BENEDICT ANDERSON - Comunitati Imaginate-Reflectii asupura originii si raspandirii nationalismului

BENEDICT ANDERSON

Comunitati Imaginate-Reflectii asupura originii si raspandirii nationalismului

I. Introducere

Multe natiuni vechi considerate consolidate sunt contestate de tendinte sub-nationaliste din interiorul granitelor lor.Asadar sfarsitul nationalismului nu este asa de aproape cum se prezice. Ideea de "natiune" implica legitimitate in viata politico-sociala contemporana.

Hugh Seton-Watson este de parere ca nu poate fi creata nici o definitie stiintifica a natiunii.

Daca eforturile marxiste si cele liberale de a explica nationalismul au fost un esec partial sau total, Anderson vede nationalismul ca un artefact cultural. Pentru a intelege aceste artefacte Anderson propune sa examinam circumstantele aparitiei lor in istorie si a dezvoltarii lor ulterioare. Aceste artefacte au aparut la sfarsitul sec. XVIII din incrucisarea unor forte istorice distincte apoi au devenit modulare(modular: parte cu functionalitate proprie dintr-un intreg).

Anderson incearca sa explice si cum aceste artefacte culturale au determinat sentimente de atasament asa puternice.Definitia natiunii data de Anderson: Natiunea este o comunitate politica imaginara si imaginata ca fiind atat intrinsec limitata cat si suverana.

Imaginata fiindca membrii oricarei natiuni nu ii vor cunoaste pe cei mai multi din compatriotii lor, desi in mintea lor exista imaginea comuniunii lor.

Gellner afirma: "Nationalismul nu este trezirea natiunilor la constiinta de sine: el inventeaza natiuni acolo unde nu exista."(Ernest Gellner; Thought and change; p.109). Seton-Watson:"o natiune exista atunci cand un numar semnificativ de oameni dintr-o comunitate considera ca formeaza o natiune sau se comporta ca si cum ar fi una".(Nations and States;p.5).In mod real comunitatile mai mari decat satele primordiale bazate pe contractul personal sunt imaginate.Dart comunitatile nu trebuie deosebite prin falsitatea sau autenticitatea lor, ci prin felul in care sunt imaginate.

Natiunea este imaginata ca limitata fiindca si cea mai mare are un numar finit de fiinte umane, granite distincte chiar daca elastice.

Suverane sunt fiindca natiunile viseaza fie libere, independente(suveranitatea natiunilor este o idee care apare si odata cu lupta impotriva legitimitatii monarhiei de drept divin).Este imaginata ca o comunitate fiindca inegalitatea si exploatarea din interiorul fiecareia este perceputa ca o puternica camaderie pe orizontala.

II. Origini culturale

Mormintele soldatului necunoscut, cenotafurile sugereaza preocuparea nationalismului pentru nemurire, asadar o puternica afinitate cu tipurile de imaginar religios.

Dar in sec. XVIII se inregisreaza atat rasaritul epocii nationalismului cat si declinul gandirii religioase. Aparitia nationalismului nu a fost determinata de decaderea gandirii religiose ca o necesitate. Gandirea religioasa a fost inlocuita treptat in cea mai mare parte din cazuri cu nationalismul,desi Anderson nu sustine nici faptul ca nationalismul tine locul religiei.

Nationalismul trebuie inteles in raport cu sistemele culturale care l-au precedat, adica: comunitatea religioasa si monarhia dinastica.

Comunitatea religioasa.

Popoarele care nu se intelegeau prin limba comunicau prin simbolurile unei limbi sacre(ex. araba in care este scris Coranul, etc).Aceste comunitatile clasice legate prin limbile sacre erau diferite de comunitatile imaginare ale natiunilor moderne.In cazul comunitatii religioase convertirea era realizabila prin initierea a noului venit in limba sacra. Comunitatile religioase au intrat in declin odata cu sfarsitul Evului Mediu tarziu. Un factor a fost reprezentat de calatoriile in afara Europei si largirea orizonturilor cunoasterii despre pluralitatea formelor de viata umane si despre pluralitatea religioasa.

Al doilea factor a fost pierderea prestigiului limbii sacre. Cartile sacre au fost traduse in limbile popoarelor si purtatorii sacrului(preotii) nu mai erau singurii care aveau acces nemijlocit la cunoasterea sacra. Tiparul, aparitia si dezvoltarea relatiilor capitaliste vor contribui la acestea.

Monarhia dinastica

Monarhia autentica se opune conceptiilor moderne despre viata politica. Regalitatea se organizeaza in jurul unui centru; legitimitatea este conferita de divinitate nu de popor.De aceea demarcatiile statelor erau flexibile si chiar indistincte,imperiile isi tineau dominatia asupra populatiilor etrogene.

Din sec. XVII incepe declinul legitimitatii monarhiei de drept divin din Europa Occidentala. 1649 Charles Stuard a fost decapitat. Apoi Protectoratul la mijlocul sec. XVII; deci un stat a fost condus de un Protectorat nu de un rege! Dupa 1789 principiul legitimitatii a capatat alta valenta si monarhia a devenit un model semi-standardizat. Pana 1914 statele statele dinastice formau majoritatea sistemului politic mondial, dar multi monarhi deja apelau la specificul national.

Conceptii despre timp

Crestinii in Evul Mediu se credeau foarte aproape de "sfarsitul vremurilor", traiau intr-un "timp mesianic" adica pentru ei cosmologia si istoria nu erau distincte, originile lumii si ale omului erau aceleasi. Timpul mesianic are in vedere un prezent instantaneu care cuprinde atat trecutul cat si viitorul.

