Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


CADRUL ISTORIC AL PUBLICISTICII LUI MIHAI EMINESCU

Carti



+ Font mai mare | - Font mai mic



CADRUL ISTORIC AL PUBLICISTICII LUI MIHAI EMINESCU

CRONOLOGIE



Revolutia de emancipare nationala si sociala condusa de T. Vladimirescu.

18-19/30--31 ianuarie Conform unui plan stabilit intre Comitetul de obladuire, instituit la Bucuresti la moartea domnitorului Alexandru Sutu si Tudor Vladimirescu, acesta pleaca in Oltenia, unde

BIBLIOGRAFIE

*** 1848 la romani. O istorie in date si marturii. Editie Cornelia Bodea, vol. I-II, Bucuresti, Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1982.

*** Romanii la 1859. Unirea principatelor romane in constiinta europeana. Documente externe, vol. I-II, Bucuresti, Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1984.

Independenta Romaniei. Documente, vol. I-IV, Bucuresti, Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, 1977.

*** 1918 la romani. Desavarsirea unitatii national-statale a poporului roman. Documente externe, vol. I-II, Bucuresti, Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1983.

*** Istoria Romaniei in date, Bucuresti, Editura Enciclopedica Romana, 1971.

*** Istoria lumii in date, Bucuresti, Editura Enciclopedica Romana, 1972.

*** Istoria Romaniei, vol. III, Bucuresti, Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, 1964.

*** Independenta Romaniei, Bucuresti, Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, 1977.

*** Istoria Parlamentului si a vietii parlamentare din Romania pana la 1918, Bucuresti, Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, 1983.

*** Unirea Principatelor si Puterile europene, Bucuresti, Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, 1984. M. Musat si I. Ardeleanu, De la statul geto-dac la statul roman unitar, Bucuresti, Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1983.

Nicolae Corivan, Relatiile diplomatice ale Romaniei de la 1859 la 1877, Bucuresti, Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1984.

Beatrice Marinescu, Romanian -british political relations. 1848-1877, col. Bibliotheca historica Romaniae, Studies, 66, Bucuresti, Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, 1983.

Serban Radulescu-Zoner, Dunarea, Marea Neagra si Puterile Centrale, 1878-1898, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1982.

Gh. Platon si V. Cristian, Istoria moderna a Romaniei, Compendiu pentru uzul studentilor, Iasi, Universitatea Al. I. Cuza, Facultatea de Istorie si Filozofie, 1980.

C. C. Giurescu, Istoria Bucurestilor, Bucuresti, Editura Sport-Turism, 1979.

A. Stan, Grupari si curente politice in Romania intre Unire si Independenta, Bucuresti, Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1979.

Dan Berindei, Epoca Unirii, Bucuresti, Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, 1979.

Gh. Cristea, Contributii la istoria problemei agrare in Romania. Invoielile agricole (1866-1882). Legislatie si aplicare. Bucuresti, Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, 1977.

Paraschiva Cancea, Viata politica din Romania in primul deceniu al independentei de stat, Bucuresti, Editura Stiintifica, 1974.

Constantin Vladut, Ion Campineanu, Bucuresti, Editura Stiintifica, 1973.

A. Otetea, Tudor Vladimirescu si revolutia de la 1821, Bucuresti, Editura Stiintifica, 1971.

C. C. Giurescu si Dinu Giurescu, Istoria romanilor din cele mai vechi timpuri si pana astazi, Bucuresti, Editura Albatros, 1971.

C. Cazanisteanu, Dan Berindei, M. Florescu si V. Niculae, Revolutia romana de la 1848, Bucuresti, Editura Politica, 1969. Nicolae Ceachir, Romania in sud-estul Europei (1848-1886), Bucuresti, Editura Politica, 1968. Traian P. Lungu, Viata politica in Romania la sfarsitul secolului al XIX-lea. (1888-1899), Bucuresti, Editura Stiintifica, 1967.

C. Gane, P. P. Carp si locul sau in istoria politica a tarii, Bucuresti, Editura Ziarului Universul, 1936.

C. Bacalbasa, Bucurestii de altadata, vol. I-IV, Bucuresti, Editura Ziarului Universul, 1927-1932.

T. Maiorescu, Istoria contemporana a Romaniei 1866-1900, Bucuresti, Editura Socec, 1925.

E. Lovinescu, Istoria civilizatiei romane moderne, Bucuresti, Editura Ancora, 1925.

C. I. Baicoianu, Dunarea. Privire istorica, economica si politica, Bucuresti, Tipografia ,,Eminescu", 1915.

Ioan C. Filitti, Domniile romane sub Regulamentul Organic, 1834-1848, Bucuresti, Librariile Socec & Comp. si C. Sfetea, 1915.

va declansa revolutia de emancipare nationala de sub dominatia otomana Revolutia izbucneste in conditiile intensificarii miscari de eliberare nationala a popoarelor din Peninsula Balcanica supuse Portii si adancirii antagonismului dintre Imperiul tarist si Imperiul otoman.

23 ianuarie/3 februario Proclamatia de la Tismana-Pades. Tudor Vladimirescu lanseaza un apel catre populatie in vederea unei cat mai largi participari la revolutie. Proclamatia, accentuand latura sociala a revolutiei, dar in fapt referindu-se critic mai ales la regimul politic si la boierii care nu vor adera la miscare, are un larg ecou in randul taranilor care participa la revolutie, considerand-o drept o miscare general antifeudala. Perspectiva unui razboi taranesc va duce la incordarea raporturilor dintre Tudor si boierii, afiliati ori nu Eteriei, dispusi sa sprijine numai o miscare de eliberare nationala.

21 martie/2 aprilie Tudor, in fruntea fortelor revolutionare, intra in Bucuresti; evenimentul fusese precedat in cursul lunii de o succesiune de proclamatii in numele Adunarii norodului (armata revolutionara), singura in masura sa confirme pe noii mandatari ai puterii executive. Primit de boieri cu ostilitate ca instigator al taranilor impotriva regimului feudal, Tudor constrans de dezavuarea miscarii de catre tarul Rusiei si de imparatul Austriei precum si de pericolul unei invazii otomane, consimte, in vederea unei concilieri, sa cheme pe rasculati ,,la ordine", la respectarea ,,randuielilor" tarii. In numele Obstestii Adunari T. Vladimirescu intretine o intensa corespondenta diplomatica: memorii catre imparatii Rusiei si Austriei, menite sa justifice si sa legitimeze revolutia, petitii catre Poarta si pasalele de la Dunare cerand restabilirea vechilor raporturi de suzeranitate stipulate in capitulatii in virtutea carora principatele beneficiau de dreptul de-a-si alege domni pamanteni si de un grad mai mare de autonomie.

8/20 aprilie Are loc intalnirea dintre Tudor Vladimirescu si Alexandru Ipsilanti, conducatorul Eteriei, organizatie secreta greaca al carei program prevedea declansarea unei insurectii generale antiotomane in Balcani sustinuta indeaproape de armata tarista. Desi miscarea eterista fusese la randul ei dezavuata de tar, Al. Ipsilanti spera inca in realizarea planului initial. Se stabileste doar un acord partial asupra desfasurarii actiunilor militare si asupra telurilor urmarite.

1/13 mai Trupele otomane patrund in tarile romane pentru a reprima revolutia. Actiunile lor militare sunt insotite de represalii asupra populatiei civile.

