minim, maxim etc.) comparatia nu mai este posibila. Vom evita astfel de greseli precum:

Motivul cel mai principal

Elucidarea cat mai adecvata

La un nivel mai superior,

greseli care mai pot fi intalnite, din pacate, destul de des in publicatiile si in emisiunile noastre.