Ulterior acesta a fost inlocuit cu uun timp vid,omogen. In timpul mesianic evenimentele descrise au o valoare unica, adica nu sunt descrise ca standard sau obisnuite(deci nu mai exista evenimente comparabile, asemanatoare) si producerea lor are un sens divin.

In timpul omogen( in care indivizii traiesc in comunitati din care cunosc doar catva, dar stiu ca apartin acelor comunitati) evenimentele au o valoare plurala, se petrec in timp calendaristic, se produc independent(Ex.evenimentele de pe prima pagina a unui ziar; legatura dintra aceste evenimente este imaginara si deriva din doua surse: 1.consecinta calendaristica-timp omogen;2.relatia dintre ziar si piata: zilnic milioane de oameni consuma informatia din ziare;vazand unul pe celalalt ca citeste ziarul descopera intre ei un punct comun, se simt intr-o comunitate).

III.Originile constiintei nationale

A)Cartile publicate in limbile autohtone se vindeau in cantitati mari datorita avantului capitalist.Negustorii vindeau publicatiile in limbile autohtone pentru ca doreau sa castige un segment de piata mai larg si implicit sa aiba un profit mai mare.

Coalitia dintre protestantism si industria tipografica care exploata editiile populare ieftine a creat un mare public cititor din care faceau parte negustorii si femeile(care nu stiau latina) si i-a mobilizat pentru scopuri politico-religioase.Prin urmare Biserica nu a fost singura instirutie zguduita din temeli.

B) Al doile factor al crearii unei constiinte nationale a fost:raspandirea inceata si inegala a numitor limbi autohtone ca instrumente de centralizare administrativa de catre anumiti monarhi. Folosirea limbilor autohtone    in administratie a fost premergatoare atat aparitiei tiparului cat si transformarilor religioase din sec.XVI..Astfel ridicarea la statutul de limbaje ale puterii unde intr-un anumit sens intrau in competitie cu latina(franceza la Paris; engleza la Londra) a contribuit la randul ei le declinul comunitatii imaginare a crestinatatii.

Alte limbi de tiparire au pus bazele constiintelor nationale in trei moduri:

au creat domenii unitare de schimburi si comunicare. Astfel indivizii care citeau intr-o limba au devenit constienti de alti indivizi care citeau in ceeasi limba.

industria tipografica a dat o noua stabilitate limbii care in timp a ajutat la construirea unei imagini de vechime caracteristica ideii subiective de natiune.

industria tipografica a creat limbaje ale puterii diferite fata de vechile limbi administrative.

Asadar prin relatia     dintre capitalism si tehnologia de tiparire s-au pus bazele unei noi forme de comunitate imaginata care prin structura sa a determinat existenta natiunii moderne.

IV. Pionerii creoli

In Brazilia , SUA, in fostele colonii ale Spaniei locuitorii luptau impotriva acelora care aveau aceeasi limba si uneori aceeasi origine cu a lor.Acestea erau lupte pentru eliberarea nationala.

Initial acestea erau unitati administrative limitate in spatiu de cuceririle militare.In timp s-au dezvoltatat specific sub influenta factorilor geografici, economici, politici.

Tocmai vastitatea Imperiului spainol american varietatea solurilor si climatelor sale, enorma dificultate a comunicarii din epoca pre-industriala a dat acestor unitati un caracter omogen.(calatoriile intre centrele importante durau luni de zile).Madridul nu permitea comertul intre colonii si nu permitea nici competitia cu tara-mama. Creolii erau considerati inferiori stapanilor sapnioli. Asa cum sud-americanul nu era spaniol nici spaniolul nu era asimilat cu sud-americanul desi vorbeau aceeasi limba.

Magnatii creoli erau asemenea baronilor feudali, erau necesari vietii imperiului si aveau aceleasi mijloace economice,politice si uneori chiar militare de afirmare. In timp au aparut tensiuni intre functionarii peninsulari si magnatii creoli.

In procese asemanatoare aparitiei euroamericanilor au aparut si euroasiaticii, euroafricanii ca grupuri sociale de sine statatoare.De aici isi trege radacinile rasismul modern.

Ilunimismul a trasat o distinctie intre metropolitani si creoli.Desi tiarul aparuse de demult era sub monopolul Bisericii si al Coroanei in teritoriile coloniale.

In America de Nord tipografiile scoteau cel putin un ziar.In America spaniola abia la jumatatea sec.XVIII au aparut tipografiile locale. Acestea publicau ziare cu stiri despre metropola, stiri comerciale etc. In timp au aparut si elementele politice, astfel s-a creat o comunitate imaginara. Nu a existat un tip permanent de nationalism in intreaga America spaniola fiindca reltiile capitalise si tehonlogia tipografica erau inapoiate comparativ cu imensitatea impariului.

Astfel in aparitia comunitatilor nationale sud-americane un rol fundamental l-a jucat interesele economice, apoi au mai contat si rolurile jucate de iliminism si liberalism care au oferit suport ideologic impotriva imperialismului.Dar nici interesele economice, nici iluminismul si nici liberalismul nu au creat numai prin ele insele comunitati imaginare.Aici rolul decisiv a fost jucat de tipografii creoli proviniciali si functionarii creoli pelerini care au relizat conexiunile intre ele(liberalism,iluminism si capitalism).

V.Limbi vechi,modele noi.