27 mai/8 iunie in urma sentintei unui tribunal militar instituit de Ipsilanti, Tudor Vladimirescu este executat la Targoviste, acuzat pe nedrept de tradarea cauzei antiotomane; trupele de panduri se imprastie, o parte din ele rezistand totusi in continuare turcilor pana la 17/29 iulie, cand sunt definitiv invinse la Slobozia; trupele eteriste fusesera zdrobite la Dragasani in 7/19 iunie.

2 martie Nota Imperiului tarist, Austriei si Angliei catre Poarta prin care se reclama evacuarea principatelor si instaurarea unei administratii civile.

17 aprilie La Constantinopol, convocati de Poarta, delegatii marii boierimi din principate revendica restabilirea pe tron a Domnilor pamanteni, excluderea grecilor din functiile civile si eclesiastice, rezervarea functiilor publice exclusiv pentru romani, restabilirea si sporirea vechilor privilegii ale boierimii dar si introducerea unor reforme de inspiratie burgheza.

l/13 iulie Ca urmare a revolutiei lui Tudor si a cererilor marii boierimi sunt restabilite domniile pamantene, prin Ionita Sandu Sturdza in Moldova si Grigore Dimitrie Ghica in Tara Romaneasca.

septembrie Se redacteaza in Moldova Cererile cele mai insemnatoare ce se fac din partea obstei Moldovei, proiect de constitutie partial liberala, expresie a revendicarilor boierimii mijlocii, adoptat de Domnitor si inaintat Portii, ceea ce atrage reactia puternica a boierimii mari; un contraproiect de constitutie preconiza o republica aristocratica si ii califica pe petitionari drept carvunari si ciocoi (in sensul de oameni cu stare materiala recent constituita). Imperiul tarist, sprijinitor al marii boierimi, dezaproba vehement orice schimbare in vechile randuieli ale tarii, iar Imperiul otoman, care avea sa sprijine partial revendicarile boierimii mijlocii si mici, respinge proiectul, ceea ce il determina pe Ionita Sandu Sturdza sa amane aplicarea lui. Aceasta ,,constitutie" se inscrie in seria numeroaselor proiecte similare prezentate indeosebi Portii, Imperiului tarist dar si altor puteri europene (209

proiecte de reforma intre 1769 si 1830, multe vizand intarirea autonomiei sau chiar obtinerea independentei).

februarie Mihai Sturdza, in numele marii boierimi moldovene emigrate in urma evenimentelor din 1821, adreseaza reprezentantului diplomatic al Curtii imperiale ruse la Iasi o serie de memorii prin care blama miscarea carvunarilor sprijinita de Domnitor, in numele principiilor conservatoare (termen folosit si definit acum pentru intaia oara), derogand prin aceasta de la principiul de interes national al neinterventiei puterilor straine in politica interna.

25 septembrie/7 octombrie Se incheie Conventia ruso-turca de la Akkerman, care stipuleaza, in ceea ce priveste principatele, alegerea de catre Divanuri pe o durata de 7 ani a Domnitorilor care sa aiba asentimentul puterilor semnatare, anularea pe timp de 2 ani a tributului catre Poarta si libertatea comertului sub rezerva asigurarii cu grane a Imperiului otoman; Divanurile erau chemate sa elaboreze masuri de ameliorare a administratiei; se permite intoarcerea in tara si repunerea in drepturi a boierilor refugiati in urma revolutiei din 1821. Prevederile asupra reorganizarii interne vor fi zadarnicite de izbucnirea razboiului ruso-turc din 1828-1829.

Se fondeaza la Golesti, din initiativa lui Dinicu Golescu, Ion Heliade-Radulescu si Stanciu Capataneanu, Societatea literara, cu un vast program de promovare a culturii nationale si avand in vedere si o serie de reforme politice de esenta liberala.

Apare la Sibiu Gramatica romaneasca a lui Heliade-Radulescu, prin care autorul promova inlocuirea alfabetului chirilic prin cel latin si acceptarea neologismului romanic ca mijloc de imbogatire si modernizare a lexicului.

25 aprilie/7 mai In urma declansarii razboiului ruso-turc, trupele Rusiei tariste trec Prutul. Dupa indepartarea Domnilor pamanteni se va instaura in principate pana in aprilie 1834 o administratie militara rusa condusa succesiv de contele Pahlen, generalul Jeltuhin si generalul Kiselev.

Printre primele periodice romanesti aparute in principate, ,,Curierul Romanesc" (Bucuresti 1829-1848) cu suplimentul literar ,,Curierul de ambe sexe" (1837-1847), editate de I. Heliade-Radulescu si "Albina Romaneasca" (Iasi 1829-1850, 1858) cu suplimentul literar ,,Alauta romaneasca" (1837-1838), editate de Gh. Asachi, vor contribui alaturi de alte publicatii la precizarea pozitiei ideologice a burgheziei in ascensiune.

2/14 septembrie Pacea ruso-turca de la Adrianopol marcheaza accentuarea protectoratului Rusiei tariste in principate. Se reconfirma autonomia administrativa a acestora cu limitarea drepturilor de interventie a Turciei si se stipuleaza numirea pe viata a Domnitorilor, desfiintarea monopolului otoman asupra principalelor produse ale tarilor romane, libertatea comertului, dreptul de libera navigatie pe Dunare si Marea Neagra a vaselor romanesti, fixarea granitei pe talvegul Dunarii si pe bratul Sf. Gheorghe; Imperiul tarist anexeaza Delta Dunarii, iar Poarta restituie Tarii Romanesti raialele Braila, Giurgiu si Turnu si Moldovei lacul Brates; se hotaraste elaborarea Regulamentelor organice. Ocupatia rusa este mentinuta pana la platirea de catre Poarta a despagubirilor de razboi. Una dintre principalele consecinte ale Tratatului este intrarea principatelor in sfera relatiilor economice capitaliste.