Sfarsitul era de eliberare nationala in America a coincis cu inceputul nationalismului in Europa. Daca in Europa limbile de tiparire erau de o importanta ideologica si politica centrala in America limba spaniola si engleza nu au reprezentat interes.

Formele noi de nationalisme se putea inspira din modele mai vechi si dupa Revolutia franceza chiar din modele mai recente.

Se dezvolta istoria comparativa. Se alatura in comparatie valorile moderne cu cele antice.Apoi se fac descoperiri, se afla de civilizatiile azteca, incasa care pana atunci erau complet necunoscute.Alte civilizatii (in China, India) se dezvoltasera separat de cea a Europei.

Impactul acestor decoperiri a fost considerabile, au determinat aparitia unor lucrari ca: Utopia lui Morus (1516), Noua Atlantida a lui Francis Bacon(1626).Aceste utopii sunt considerata la vreamea repectiva nu lumi pierdute, ci contemporane.Astfel si mai tarziu dupascrierile lui Rousseau, Voltaire, Montesquieu Europa nu mai era vazuta ca singura civilizatie, ci una din cele multe.

Treptat s-au asimilat si influentele lingvistice din afara Europei.

Pepiniere ale ntionalismului au inceput sa devina centrle universitare si scolile(asta in secXVIII).

In sec.XIX gramaticienii, filolzofii, literatii luptau pentru supremtia luptau limbilor autohtone.Din activitatile acestora s-au creat cadre pentru nationalismele europene. Asfel au aparut dictionare , gramatici, istorii ale limbii.Miscarile nationaliste aveau ca lideri oameni care aveau profesii familiarizate cu manuirea limbajului:profesori,pastori,avocati.

Apoi i-a avant studiul folclorului, a poeziei epice populare, dar acesti lexicografi, gramaticieni, literati, folcloristi si compozitori erau producatori pentri piata de tiparire si erau in relatii cu publicul consumator,desi jumatate din populatie era analfabeta(in Rusia 98% era analfabeti).Clasele instruite erau oamenii cu putere, dar si paturile de mijloc functionarii, prelatii, burghezia industriala si comerciala.

Apoi la mijlocul sec XIX are loc o cunoastere a dimensiunilor birocratiilor de stat. Exapansiunea birocratica a insemnat specializare birocratica. Apoi a existat si ascensiunea burgheziei industriale si comerciale.In fapt burghezia nefiind analfabeta a fost prima care a realizat o solidaritate pe baza imaginata(citind aflau unii de existenta celorlalti).

Dezvoltarea generala in domeniul literaturii, comertului, industriei, comunicatiilor, al aparatelor de stat au creat puternice imbolduri de unificare lingvistica in fiecare taram dinastic. Latina a ramas limba de stat in Austro-Ungaria pana in 1840 dar apoi a disparut. Apoi limbile de stat au devenit puternice: engleza a indepartat galeza, franceza a respins si castiliana a marginalizat catalana.

Dar inlocuirea limbii latine cu o anume limba locala reprezenta     in plin sec.XIX avantaje enorme pentru supusii care foloseau acea limba si amenintare pentru aceeaa care n-o foloseau.

Odata ce alfabetizarea s-a raspandit oamenii au devenit mai usor de convins si gaseau omandrie in limba oficiala care nu demult o vorbisera cu umilinta.

La inceputul sec. XIX exista un model al statului national independent.Primele grupuri care au facut acest lucru au fost coalitiile organizate in favoarea unei limbi autohtone, coalitii marginalizate ale oamenilor educati.

VI..Nationalismul oficial si Imperialismul

Revolutia filologica si lexicologica au ajutat la cresterea influentei nationaliste (ele fiind detrminate nu numai de capitalism, ci si de cresterea statelor dinastice) dar legitimitatea acestor dinastii nu aveau legatura necesara cu nationalismul.In imperii familiile imperiale domneau peste mai multe popoare.

Asa cum am vazut pentru scopuri administrative aceste dinastii aleg anumite limbi ca limbi oficiale de stat. Dar revolutia lexicografica a dus la convingerea ca limbile(mai ales in Europa)erau propietatea unor grupuri specfice si chiar ca aceste grupuri ,imaginate ca niste comunitati, era indreptatite sa aiba locul lor autonom intr-o fraternitate cu egalele lor.

Apoi limbile oficiale de stat au fost alese in detrimentu latinei.(Ex. Austro-Ungaria 1870)pentru a intelege mai bine nevoile maselor, pentru a comunica mai bine; si apoi limbile acestea aveau pentru unele imperii si valoare unificatoare intre diverse regiuni.

Desi impulsurile acestea nu erau nationaliste(ex. Habsburgii care nu vorbeau germana si luptau pt aplicarea germanei ca limba oficiala),ci pentru unificarea imperiului lor, pentru cresterea puterii imperialismului.

Dupa jumatatea sec.XIX ideea de "nationalitate" ia amploare in Europa. In imperiile unde se folosea o limba ca oficiala, se marginaliza late grupuri etnice fiindca limbile acestora nu erau ridicate la aceleasi rang(austrieci vs. maghiari in Austro-Ungaria).

Apoi aceasta idee crescand in prestigiu a aparut tentatia pentru multi monarhi sa o adopte. Apoi ideea nationalista a sprijinit legitimitatea monarhiilor care intr-o epoca a avantului capitalismului, scepticismului si stiintei nu se mai putea baza pe caracterul sacral si pe vechime.

Monarhul se identifica cu cei multi de aceasi natiune cu el si putea fi acuzat de tradare in fata natiunii.Puterea dinastica dorea sa nu-si piarda pozitia si a trecut la mijloace prin care impunea limba si cultura care erau oficiale si celorlalte popoare din imperiu.(ex: rusificarea efectuata de Romanovi).

Dar acest proces al "nationalismului oficial"(adica o contopire a natiunii cu imperiu dinastic) s-a dezvoltat dupa si ca reactie la miscarile populare din Europa care crescusera inca din 1820.

Si aceste nationalisme fusesera modelata dupa istoria americana sau franceza si dveneau modele la randul lor.(in sec.XVIII limb oficiala de la curtea St.Petersburg era franceza, iar cea vorbita de nobilimea din provincie era germana- si asta in Imperiul Tarist).Dupa invazia lui Napoleon s-a ca guvernarea sa fie bazata pe trei principii:autocratie,ortodoxie, natiune. Dar o mare parte din imperiu erau serbi si cealalta parte vorbea alta limba. Abia in 1881-1894 Alexandru al III-lea a inceput rusificarea si asta cu mult timp in urma dupa ce au aparut nationalismele ucrainiene, finlandeze, letone etc.Si astfel s-a inceput impunerea limbii ruse in scoli universitati etc.

Revolutia din 1905 a fost una a muncitorilor, taranilor si intelectualilor radicali impotriva autocratiei, a non-rusilor impotriva rusificarii.

In Anglia nu exista obstacole in calea pelerinajului sper centru.Astfel cei de la periferie luau contact cu engleza veche si o foloseau in afaceri.S-a incercat la inceutul sec XIX si educarea unor grupuri din claselor superioare din India in spiritul culturii engleze.

Asemenea rusificarii, anglicizarea oferea sanse pentru britanicii din clasa de mijloc(chiar si scotienii), functionari, profesori, negustori, plantatori, care s-au raspandit pe imensul teritoriu al vastului imperiu.

Diferenta este ca Imperiul Tarist era continental si obstacolele erau mai mici, apoi limbile vorbite desi erau diferite intrau in categoria slava asadar dificultatile erau mai mici ca in cazul britanic. Marea Britanie era un imperiu colonial format dintr-un conglomerat de posesiuni pe diferite continente.

La amenintarea influentelor occidentale singura scapare a Japoniei a fost nationalismul(in sec. XIX).In sec XIX In Japonia a fost incurajata alfabetizarea universala a barbatilor adulti, taranii japonezi au fost eliberatie de sub dominatie feudala si a fost direc exploatata de stat si propietarii comerciali- agricoli. In 1889 a urmat Constitutia dupa modelul prusac si apoi sufragiul masculin universal.

Factori care au contribuit la acestea:

a)             Existenta unei omogenitati etnoculturale japoneze(sistemul ideografic de scriere, influentat de cel chinezesc se prectica de mult in toate insulele, astfel dezvoltatrea alfabetizarii nu a intampinat obstacole majore)

b)             Vechimea casei imperiale:Japonia este singura tara in care monarhia a fost monopolizata de o singura dinastie in intreaga sa istorie documentara.Deci imparatul se putea identifica usor cu ideea de nationalitate.

c)             Patrunderea barbarilor a fost masiva, abrupta si evident amenintatoare ca sa trezeasca o constiinta nationala.(o incercare de patrundere occidentala a fost in 1860)

Cu aceasta si printr-un program de industrializare bazat pe inarmare oligarhii au reusit sa trensforme Japonia intr-o putere militara independenta(in sec XIX tehnologia militara evolua lent).

In secXX acest nationalism japonez a dobandit un caracter imperialist agresiv din cauza lungii izolari a statului si a fortei impuneri modelului oficial-national.

In Europa nationalismele au aparut in contextul unui pluralism traditional de state dinastice interactive mai ales ca universalismul european al latinei nu a avut niciodata un caracter politic real.

Izolarea japoneza a dus la lipsa constiintei egalitatii in afacerile internationale. Problemele internationale, in absenta oricaror standarde normative superioare care sa reglementeze relatiile intrenationale, erau reduse la doua alternative: a cuceri sau a fi cucerit. Astfel politica de forta devine inevitabil o regula.

Prinicipalele modele ale dinastiilor erau cele europene care se defineau din ce in ce mai mult prin ideea nationalista simultan ce se extindeau in afara Europei. Evident ca acest model a fost inteles prin termeni imperiali.

Dar in acelasi timp cei care faceau parte din popoarele asupra carora se intindea imperialismul si o limba oficiala, desi vorbeau limba oficiala a "cuceritorililor" nu reuseau sa ajunga pe treptele de sus ale administratiei tocmai din cauza originii lor.

Nationalismul maghiar in sec.XIX apare datorita fricii nobililor maghiari de a nu-si pierde privilegiile fata de cei austrieci, care erau vorbitori de germana.De aceea cereau o administratie in limba maghiara. Apoi a aparut un nationalism popular diferit de cel al nobilimii.Acest tip de nationalism popular era promovat de intelectualitatea liberala care s-a afirmat la Revolutia din 1848.Au alungat guvernatorii imperiali numiti de Viena, au abolit Dieta Comunitatilor Nobile(organism feudal), au abolit serbia si privilegile nobilimii scutite de taxe si s-a hotarat ca vorbitorii de limba maghiara sa fie unguri si toti ungurii sa vorbeasca maghiara. Regimul revolutionar a fost suprimat de armatele tariste la 1849.Apoi administratia de la Viena a combinat represiunea cu cateva politici sociale sustinute de revolutionarii de la 1848.Astfel vechia nobilime maghiara decade intr-o marunta nobilime rurala.