30 martie Se incheie la Bucuresti lucrarile de elaborare a Regulamentelor organice, alcatuite, conform instructiunilor amanuntite primite de la Petersburg, de catre un Comitet de reforma compus din doua sectiuni, munteana si moldoveana, sub presedintia consulului general rus. Regulamentele revizuite si aprobate de puterea protectoare prevedeau: separarea puterilor; - puterea executiva era reprezentata de catre Domnitor - ales pe viata din randul boierimii mari, de catre Adunarea Generala Extraordinara-, secondat de Sfatul Administrativ Extraordinar, format din 6 ministri numiti; puterea legislativa apartinea atat Domnitorului, care avea initiativa legilor, cat si Adunarii Civice (Obisnuita Obsteasca Adunare), alcatuita din 42 de deputati in Tara Romaneasca si 35 in Moldova, sub presedintia de drept a mitropolitilor; articolele 52 si 54, afectand grav autonomia principatelor stipulau: ,,Orice act sau hotarare a Obisnuitei Obstesti Adunari si a Domnului care vor fi impotriva privilegiurilor Printipatului si a tractaturilor sau hatiserifurilor intarite pentru folosul acestui Printipat, precum si impotriva drepturilor Curtii suzerane si a Curtii protectoare trebuie sa se socoteasca desputernicite si netinute in seama". "Obisnuita Obsteasca Adunare are caderea sa arate prin anaforale napastuirile si plangerile tarii; si inca de va fi trebuinta sa le faca cunoscut la amandoua Curtile insemnand mijloacele ce va chibzui mai bine pentru a lor indreptare"; se dispunea separarea justitiei de administratie, organizarea instantelor judecatoresti si autoritatea lucrului judecat; definirea in linii mari a atributiilor organelor centrale, a caror competenta e general teritoriala, a institutiilor de servicii publice specializate etc. In aprilie se anexeaza la Regulamente legea privind organizarea armatei nationale. Se mai dispunea abolirea monopolului breslelor si preconizarea unor masuri de protectie si incurajare in vederea dezvoltarii industriei; dezvoltarea comertului si prin desfiintarea vamilor interne; crearea unei banci nationale; adoptarea principiului modern al bugetului statului bazat pe fixarea cheltuielilor publice in functie de veniturile fiscului, pe aprobarea lui de catre Adunarea Obsteasca si pe controlul veniturilor si cheltuielilor de catre un organ special; introducerea capitatiei (impozit pe cap de familie) si abolirea diferitelor categorii de privilegiati fiscali exceptand boierimea si clerul; fixarea suprafetei de pamant (aratura si islaz) pentru taranii clacasi, in functie de numarul maximal de vite ai fiecarei familii. Prin stipularea dreptului absolut al marilor proprietari asupra unei treimi din pamant, taranii inceteaza sa mai beneficieze de diversele drepturi de folosinta urmand a deveni simpli chiriasi, proprietari exclusiv asupra fortei lor de munca. Se impun clacasilor, in afara dijmei, 12 zile de claca pe rezerva proprietarului masurate nu calendaristic, ci dupa norma de munca fixata de Regulament si care nu se putea indeplini decat in 2-3 zile. Proprietatea absoluta, desfiintarea drepturilor de folosinta si tocmelile libere pentru prisoase (islaz pentru plusul de vite si plus de aratura pe baza de invoiala nelegiferata) consacra procesul de transformare a domeniului feudal in proprietate de tip burghez si implicit aparitia unei relatii de productie incipient capitaliste. Regulamentele dand celor doua principate o organizare aproape identica, si reprezentand interesele de clasa ale marii boierimi si totodata interesele politicii puterii protectoare, vor fi promulgate in Tara Romaneasca la 1/13 iulie 1831 si in Moldova la 1/13 ianuarie 1832, si vor ramane in vigoare, exceptand durata revolutiei de la 1848, pana in 1858.

29 noiembrie Are loc prima sedinta a Adunarii Obstesti a Tarii Romanesti; in Moldova, prima sedinta a Adunarii Obstesti are loc un an mai tarziu, la 27 noiembrie.

17/29 ianuarie Se semneaza la Petersburg conventia ruso-turca prin care Imperiul Otoman recunoaste Regulamentele Organice, care suferisera, in cursul discutiilor de confirmare, modificari importante eludand drepturile puterii suzerane prin transferarea lor indirecta puterii protectoare constant preocupata de-a aservi complet principatele. Reducerea rolului militiilor numai la asigurarea ordinii interne, sustragerea suditilor (locuitori ai principatelor aflati sub protectia unor puteri straine) judecatii tribunalelor tarii, dar mai ales articolul aditional: "in viitorime orice modificatii ar voi sa faca mai in urma Domnul la Regulamentul organic nu se vor putea infiinta si a se pune in lucrare decat dupa o inadins dezlegare a Inaltei Porti si cu primirea Curtii Rosii" sunt masurile care ilustreaza politica reala a Imperiului tarist in tarile romane. ,,In mod exceptional" primii domnitori ai principatelor sunt numiti de semnatarii conventiei.

22 martie/3 aprilie Sunt numiti ,,pe viata" de catre Poarta, la propunerea Rusiei tariste, domnitorii Al. D. Ghica (1834-1842) in Tara Romaneasca si Mihail Sturza (1834-1849) in Moldova. Perioada domniilor regulamentare incluzand si domnia alesului Gh. Bibescu (1842-1848) in Tara Romaneasca va fi caracterizata prin amestecul brutal si permanent al puterii protectoare in viata politica si economico-administrativa a principatelor. Independent de gradul de obedienta al domnitorilor, puterea protectoare va intretine si va agrava dificila acomodare cu regimul constitutional atat a puterii executive cat si a celei legislative, ceea ce va paraliza in mare masura activitatea organelor centrale in vederea dezvoltarii economice a principatelor si modernizarii lor. Implicit se va contura si va lua proportii opozitia mai mult sau mai putin precauta a domnitorilor si a marii boierimi implicata in activitatea politico-legislativa la adresa protectoratului abuziv. Ea se va manifesta si in randul boierimii mici si mijlocii si al intelectualitatii in contextul revendicarilor burghezo-democratice ale acestora.

noiembrie Partida nationala din Adunarea Obsteasca a Tarii Romanesti, condusa de I. Campineanu, care opusese o inversunata rezistenta la votarea articolului aditional din Regulamentul Organic se intruneste in vederea redactarii manifestului program Declaratia de principii a partidei nationale sau Act de unire si independenta; se considera ilegale numirea ca domnitor a lui Al. Ghica si Regulamentul organic si se cere adoptarea unei noi constitutii si unirea principatelor sub o domnie ereditara, vizandu-se deopotriva independenta. Ion Campineanu, animator al Societatii filarmonice al carei scop, nemarturisit, era de-a milita pentru revendicari si reforme burghezo-liberale, va redacta si un proiect de constitutie prevazand intre altele emanciparea clacasilor fara improprietarire si vot universal. Memoriile menite a aduce la cunostinta cercurilor politice franceze, engleze si otomane aceste deziderate vor urmari si un eventual sprijin prin care I. Campineanu sa devina domnitor.

Apar la Iasi, sub directia lui M. Kogalniceanu, ,,Dacia literara", moment important in structurarea ideologiei pasoptiste, in promovarea culturii si literaturii nationale si ,,Arhiva romaneasca", prima publicatie consacrata studiilor si documentelor istorice.

In Dieta Transilvaniei se voteaza legea, nesanctionata, care prevedea introducerea progresiva, intr-un interval de 10 ani, a limbii maghiare ca limba oficiala a Transilvaniei, masura care atrage protestele romanilor si ale sasilor.

9/21 ianuarie - 29 octombrie/10 noiembrie Apare la Iasi hebdomadarul "Propasirea" ("Foaie Stiintifica si Literara"), editat de M. Kogalniceanu, V. Alecsandri, Ion Ghica si P. Bals, in care publica N. Balcescu Puterea armata si arta militara de la fondarea principatului Tarii Romanesti si pana acum.

Apare la Bucuresti, pana in 1851, "Magazin istoric pentru Dacia" sub directia lui Aug. T. Laurian si N. Balcescu.

Se incheie o conventie intre Tara Romaneasca si Moldova privitoare la desfiintarea vamii dintre ele, care intra in vigoare la 1 ianuarie 1848.

Se desfasoara revolutia romana parte integranta a marelui seism politic care a zguduit continentul de la Paris la Iasi si Bucuresti (,,primavara popoarelor").

februarie-martie La Paris in cadrul mai multor sedinte comune revolutionari munteni si moldoveni intre care N. Balcescu, A. Golescu-Negru, I. Alecsandri si V. Malinescu vor stabili un program comun de lupta, in esenta burghezo-democratic, si desfasurarea simultana a revolutiei in ambele principate. Aceste deziderate nu se vor implini, prin masurile autoritatilor, revolutionarii moldoveni nereusind sa ajunga in timp util la Iasi. Revolutionarii munteni vor actiona si in vederea stabilirii unor posibilitati de colaborare cu miscarea revolutionara din Transilvania.