Apoi Viena dupa ce armatele sale au fost invinse de cele prusace accepta instituirea Monarhiei Duale prin Compromisul din 1867.De atunci Regatul Ungariei a beneficiat de autonomie in afacerile sale interne.Dar si Regatul Ungariei avea probleme cu minoritatlie nemaghiare. Dupa1875 politica de maghiarizare fortata a luat amploare(alegeri masluite, limitarea sufragiului). Maghiarizarea lingvistica era fundamentala pentru consolidarea regimului. Dar 54% vorbeau maghiara ca limba materna, restul erau de alte nationalitati.

In 1906 Viena a trimis trupe pentru inlaturarea acestui regim. Nu a existat o singura demonstratie populara ca dovada ca nu exista un suport popular.

Aceste "nationalisme oficiale" au aparut dupa nationalismele lingvistice populare. Nationalismele oficiale erau reactii ale unor grupuri de putere ca dinastiile(sau anumite aristocratii) amenintate cu excluderea din comunitatile imaginare nationale.

Nationalismele oficiale erau politici conservatoare adaptate dupa modelul nationalismelor care le-au precedat.Ele nu s-au limitat la Europa,ci in numele imperialismului au fost extinse Asiei si Africii in sec XIX. Apoi au fost preluate ca model de grupurile indigene din Africa si Asia care nu le-au suportat direct(ca Japonia,Siam).

Nationalismul oficial ascundea o discrepanta intre natiune si regatul dinastic, adica anumite grupuri etnice trebuiau supuse maghiarizarii, rusificarii, japonizarii, dar acestea nu deveneau omogene cu majoritatea. Cu alate cuvinte slovacii maghiarizati nu puteau sa ajunga in functii conducatoare deasupra ungurilor. Nu era numai rasismul aici,ci si faptul ca fata de grupurile supuse acestor procese apareau apareau grupurile nationale ale celor care impuneau aceste programe maghiarizare, rusificare etc.Deci si aceste natiuni se impotriveau cuceririi straine, adica nu doreau sa fie coordonati de staini ajunsai in functii mari, dar care vorbesc si se dau drept cetateni autentici. Adica maghiarul nu dorea sa respecte ordinele unui slovac maghiarizat fiindca era slovac, deci strain!!!

VII Ultimul val

Primul Razboi Mondial a marcat sfarsitul epocii marilor dinastii. Apoi a aparut Liga Natiunilor unde puteau sa adere si state din afara Europei.Din acest moment statul natiune a fost norma internationala legitima, adica si puterile imperiale supravietuitoare    au luat un aer national in Liga. Dupa Primul Razboi Mondial statul natiune a atins momentul de varf.

Un numar foarte mare de natiuni din afara Europei aveau ca limbi oficiale limbi europene.Ele au imprumutat de la nationalismul lingvistic european populismul ardent, iar de la nationalismul oficial orientrea politica "rusificata"("rusificata"-referire la programele de omogeniare lingvistica ).

Limbile oficiale erau si mostenirea nationalismului oficial imperial. Asadar in politicile de "creare a natiunii" a acestot state se observa un entuziasm nationalis popular autentic, ori o inculcare sistematica prin presa, sistemul; educational, reglementari administrative a ideologiei nationaliste.

Intelectualii au jucat un rol fundamental in aparitia nationalismului in teritoriile coloniale. Vorbitorii bilingvi luau contact cu ideeile culturale din Europa si aveau ca modele de emancipare a natiunilor lor tocmai natiunile care le cucerisera proprile tari.De aici alta sursa de inspiratie pentru ideea nationalista in colonii.

Educatia se raspandea dupa stilul modern nu numai prin statul colonial ci si prin organizatii religiose si laice.Prin educatie se obtineau cadre pentru ierarhiile administrative si corporatiste.Exista nevoia oamenilor specializati capabili sa medieze lingvistic si pentru asta trebuiau sa feie educati.Apoi calatoriile intre continente au inceput sa fie mai dese dupa jumatatea sec.XIX mai ales in sec.XX si asta si datorita cresterii mobilitatii fizice, a avansarii tehnice si a uimitoarelor realizari ale capitalimului si a relatiilor sale: cai ferate, vapoare, avioane etc.Prin aceste calatori luau diverse contacte, puteau compara evenimentele si diversele situatii, afla mai multe despre statutul tarii lor, etnica lingvistica sigeografica.

Clasele intelectuale nationaliste din colonii difereau oarecum de cele din Europa.Cele coloniale erau compuse fara exceptie din tineri ca majoritate. "tineretea" inseamna progres, dinmism, idealism, vointa revolutionara.Asta fiindca in colonii tinerii dobandisera o educatie europeana, asta ii deosebea cultural si lingvistic de parintii lor. Scolile standardizate, liceele si in centrele mai mari chiar universitati compuneau un sistem educational.Faptul ca multin centrele mai mari chiar universitati compuneau un sistem educational. Faptul ca multi tineri luau contact cu aceste scoli invatau impreuna, citeau si studiau cam acelesi carti a dus la constientizarea gupurilor, deci experienta lor comuna a dus la sudarea relatiilor dintre ei. Pe langa aceasta cei care ii colonizasera ii considerau indigeni, deci inferiori lor. Si simultan cu aceasta cei care colonizasera nu se considerau asemenea bastinasilor, ci diferiti.De aici, de la ceste diferente s-au trasat limitele grupurilor in care s-a nascut nationalismul.Dar alti starini care stau in teritoriu erau considerati superiori bastinasilor.(ex.japonezi,arabi).

Politica educationala aplicata de Franta in Indichina avea doua puncte:

sa rupa legaturile politice si culturale intre popoarele colonizate si lumea din apropierea Indochinei

sa produca o cantitate mare de indichinezi care stiuau sa vorbeasca si sa scrie franceza care sa ocupe pozitiile inferioare din birocratia coloniei si din companiile comerciale.

Dar fiindca centrele scolare aveau un numar mic de locuri competitia era mare.Asadar regimul colonial trebuiau sa-i multumeasca si pe aceea care considerau ca aceste scoli aveau locuri rezervate francezilor(este vorba de francezii care lucrau in administratie).asadar s-au creat o structura educationala separata pentru copii vietnamezi unde se preda vietnameza in principal si franceza in secundar:

fiindca guvernu a publicat carti in vietnameza a dus la la crearea unui mediu popular pentru exprimarea solidaritatii culturale si nationale.

politica guvernamentala contribuia la excluderea celor care nu erau autohtoni si nu vorbeau vietnameza, dar locuiau in estul Indochinei.

Aceste scoli au inceput sa aiba drepturi depline si egale cu celelalte scoli.Francezii foloseau functionari vietnamezi(ii considerau mai inteligenti) decat khmeri sau laotieni. Nu exista o relatie reciproca intre pelerinajele educationale si cele administrative. Asa s-a facut diferenta dintre laotieni, khmeri si vietnamezi.Din aceste contradictii s-a nascut nationalismul, au ramas in memorie studenti khmeri ca primii nationalisti cambogieni.De fapt toate grupurie etnolingvistice erau la sfarsitul perioadei coloniale pe o scena in care fiecare avea rolul sau de jucat.

Exista o eroare grava sa tratam limbile(asemenea unor ideologi nationalisti) ca embleme ale natiunii cum ar fi steagurile, costumele sau dansurile populare.Cand vorbim despre o limba impotanta este capacitatea ei de a crea comunitati imaginare, construind astfel solidaritati specifice.Pana la urma limbile imperiale sunt tot limbi locale, deci limbi autohtone si deci particulare printre multe altele.

Limba nu este un instrument de excludere, de limitare, este atotcuprinzatoare, poate fi invatata de oricine, dar nimeni nu traieste suficient pentru a invata toate limbile.Limba tiparita est cea care inventeaza nationalismul, nu o anumita limba in sine.Difuzarea emisiunilor in diverse limbi poate evoca comunitatea imaginara. Nationalismele sec XX au un caracter modular, se inspira din modele anterioare de nationalism.Liderii nationalisti utilizeaza sisteme educationale civile si militare dupa modelul celor din nationalismul oficial; alegeri, organizatii de partid si festivitati culturale dupa modelul nationalismelor populare din Europa sec XIX.Ideea de "natiune" este acum inradacinata in toate limbile tiparite, iar natiunea este inseparabila de constiinta politica.

Dar acum fiindca statul national este norma dominanta, inseamna ca natiunile pot fi imaginate si fara a avea o limba comuna(Elvetia-istoria a demonstrat ca este posibil).Exista o natiune- Elvetia a carei diversitate lingvisticaa fost considerata ca contra-argument la teoriile ce sustin fundamentarea nationalismului pe baze lingvistice. S-a considerat 1291 data de infintare a Elvetiei.In 1891 au fost festivitati care sunt considerate ca marcante ale nationalismului elvetian.In 1891 s-a sarbatorit 600 (de la 1291) de la infintarea Elvetiei.

Statul elvetian este relativ tanar, greu de identificat inainte de 1813-1815. Ne aminteste de infintarea Republicii Helvetice prin forta de ocupatia franceza din 1798, de introducerea sufrajului direct masculin si sfarsitul vamilor interioare. In 1803 au fost introdusi vorbitori de limba italiena, apoi a fost alianta intre zonele vorbitoare de franceza pentru a se razbuna contra francezilor.

Al doilea factor a fost inapoierea tarii care impreuna cu tipografia dificila si lipsa resurselor explatabile au salvat-o fata de vecinii explatatori. Pana la Al Doile Razboi Mondial Elvetia era o tara rurala, saraca cu un standard de viata pe jumatatea Angliei. Exista o minima colaborare.Inapoierea tarii nu era doar economica ci si politica si culturala.

Vechia Elvetie era condusa de o aristocratie cantonala. Daca taranii se rasculau exista o alianta la nivelul cantoanelor pentru a inabusi rascoala.Nu exista institutie monarhica. Vechile adeziuni religioase erau mai puternice decat cele lingvistice.Erau cantoane catolice unde protestantismul era ilegal si cantoane protestante unde catolicismul era ilegal. Limba era o chestiune de optiune personala.Apoi dupa 1848 lima a luat locul religiei si tara s-a fragmentat dupa criteriile lingvistice.Acum religia devenise o chestiune de alegere personala.Tiparul si educatia moderna stndardizata au fost tarziu introduse. Astfel germana tiparita a fost limba de stat.Astazi oficialii federali trebuie sa foloseasca doua limbi federale ca si subordonatii lor.Asadar o clasa bilingva care este instalata peste populatii monolingve, numai ca acestea sunt egale intre ele(diferenta fata de colonii).Desi 73% erau germani in epoca nationalismelor oficiale nu a existat vreo tendinta de germanizare desi existau puternice simpatii progermane. Riscurile germanizarii erau mari fiindca Elvetia se invecina nu numai cu Germania, dar si cu Franta si cu Italia. Numai ramanand asa cum era putea fi neutra. Nationalismul elvetian(aparut inca in 1891) face parte din ultimul val, atunci cand nationalismul devenise o norma internationala.