27 martie/8 aprilie -29 martie/10 aprilie Incepe revolutia romana. Dupa difuzarea de catre revolutionari a unui manifest-apel are loc la Iasi, cu asentimentul domnitorului M. Sturdza, o adunare populara care hotaraste redactarea de catre un comitet din sanul adunarii a unei petitii urmand a fi inaintata Domnitorului. Petitia proclamatiune. a boierilor si notabililor moldoveni, redactata de V. Alecsandri, desi moderat liberala, va fi numai partial acceptata de Domnitor care, in seara zilei de 28 martie/10 aprilie, va reprima armat revolta. Unii conducatori ai revolutiei vor fi arestati si exilati: M. C. Epureanu, Al. I. Cuza etc., altii se vor expatria. Activitatea revolutionarilor moldoveni va continua si in tara si in emigratie mult radicalizata. Miscari taranesti ca ecou al revolutiei vor framanta Moldova mult timp dupa inabusirea acesteia.

3/15-5/17 mai Precedata de o succesiune de proclamatii si de o adunare pregatitoare (Blaj, 18/30 aprilie) are loc Marea Adunare de la Blaj, pe Campia Libertatii; 40 000 de participanti adopta cele 16 articole ale programului social si politic al revolutiei din Transilvania. Se protesteaza vehement impotriva art. 7 din proiectul de constitutie maghiara revolutionara, care prevedea incorporarea Transilvaniei in Ungaria. Doua delegatii urmau sa prezinte doleantele romanilor Curtii din Viena si dietei principatului Transilvaniei. Alaturi de tribunii cauzei romanilor din Transilvania Simion Barnutiu, Gh. Baritiu, Al. Papiu-Ilarian. T. Cipariu, I. Buteanu, Avram Iancu, Andrei Saguna etc. participa la adunare revolutionari munteni si moldoveni. Concomitent cu Marea Adunare de la Blaj are loc prima adunare de la Lugoj (4/16 mai-5/17 mai) formuland revendicarile nationale ale romanilor din vestul Transilvaniei, radicalizate ulterior (la congresul de la Timisoara, 13/25 iunie si a doua adunare populara de la Lugoj, 15/27 iunie).

17/29 mai Ignorand vointa populatiei romanesti majoritare in Transilvania, dieta din Cluj voteaza incorporarea principatului Transilvaniei in Ungaria (vot sanctionat de imparatul Ferdinand I la 29 mai/10 iunie), ceea ce provoaca incordarea relatiilor dintre revolutionarii romani si cei maghiari.

9/21 iunie Adunarea de la Islaz. Ion Heliade-Radulescu citeste proclamatia reprezentand proiectul unei constitutii liberale inaintate. Se formeaza un guvern provizoriu. Adunarea marcheaza inceputul revolutiei in Tara Romaneasca. Minutios pregatita, incepand inca din martie, de un comitet revolutionar, ulterior largit prin revenirea revolutionarilor munteni de la Paris, comitet care va adopta proclamatia catre popor si va fixa programul si masurile organizatorice in vederea unei optime desfasurari a actiunii, revolutia trebuia sa izbucneasca simultan (la 9/21 iunie) la Bucuresti, la Telega in judetul Prahova, la Islaz in judetul Romanati si la Ocnele Mari in judetul Valcea. Masurile pentru preintampinarea revolutiei luate de autoritati vor zadarnici perfecta simultaneitate a actiunilor, ceea ce nu va afecta desfasurarea cu succes a miscarii care se va bucura de adeziunea maselor populare si a unei insemnate parti a armatei.

11/23 iunie Se declanseaza revolutia la Bucuresti. Domnitorul Gheorghe Bibescu semneaza constitutia revolutionara si recunoaste guvernul provizoriu revolutionar de la Bucuresti. Protestul la adresa noii constitutii si a noului regim instituit la Bucuresti, urmat de retragerea din capitala a consulului tarist, il determina sa abdice si la randul sau sa paraseasca tara (13/25 iunie). Poarta, unde comitetul revolutionar avea un abil ambasador in persoana lui I. Ghica, va adopta o atitudine de expectativa fata de desfasurarea evenimentelor din Tara Romaneasca.

14/26 iunie Un prim complot avand in frunte pe mitropolitul Neofit, menit a restabili vechile randuieli, esueaza. Se constituie guvernul provizoriu, din care fac parte: mitropolitul Neofit, I. Heliade-Radulescu, St. Golescu, Chr. Tell, Gh. Magheru, Gh. Scurtu, I. Campineanu, C. V. Filipescu, Ion Voinescu II, Nicolae Balcescu, A. G. Golescu-Negru, C. A. Rosetti si I. C. Bratianu si care

avea sa conduca Tara Romaneasca timp de trei luni, dand curs celor mai urgente masuri prevazute in constitutia liberala Se iau masuri in vederea reorganizarii armatei permanente si organizarii garzilor nationale si trupelor neregulate.

19 iunie/1 iulie Trupele tariste concentrate inca din februarie pe malul stang al Prutului patrund in Moldova.

19/31 iulie Suleiman pasa cu o oaste de 20 000 de ostasi trece Dunarea. Influentat de deplina adeziune a maselor la schimbarile survenite in viata politica a tarii, Suleiman pasa va angaja tratative cu noile autoritati.

2/14-16/28 septembrie Are loc a treia adunare de la Blaj, impusa de situatia creata romanilor prin anularea de catre Curtea din Viena a tuturor cuceririlor revolutiei maghiare. In efortul de-a se reorganiza militar spre a rezista Habsburgilor, guvernul si Camera revolutionara maghiara continua a nesocoti, a sfida chiar, drepturile nationale si sociale ale altor nationalitati. Romanii isi reafirma doleantele nationale si sociale. Adunarea recunoaste ca suzerana in principatul Transilvaniei numai Curtea din Viena (care va dovedi de altfel cu ocazia ocuparii Transilvaniei de catre armatele imperiale, in noiembrie, ca nu e dispusa sa tina seama de revendicarile nationale ale romanilor). Se va forma o armata taraneasca organizata pe legiuni, care va trece la lupta impotriva administratiei maghiare si a garzilor nobilimii.

13/25 septembrie in urma intrarii in Bucuresti a trupelor conduse de Fuad efendi (la interventia cabinetului de la Petersburg, Suleiman pasa fusese revocat si pozitia Portii se radicalizase), revolutia este lichidata. Capii revolutiei se vad siliti sa paraseasca tara. Se vor organiza in emigratie si vor sustine o intensa activitate menita sa atraga atentia Europei asupra situatiei principatelor.

15/27 septembrie Trupele tariste sub comanda lui A. N. Luders trec Milcovul si patrund in Muntenia.

ianuarie-iulie Motii condusi de Avram Iancu vor rezista eroic in fata armatelor revolutionare maghiare care reocupand Transilvania si Banatul dezlantuisera o sangeroasa campanie de represalii impotriva romanilor. Intrarea trupelor tariste in Transilvania si Ungaria (iunie) va marca inceputul ofensivei contrarevolutionare si o tardiva alianta intre Avram Iancu si guvernul maghiar (iulie) mijlocita de Balcescu nu va mai putea modifica cursul evenimentelor.