Ultimul val de nationalisme(majoritatea in Asia, Africa si fostele colonii)au la origine o reactie impotriva imperialismului nou posibil datorita realizarilor capitalismului. Capitalismul a mai contribuit prin raspandirea tiaprului la crearea nationalismelor populare in limbile autohtone. Nationalismul oficial (combinatie intre principiile noi nationale si ideeile vechi dinastice) a dus la "rusificarea" coloniilor extreeuropene.Astfel nevoia de cadre a dus la aparitia unor sisteme educationale "rusificatoare" care produceau oameni pregatiti prntru birocratie.

Au creat pelerinaje care nu erau dublate intodeuna in sfera administrativa.Combinatia dintre pelerinajele administrative si cele educationale a dus la aparitia comunitatilor imaginate unde bastinasii se numeau"conationali".

Expansiunea imeriului colonial excludea bastinasii din functiile inalte. Inseamna ca clasele intelectuale, bilingve izolate au adoptat nationalismul, nu burgheziile locale(conservatoare si unele needucate).Clasele intelectuale biningve aveau acces la informatie si au preluat modelele europene si americane de nationalism. Dar cum tehnologia avansata s-a perfectionat nu mai era nevoie numai de tipar si de masa alfabetizate pentru raspandirea nationalismului.Comunitatea imaginara s-a putut propaga si altfel(tv,radio,dialog etc).

VIII Pariotism si rasism

De ce oamenii sunt gata sa moara pentru aceste inventii? Nationalismul este o inventie a imaginnatiei lor. Sentimentul de ura este nesemnificativ fata de cel de atasament, iubire de aproape al produselor nationaliste: poezie, proza, muzica etc. Ideea de "natiune" este asimilata cu familia, culoarea pielii, sexul, epoca in care ne nastem.Si aceste legaturi au o valenta altruista. Familia este vazuta ca domeniul iubirii dezinteresate, al solidaritatii.

Ideea de natiune poate cere sacrificii fiindca pentru majoritatea oamenilor obisnuiti din orice clasa principalul element la ideii de natiune este lipsa interesului personal.Moartea pentru tara capata o maretie morala. Moartea pentru revolutie este mareata tot daca este considerata pura.Apoi limbile au un caracter primordial, numeni nu ne poate preciza cu exactitate cana a aparut o limba.Un tip de comunittea contemporana este sugerata prin limba, sub forma de cantece, poezie.etc

In aceleasi momente oameni necunoscuti rostesc aceleasi cuvinte - se realizeaza fizic o cominutate imaginara. Miscarea nationalista are afinitati de convertire religioasa. Deoarece natiunea, de la bun inceput a fosr conceputa ca limba, nu ca sange, de aceea pot fii invitati, cei care doresc, in comunitatea imaginara.

Limbile sunt paradoxal deschise si inchise. Putem citi o poezie in engleza, dar aceasta produce fiori numai pentru englezi sau pentru cei familiarizati foarte bine cu engleza.Limitarea accesului la alte limbi nu este data de inaccesibilitatea lor, ci de propria moralitate. De aici caracterul intim al tuturor limbilor.

Nationalismul gandeste in termeni de destine istorice, in timp ce rasismul viseaza eterne contaminari transmise de a originile timpului printr-un nesfarsit sir de imperecheri respingatoare:in afara istoriei(pag 139)

Visurile rasismului isi au de fapt originile in ideologiile de clasa mai degraba decat in cele nationaliste, mai ales pretentiile la divinitate ale conducatorilor..(pag 139)

Rasismul si antisemitismul se mainfesta nu dincolo de granitele nationale, ci in interiorul lor.ele justifica nu atat razboaie cat represiunea si dominatia interne(pag 139)

Rasismul dezvoltat in exteriorul Europei in sec XIX a fost asociat cu dominatie europeana.

Datorita aparitiei nationalismului oficial si a "rusificarii" coloniale.Daca nationalismul oficial a fost reactia grupurilor dinastice si aristocrate fata de nationalismul popular autohton atunci rasismul colonial a aparut in acea conceptie asupra imperiului care incerca sa uneasca legitimitatea dinastica si comunitatea nationala.A relizat acest lucru generand un principiu al superioritatii inascute. Aceste imperii coloniale prin politicile lor de "rusificare" au permis un numar insemnat de burghezi sa joace rolul de aristocrati fata de bastinasii din colonii(ori aristocratul englez fata de burghezul englez era considerat superior datotita ierarhiei sociale.)

Asadar rasismul colonial are o origine aristocratica sau pseudo-aristocratica si presupunea o solidaritate intre albi.aceasta solidaritate avea un caracter trans-statal ceea ce reaminteste de solidaritatea de clasa dintre aristocratiile Europei.

IX. Ingerul Istoriei

Multe state au incercat sa adopte modelul de stat constitutional incercand sa rezume intr-un timp foarte scurt un constitutionalism care evoluase in scecole.Astfel imitatia acestor modele au dus la societati diferite.Dar atat capitalismul cat si marxismul fiind inmitate au dus la aparitia unor societati ca Albanie,China, Cuba care se considera in avans fata de SUA, Franta fiind sociali-revolutionare dar simultan se caracterizeaza prin productivitate scazuta, standarde de viata mizere, tehnlogie depasita.

"Modelul revolutionar bolsevic a fost decisiv pentru toate revolutiile sec.XX deoarece le-a facut imaginabile in societati mai inapoiate decat toata Rusia"(pag145) A deschis posibilitatea experimentului, de a schimba cursul istoriei.La fel si nationalismul a suferit o adaptare la diverse epoci, regimuri,economii sau structuri sociale. Nationalismul oficial a fost de la inceput o politica defensiva constienta legata de consevarea intereselor imperial-dinastice, dar a fost copiat de un numar mare de sisteme politice si sociale.in fapt in cazul oricarei schimbari revolutionarii mostenesc si instalatia vechiului stat: uneori functionarii sau informatorii, dar intodeauna arhivele, legile, tratatele etc

X.Recensamantul, harta, muzeul

Aceste trei institutii privesc modul in care statul colonial isi imagina peste natura oamenilor pe care ii conducea, geografia domeniului sau si legitimitatea genealogiei sale.

Asadar aceasta gandire coloniala, in care aceste trei institutii functionau, genera o grila de clasificare exhaustiva care era aplicata cu flexibilitate tuturor lucrurilor din propietatea statului: popoare, regimuri, limbi, produse etc

Asadar prin aceasta grila se spuneadespre un lucru este intr-un fel si nu intr-altul..adica il clasifica-- determinat, limitat, numarabil. Statul colonial inventa anumite categorii penrStatul colonialu a reusi sa gestioneze ce era in propietatea sa, adica imagina o serie de "chinezi" inainte ca acestia sa fie.Harta si recensamantul au gramatica prin care vor aparea anumite natiuni consacrate ulterior.

Arheologia a aparut tarziu, ea a creat "monumentele antice"!In timp eforturile de restaurare a unor monumente a crescut.

a)              interesul arheologic a crescut, avea stransa legatura cu prima lupta politica in legatura cu programele educationale ale statului; progresistii coloniali si localnici cerea investitii intr-o educatie moderna, dar conservatorii se temeau de consecinte si doreau ca bastinasii sa ramana bastinasi. Asadar restauratiile arheologice si publicarea textelor literare traditionale era o tendinta conservatoare(pentru a rezista presiunii progresistilor)

b)             programul ideologic formal al reconstructiilor ii plasa intodeauna pe constructori monumentelor si pe localnici intr-o anumita ierarhie. In unele cazuri se vehicula ideea ca cei care construisera monumentele erau emigranti si nu bastinasi; o alta explicatie tinea de o decadenta laica fiindca bastinasii contemporani nu mai erau capabili de oasemenea constructie(a srtamosilor de data asta)

c)              din ce in ce mai multi europeni se nasteau in colonii(Asia de Sud-Est).Asia monumentala a inceput sa fie legata de turism si astfel statul aparea ca protectorul unei traditii locale mai vechi.

Se tiparareau texte despre aceste monumente, fotografii.Apoi devin sigle, embleme ale locului, apar in manualele scolare, devin comerciale.Dar acest fenomen al ocrotirii monumentelor era profund politic, reproductibilitatea cotidiana a informatiilor arheologice dovedea puterea statului.

Harta - a fost introdusa de colonistii europeni si forma imaginatia sud-est asiaticilor.Exista o intersectie intre harta si recensamant.Harta arata limitele unde aceste populatii luau sfarsit si recensamantul completa politic topografia formala a hartii.Au aparut la sfarsitul secXIX hartile istorice pentru a legitima expansiunea puterilor coloniale care incercau sa demonstreze vechimea anumitor unitati teritoriale strict delimitate.Aceste harti au fost asezate in ordine cronologica si au format o naratiune adoptata si des adaptata de statele nationale foste coloni in sec.XX.

Apoi harta sigla:puterile colonizatoare isi colorau teritoriul cu o anumita nuanta aceasta nuanta cu forma ei reprodusa pe sigilii oficiale, coperti de reviste, manuale a patruns adanc in imaginatia populara formand o emblema puternica a nationalismelor anti-coloniale.

XI.Memorie si uitare

Stim ca locuri noi decoperite au fost denumite : New Orleans, New York, New Zeeland etc

Pentru ca acest sentiment al paralelismului sa ia nastere si sa aiba consecinte politice era necesar ca distanta dintre grupurile paralele sa fie mare, iar grupurile noi sa fie numeroase si in celasi timp subordonate lumii vechi.Nationalismul a aparut mai intai in Lumea Noua(in Americi) si apoi in cea Veche.Declaratia de independenta a celor Trisepezece Colonii 1776 si succesul apararii militare au creat un precedent.Explozia din Lumea Noua a detrminat in mare masura Revolutia Franceza 1789. Limba nu fusese o problema pentru miscarile nationaliste americane.Tocmai faptul ca aveau o limba, o religie si o cultura comuna cu metropola au facut posibile primele imagini ale ideei de natiune. Orice tentava de a da nationalismului profunzime istorica prin limba in Lumea Noua a esuat. Asta fiindca toti creolii erau legati de scoli, de cultura, de modelul administrativ de limbile europene decat de cele ale indigenilor americani.

Schimbarile de constiinta in timp ale natiunilor provoaca amnezii caracteristice.Din asemenea uitari apar naratiunile(despre    originea si specificitatea acestor natiuni).Aceste naratiuni sunt situate in timp omogen, deci cadrul lor este istoric si perspectiva sociologica. Natiunile se incadreaza in timpul laic cu implicatii de continuitate, dar si de uitare.