19 aprilie/1 mai Se semneaza la Balta-Liman conventia ruso-turca consemnand pe plan politic international inabusirea revolutiilor din principatele romane si prevazand: numirea Domnitorilor de catre sultan pe 7 ani (Barbu Dimitrie Stirbei in Muntenia si Grigore Alex. Ghica in Moldova);

dizolvarea Obstestilor Adunari si inlocuirea lor prin Divanuri legislative compuse nu numai din membri de drept, ci si din membri numiti de Domnitor; mentinerea principatelor sub ocupatie tarista, in scopul impiedicarii oricarei miscari insurectionale (ocupatia avea sa dureze trei ani, pe cheltuiala principatelor - 42000000 ruble aur); se prevede infiintarea unor comisii speciale insarcinate cu revizuirea Regulamentelor organice in sensul ameliorarii situatiei care generase revolutia; se indica celor doi Domnitori ai principatelor sa ia masuri in vederea reglementarii legislative a raporturilor dintre boieri si tarani.

21 iunie/3 iulie Fara a fi declarat razboi Portii armatele tariste trec Prutul declansand Razboiul Crimeei, conflict intre Imperiul otoman, Franta si Anglia de o parte, si Rusia tarista de alta, pentru avantaje economice si politice in Orient si in sud-estul Europei. De schimbarea echilibrului de forte pe care se spera s-o antreneze conflagratia se leaga intensificarea activitatii politico-diplomatice a revolutionarilor romani exilati, menita sa contribuie, alaturi de generala miscare unionista care cuprinsese principatele, la crearea climatului favorabil realizarii statului national roman modern.

aprilie-septembrie Dupa o serie de actiuni diplomatice ale marilor puteri, menite sa determine Curtea imperiala rusa sa evacueze principatele, armatele austro-turce ocupa Muntenia si Moldova.

Politica Austriei habsburgice in perioada ocupatiei (1854-1857) va ilustra intentia de-a transforma o stare vremelnica intr-o luare in stapanire statornica.

octombrie Apare ziarul unionist ,,Steaua Dunarii", editat de M. Kogalniceanu si reprezentand principala tribuna pentru sustinerea campaniei in favoarea autonomiei si unirii principatelor.

13/25 februarie -18/30 martie Se desfasoara lucrarile Congresului de pace de la Paris, ca incheiere a Razboiului Crimeei. In privinta principatelor romane se stipuleaza: suprimarea protectoratului rusesc, mentinerea suzeranitatii otomane, punerea principatelor sub garantia puterilor europene (Franta, Anglia, Austria, Prusia, Rusia, Turcia si Sardinia); se decide convocarea Adunarilor sau Divanurilor ad-hoc, cu o componenta care sa reflecte cat mai exact interesele tuturor claselor sociale, chemate sa se pronunte asupra viitoarei organizari a principatelor; se instituie o comisie a puterilor, cu sarcina de a ancheta situatia din principate si a propune bazele viitoarei organizari;

se recomanda in mod special studierea reglementarii relatiilor agrare; se decide ca armatele austriece sa paraseasca principatele; se stipuleaza restituirea catre Moldova a judetelor Cahul, Bolgrad si Ismail. Congresul proclama neutralitatea Marii Negre si libera navigatie pe Dunare; se hotaraste crearea unei comisii permanente alcatuita din reprezentanti ai statelor riverane Wrtemberg, Bavaria, Austria si Turcia si comisari ai principatelor Moldova, Tara Romaneasca si Serbia, cu atributia de a elabora un regulament de navigatie si de politie fluviala si de a dispune si executa lucrari necesare navigatiei; la interventia statelor neriverane se creeaza o comisie europeana provizorie (dupa doi ani atributiile ei urmand a fi preluate de comisia statelor riverane) formata din reprezentantii puterilor semnatare ale tratatului, numai cu atributii tehnice si anume a face navigabile gurile Dunarii de la Isaccea la Marea Neagra. in timpul Congresului s-au primit din principate memorii de protest impotriva mentinerii suzeranitatii turcesti si a neluarii in consideratie a dezideratului unirii, care constituise unul din subiectele preliminariilor de pace.

17 iulie Poarta, cu asentimentul Austriei, numeste pe Th. Bals, apoi de la 17 februarie/1 martie 1857 pe N. C. Vogoride, caimacami ai Moldovei si pe Al. Ghica caimacam al Tarii Romanesti. Se spera ca acestia indeaproape influentati de cele doua puteri sa stavileasca valul unionist care cuprinsese principatele.

Autoritatile turcesti concesioneaza unei companii engleze construirea liniei ferate Cernavoda- Constanta.

6/18 februarie Apare la Bucuresti ziarul unionist ,,Concordia" redactat de C. A. Cretulescu, organul oficios al miscarii unioniste.

iunie-iulie Se intorc din exil, in urma unui decret de amnistie, revolutionarii de la 1848 care vor contribui la perfectarea organizarii si intensificarea miscarii unioniste.

23 iulie/4 august In urma alegerilor pentru Divanul ad-hoc al Moldovei, falsificate de caimacamul Vogoride cu complicitate turco-austriaca, la care, in semn de protest, unionistii nu participa, Franta, Rusia, Prusia si Sardinia decid ruperea relatiilor diplomatice cu Turcia, care refuza anularea alegerilor.

25 iulie/6 august - 28 iulie/9 august Intalnirea, la Osborne, intre Napoleon III si Regina Victoria se finalizeaza printr-un compromis: Anglia, care sustinuse Turcia, consimte la anularea alegerilor din Moldova, iar Franta renunta de a mai sprijini realizarea completa si imediata a unirii.

9/21 august Sub directia lui C. A. Rosetti apare ziarul "Romanul", principala tribuna de lupta a partidei nationale din principate.

12/24 august Sub presiunea celorlalte puteri, Turcia anuleaza alegerile pentru Divanul ad-hoc al Moldovei; noile alegeri au drept rezultat o zdrobitoare majoritate unionista.

22 septembrie/4 octombrie -21 decembrie/2 ianuarie 1858 in Moldova, 30 septembrie/12 octombrie -10/22 decembrie in Tara Romaneasca se desfasoara lucrarile Divanurilor (Adunarilor) ad-hoc, incheiate cu rezolutii similare, care reclama: autonomia si neutralitatea principatelor sub garantia colectiva a celor 7 puteri, unirea lor intr-un stat cu numele Romania, domn ereditar dintr-o familie domnitoare europeana, Adunare reprezentativa. Se exprima dorinta de a reuni cele doua Adunari consultative, cele mai democratice reprezentative din Europa la acea data, intr-o singura Adunare Constituanta. Cu acordul puterilor, Adunarile vor fi dizolvate printr-un firman turcesc.

10/22 mai -7/19 august Se desfasoara la Paris lucrarile Conferintei reprezentantilor celor 7 puteri privitoare la reglementarea, prin Conventia de la Paris, a situatiei principatelor, care se incheie printr-un compromis intre puteri. Principatele vor purta titulatura de Principatele Unite ale Tarii Romanesti si Moldovei, avand fiecare Domnitor pamantean ales, guvern si Adunare legislativa proprie; o Comisie Centrala pentru elaborarea legilor de interes comun si Curtea de Casatie (suprema instanta judiciara) a ambelor principate vor avea sediul la Focsani; monopolurile, titlurile si privilegiile boierilor vor fi abolite (cum de altfel statuasera chiar ei in Adunarile ad-hoc); se instituie responsabilitatea ministeriala si este fixata modalitatea alegerii deputatilor pe baza unui cens foarte ridicat; se recomanda elaborarea unei noi reglementari legislative a relatiilor dintre proprietari si tarani.

Conferinta va respinge Regulamentul de navigatie si politie fluviala elaborat, conform hotararii Tratatului de la Paris, de comisia statelor riverane, in fapt de Imperiul austriac, care prin prevederile sale afecta principiul liberei navigatii pe Dunare asigurand Imperiului habsburgic deplina suprematie pe intregul curs al fluviului. In consecinta nu se va admite nici dizolvarea Comisiei europene - prorogata pe cate un an pana in 1866, apoi pe 5 ani pana in 1871 - Comisia europeana careia i se va largi competenta constituind in fata tendintelor Imperiului habsburgic garantia reala a liberei navigatii pe Dunare.

24 ianuarie/5 februarie Adunarea electiva din Tara Romaneasca, sub presiunea minoritatii liberale si a maselor populare (se apreciase ca nici un text din Conventie nu era incompatibil cu dubla electiune a sefului puterii executive), proclama in unanimitate ca Domnitor al Tarii Romanesti pe Alexandru Ioan Cuza, ales, tot in unanimitate, Domnitor al Moldovei la 5/17 ianuarie. In etapa imediat urmatoare se vor depune eforturi sustinute atat pe plan intern cat si extern in vederea desavarsirii unirii, a infaptuirii statului unificat administrativ si a modernizarii tuturor sectoarelor vietii publice. O deosebita atentie se va acorda organizarii armatei.

26 martie/7 aprilie -25 august/6 septembrie Puse in fata faptului implinit, puterile garante intrunite in conferinta la Paris recunosc dubla alegere a lui Al. I. Cuza.

29 aprilie-11 iulie Se desfasoara razboiul franco-piemontezo-austriac, de care isi leaga mari sperante popoarele din sud-estul Europei in problema emanciparii nationale. In Principatele Unite Al. I. Cuza, cu concursul liberalilor radicali, actioneaza. in vederea obtinerii independentei si chiar a eliberarii provinciilor romanesti din Imperiul austriac.

8/20 octombrie imparatul Austriei Franz Iosif I promulga actul cunoscut sub numele de Diploma din octombrie, prin care se instituie guvernarea constitutionala si se acorda Transilvaniei statut autonom in cadrul Imperiului habsburgic.

23 octombrie/4 noiembrie Ia fiinta la Sibiu Asociatia Transilvana pentru Literatura Romana si Cultura Poporului Roman (ASTRA) care va juca un rol de prim ordin in viata culturala si in lupta de eliberare nationala a romanilor din Transilvania.

20 noiembrie/2 decembrie Sublima Poarta recunoaste unirea politico-administrativa a Principatelor, rezultat al eforturilor tinerei diplomatii romanesti sub directa conducere a domnitorului in vederea desavarsirii unirii personale. La sugestia Austriei recunoasterea se limiteaza la durata domniei lui Al. I. Cuza. Firmanul suspenda Comisia Centrala de la Focsani si prevede posibilitatea inlocuirii ei cu o a doua Adunare legislativa, Senatul.

22 ianuarie/3 februarie - 24 iunie/6 iulie Primul guvern unitar roman, prezidat de conservatorul Barbu Catargiu.

24 ianuarie/5 februarie Se deschid lucrarile primului parlament al Principatelor Unite, in prezenta caruia Alex. I. Cuza proclama unirea definitiva a Principatelor, cu capitala la Bucuresti. Adunarea, conform stipulatiilor electorale din Conventia de la Paris, preponderent conservatoare, va duce o politica ostila reformelor Domnitorului, in special celei agrare, in conjunctura in care liberalii, divizati, nu puteau constitui o contrapondere eficienta. Ea va vota, in iunie 1862, un proiect de lege agrara ultrareactionar, inspirat dintr-unul similar elaborat de Comisia de la Focsani in 1860 si nesanctionat nici atunci de Domnitor. Liberalii, al caror proiect de reforma fusese respins de Adunare, vor recurge la organizarea unor miscari revendicative taranesti.

24 iunie/6 iulie - 11/23 octombrie 1863 in urma asasinarii lui Barbu Catargiu se instaureaza guvernul prezidat de liberalul moderat N. Kretzulescu. Fostul prim-ministru se situase pe pozitii social-politice ostile reformelor liberale si se bucurase de o mare influenta in randul cercurilor conservatoare.

3/15 iulie - 17/29 octombrie 1864 Se reuneste la Sibiu Dieta Transilvaniei, in care, prin abtinerea ungurilor, pentru intaia oara, romanii detin majoritatea, si care va vota legea egalei indreptatiri a populatiei romane si pe cea privitoare la folosirea limbii romane in viata publica.

toamna Ia fiinta la Iasi Societatea literara Junimea, din initiativa lui Titu Maiorescu, V. Pogor, Theodor Rosetti si P. P. Carp.

11/23 octombrie - 26 ianuarie/7 februarie 1865 Guvern prezidat de M. Kogalniceanu, liberal democrat si independent, care va seconda pe Alex. Ioan Cuza in perioada cea mai fertila in realizari social-economice din cursul domniei sale.

decembrie Se voteaza legea privind secularizarea averilor manastiresti, care prevede trecerea in proprietatea statului roman a bunurilor manastiresti atat inchinate cat si neinchinate; aveau sa intre in patrimoniul national mosii reprezentand peste un sfert din teritoriul tarii, in schimbul unei despagubiri care n-a mai fost platita niciodata.

16/28 martie M. Kogalniceanu prezinta proiectul legii rurale, pe care, contrar uzantelor, il publica si in ,,Monitorul oficial", dandu-i astfel o larga publicitate. Dupa discutarea lui in sectii, Adunarea legislativa va da vot de blam guvernului, dar Domnitorul nu va aproba demisia cabinetului Kogalniceanu, decis fiind sa recurga la lovitura de stat.

15/27 aprilie M. Kogalniceanu supune Adunarii un proiect de lege electorala care comporta o de mult dorita de Domnitor largire a bazei electorale si implicit o modificare in sens democratic a componentei social-politice a Adunarii.

2/14 mai Cuza dizolva Adunarea legislativa. La proclamatia data cu acest prilej Domnitorul anexeaza textul unui proiect de constitutie: Statut dezvoltand Conventia de la Paris sau Act aditional la Conventia din 7/19 august 1858, pentru care obtinuse in prealabil acordul puterilor garante. Daca pe plan intern lovitura de stat va avea consecinte pozitive - crearea premiselor unei mai intense angajari pe calea modernizarii multilaterale punandu-se capat dominatiei politice conservatoare-

si negative - consfintirea domniei autoritare, nici inainte, nici dupa lovitura de stat Domnitorul necautand sa-si largeasca baza politica si afectarea libertatilor publice - pe plan extern ea va consolida pozitia de autonomie a tarii, marile puteri fiind puse pentru a doua oara in fata faptului implinit si implicit a recunoasterii lui. Masura constituia solutia Domnitorului la criza politica declansata in fapt aproape de la inceputul guvernarii sale. Promotor al reformei agrare si largirii bazei electorale, dar situandu-se in alte privinte pe pozitii liberal moderate printr-o mai justa apreciere a conjuncturii politice interne si internationale, Domnitorul colaborase totusi atat cu conservatorii cat si cu liberalii radicali. Domnia excesiv autoritara instituita ulterior loviturii de stat va aliena pentru totdeauna nu numai relatia cu principalele fractiuni politice din tara dar si cu conservatorii si liberalii moderati ca M. Kogalniceanu, care considerasera lovitura de stat doar ca pe o etapa necesara solutionarii principalelor probleme cu care era confruntata tara.

10/22 - 14/26 mai Are loc plebiscitul pentru aprobarea Statutului, opera personala a lui Al. I. Cuza, convins ca tara nu era inca pregatita pentru regimul constitutional parlamentar, si a noii legi electorale. Statutul modifica dispozitiile Conventiei de la Paris in sensul extinderii drepturilor puterii executive in detrimentul celei legislative. Puterea legislativa era exercitata de Adunarea legislativa, Senat si Domnitor, care avea doar el initiativa legilor, elaborarea lor fiind incredintata Consiliului de Stat, organ consultativ al Domnitorului; Senatul sau Corpul ponderator era format din 9 membri de drept si 64 numiti; responsabilitatea guvernului fata de Parlament era desfiintata. Legea electorala dadea posibilitatea participarii la viata politica mai ales a burgheziei mici si mijlocii, prin statuarea a doua colegii teritoriale, unul pentru judete, altul pentru orase; legea prevedea, inlauntrul fiecarui colegiu, doua categorii de alegatori, alegatorii primari, cu un cens foarte scazut (48 lei), si alegatorii directi, alesi de cei dintai, care la randul lor ii alegeau pe deputati; eligibilii trebuiau sa indeplineasca conditia de a sti carte, restrictie importanta in epoca.

16/28 iunie Cu prilejul calatoriei lui Alexandru Ioan Cuza la Constantinopol se semneaza Actul aditional la Conventia din 7/19 august 1858, in care se stipuleaza dreptul principatelor de a-si modifica legile de administratie interna fara aprobarea puterilor.

14/26 august Alex. Ioan Cuza promulga prin decret Legea rurala prin care se legifera desfiintarea clacii si a celorlalte servituti feudale in schimbul unei despagubiri acordate proprietarilor de mosii in decurs de 15 ani (despagubire care nu reprezenta, ca in cazul unei improprietariri, pretul pamantului, ci pretul capitalizat al prestatiilor feudale) si trecerea in stapanirea taranilor a unor insemnate suprafete de pamant, corespunzatoare diferitelor categorii de sateni; in urma aplicarii acestei legi au fost improprietariti 463 544 de tarani care au primit 1810311 ha din mosiile particulare si ale statului. Legea a reprezentat cea mai importanta reforma social-economica din secolul XIX pe linia transformarii capitaliste a agriculturii; oportunitatea ei va fi acceptata chiar de conservatori, a caror atitudine retrograda reclamase interventia repetata in problema a insesi marilor puteri si care, pe de alta parte, vedeau in ea si sursa unor viitoare avantaje ale mosierimii; intr-adevar noua reglementare a raporturilor agrare atribuia prea putin pamant de hrana taranilor, suprafata prevazuta nedepasind decat neglijabil pe cea acordata in folosinta de legiuirile anterioare; prin fractionare aceste loturi se vor pulveriza intr-o generatie; vechiul drept de folosinta a pamantului de catre insuratei si valizi neimproprietariti era desfiintat (acestia urmand conform legii sa fie improprietariti); nereglementandu-se devalmasia obligatorie a pasunilor, ci comasarea si delimitarea acestora pentru impartirea lor intre locuitorii aceluiasi sat, acestia le transforma in terenuri de cultura, ceea ce avea sa duca la necesitatea, pentru sateni, de a apela la invoieli libere si pentru pasune; aceste lacune si deficiente ale reformei agrare atrag necesitatea legiferarii tocmelilor agricole, caci invoiala libera, prevazuta de lege, dadea nastere la abuzuri; Kogalniceanu simtind nevoia unei reglementari, in spiritul legiuirii lui Grigore Ghica, va dispune supravegherea tocmelilor de catre administratie.

26 ianuarie/7 februarie - 14/26 iunie Guvern C. Bosianu, constituit dupa demisia cabinetului Kogalniceanu.

5 iunie Iosif Vulcan fondeaza la Pesta revista literara si enciclopedica ,,Familia" care din 1880 va aparea la Oradea.

20 august/l septembrie Se promulga decretul imperial de inchidere a Dietei din Sibiu si de anulare a legislatiei elaborate de aceasta in perioada 1863-1864; la 8/20 noiembrie se deschide la Cluj

noua Dieta a Transilvaniei in care nobilimea maghiara isi asigurase o situatie preponderenta si care va vota la 24 noiembrie/6 decembrie incorporarea Transilvaniei in Ungaria.

Criza europeana provocata de cresterea puterii Prusiei si de declinul Imperiului austriac (razboiul austro-prusian si austro-italian din iunie-iulie) constituie conjunctura prielnica intensificarii luptei de eliberare nationala. Liberalii radicali, cu asentimentul Domnitorului Carol, considera situatia propice pentru o interventie militara in provinciile romanesti din Imperiul habsburgic, pe fondul unor rascoale ale romanilor de acolo. Dar, cu tot ajutorul acordat de Romania luptei de eliberare a maghiarilor si in ciuda tratativelor duse cu ei la Bucuresti, acestia refuza constant sa cada de acord fie si asupra autonomiei Transilvaniei. Conjunctura se arata favorabila si obtinerii independentei, vizandu-se unirea eventuala a popoarelor din zona intr-o confederatie balcanica, dar cu marcate rezerve din partea romaneasca, care privea cu aprehensiune o schimbare a echilibrului existent intre cele doua imperii din Orientul Europei. In timpul guvernarilor liberale si conservatoare din deceniul urmator se va duce o politica de stimulare a focarelor de agitatie din Imperiul otoman, fruntasii miscarii de eliberare a bulgarilor pregatind o eventuala insurectie pe teritoriul Romaniei.

februarie Alexandru Ioan Cuza este silit sa abdice. Se instituie o locotenenta domneasca formata din N. Golescu, Lascar Catargiu si N. Haralambie, care va numi un guvern provizoriu.

11/23 februarie-10/22 mai Guvern* I. Ghica

interne D. Ghica

externe I. Ghica

finante D. A. Sturdza, P. Mavrogheni

justitie I. Cantacuzino

culte C. A. Rosetti

razboi D. Lecca

lucrari publice D. A. Sturdza

Cuza se autoexileaza la Viena, apoi la Florenta si moare la Heidelberg in 1873. Detronarea lui fusese determinata in principal de doi factori: 1. opozitia gruparilor conservatoare si radical liberale coalizate (,,monstruoasa coalitie", a carei platforma politica incepand din 1860 era rasturnarea guvernelor moderate ale lui Cuza apoi, de la sfarsitul lui 1862, cand se incheie alianta propriu-zisa, inlaturarea Domnitorului, inlocuirea lui cu un principe strain si restaurarea regimului constitutional, facea si o intensa propaganda externa pentru obtinerea acordului puterilor garante la perpetuarea Unirii dupa eliminarea lui Al. I. Cuza; cat de riscanta era inlaturarea Domnitorului se vede intre altele din veleitatile Portii la o interventie militara si din reactualizarea unui proiect mai vechi al lui Napoleon III, care oferea Austriei Principatele in schimbul Venetiei). 2. criza regimului personal instituit prin lovitura de stat, manifestata prin opozitia crescanda a Adunarilor legiuitoare la ingerintele puterii executive.

26 februarie/10 martie - 1/13 aprilie Au loc lucrarile Conferintei din Paris a celor sapte puteri garante privitoare la problema Principatelor, carora le este recunoscuta unirea si dupa incetarea guvernarii lui Alex. I. Cuza, precum si dreptul de-a alege un principe strain dintr-o dinastie europeana.

28 februarie/12 martie Adunarile voteaza proiectul de organizare a garzii civice, in scopul mentinerii ordinii; garda urma sa fie formata din locuitori ai oraselor, intre 20 si 40 de ani, neiesiti la sorti pentru armata permanenta.

18/30 martie Este promulgata legea tocmelilor agricole (proiectata in termeni mai favorabili taranilor, inca din ultimele luni ale guvernarii lui Cuza). Se prevedea ca toate tocmelile agricole trebuie legalizate de autoritatile comunale; neintelegerile provenite din neindeplinirea contractelor de lucrari agricole erau scoase de sub prevederile dreptului comun, legea stabilind ca ele sa fie judecate de consiliul comunal, care avea si datoria de a-si pune imediat in aplicare hotararile, putand recurge la sprijinul vataseilor si al dorobantilor. Legea ii obliga pe tarani sa respecte invoielile contractate liber, insa sub constrangerea economica creata de insuficientele improprietaririi,

* Mioara Tudorica si Ioana Burlacu, Guvernele Romaniei intre anii 1866-1945 in ,,Revista arhivelor", an XLVII, vol. XXXII, nr. 2, 1970.

si avea in esenta menirea sa le asigure marilor proprietari mana de lucru necesara, in aceasta faza de tranzitie precipitata de la relatiile feudale la cele capitaliste.

1/13 aprilie Se constituie la Bucuresti, din initiativa lui C. A. Rosetti, Societatea Literara Romana, for cultural panromanesc cu misiunea de a fixa ortografia si de a elabora o gramatica si un dictionar.

2/14-8/20 aprilie Se desfasoara plebiscitul pentru alegerea printului Carol de Hohenzollern-Sigmaringen pe tronul Romaniei.

28 aprilie/10 mai isi incepe activitatea noua Adunare legislativa (devenita ulterior Constituanta), majoritar conservatoare din cauza disensiunilor dintre principalele grupari liberale: moderatii care sprijinisera domnia lui Cuza si care vor fi impiedicati de toate gruparile politice sa intre in Adunare, moderatii munteni grupati in jurul lui Ion Ghica, fractiunea libera si independenta din Moldova condusa de N. Ionescu si liberalii radicali grupati in jurul lui Ion Bratianu si C. A. Rosetti. Adunarea va aproba alegerea lui Carol de Hohenzollern consacrata prin plebiscit. Christian Tell, I. Heliade-Radulescu, N. Ionescu s.a. se opun, preconizand o domnie pamanteana.

10/22 mai Domnitorul Principatelor Unite, Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, Carol I, depune juramant de Domnitor constitutional in fata Adunarii deputatilor, a locotenentei domnesti si a guvernului provizoriu. Se infaptuia astfel un mai vechi deziderat, formulat si in Adunarile ad-hoc, dictat de necesitatea de a impune si consolida existenta politica a Principatelor pe plan international.

11/23 mai -14/26 iulie Guvern de coalitie L. Catargiu

interne L. Catargiu

externe    P. Mavrogheni

finante    I. C. Bratianu

justitie    I. Cantacuzino

culte    C. A. Rosetti

razboi    I. Gr. Ghica

lucrari publice    D. A. Sturdza

iulie Se promulga noua Constitutie a Romaniei (in vigoare cu modificari -1879, 1884, 1917 - pana in 1923); in virtutea ei statul ia oficial numele de Romania cu steagul albastru-galben-rosu; se instituie regimul monarhiei constitutionale fara a se mentiona dependenta de Imperiul otoman;. Domnitorul, sef al puterii executive si al armatei, e socotit inviolabil (nonresponsabil), responsabilitatea revenind ministrilor numiti de el, si detine drept de veto absolut in sanctionarea legilor votate in prealabil de parlamentul alcatuit din Adunare si Senat; patru colegii censitare, primele doua exclusiv mosieresti, aleg Adunarea si doua colegii, deosebite de primele, Senatul (doar 0,7% din populatia tarii figurand in randul alegatorilor); se consfintesc: inviolabilitatea proprietatii private, libertatile cetatenesti, libertatea presei si a intrunirilor politice. Constitutia avea la baza un proiect al carui model era constitutia belgiana in vigoare, la acea data cea mai liberala constitutie din Europa. Proiectul prevazand o singura Adunare legislativa aleasa de trei colegii censitare si drept de veto suspensiv pentru Domnitor, va intampina o puternica opozitie conservatoare. Neintelegerile pe marginea proiectului duc la constituirea unui "comitet compromisoriu". Conservatorii reusesc sa impuna sistemul bicameral, dorit si de Domnitor si de puteri, si dreptul de veto absolut (de care de altfel Carol nu se va folosi niciodata), liberalii - largile libertati individuale. Legea electorala era inclusa in Constitutie pentru a nu. putea fi modificata de Adunarile ordinare, ci numai de o Constituanta. Liberalii mai obtin dreptul exclusiv al Adunarii de-a vota bugetul. Sistemul electivitatii magistraturii este respins dar si inamovibilitatea magistratilor. Articolul 7 din proiect, prevazand ca religia nu constituie un obstacol la naturalizare iar impamantenitii se pot bucura de drepturi politice, intampina din motive economice opozitia Adunarii si se voteaza o noua redactare a articolului prevazand ca numai strainii de rituri crestine pot dobandi impamantenirea. Cu tot ascendentul politic acordat marii proprietati funciare, Constitutia din 1866 este o constitutie esentialmente burgheza, intemeindu-se pe principiile proclamate de Revolutia Franceza. Regimul parlamentar astfel instituit intra in categoria sistemelor reprezentative parlamentare bazate pe preponderenta guvernului, adica a puterii executive asupra celei legislative. Regele dispunea de formarea guvernului si de dizolvarea Adunarilor iar guvernul, prin ingerinte in alegeri, obtinea Adunari majoritar guvernamentale, simple organe de ratificare a activitatii legislative a acestuia; soarta guvernului depindea de Domnitor, de la care

primea puterea si care singur putea sa i-o retraga devenind astfel arbitru al luptei dintre partide. Totusi mecanismul nu functiona dupa bunul plac al sefului statului, masurile pe care le lua depinzand si de presiunea crescanda a fortelor de opozitie - aici rezida explicatia reala a manifestarilor antidinastice ale unor grupari politice tinute prea mult timp departe de putere -, marea libertate a presei si a intrunirilor permitandu-i sa sondeze opinia publica si sa sesizeze momentul in care era necesar sa desemneze un nou sef de guvern.

15/27 iulie -28 februarie/12 martie 1867 Guvern de coalitie I. Ghica

interne I. Ghica

externe Gh. Stirbei

finante P. Mavrogheni

justitie    I. Cantacuzino

culte C. A. Rosetti; I. Strat

razboi Ion Gr. Ghica; N. Haralambie; Th. Gherghel

lucrari publice D. A. Sturdza

7/19 august Concesionarea liniei ferate Bucuresti-Giurgiu companiei engleze John Trevor Barclay - John Stainforth.

11/23 octombrie Firman al Portii de investitura a lui Carol I, prin care Turcia recunoaste unirea definitiva a Principatelor si recomanda chiar ereditatea tronului.

februarie in urma intelegem de la hotelul Concordia intre liberalii radicali, liberalii fractionisti independenti si liberalii moderati grupati in jurul lui M. Kogalniceanu se constituie coalitia - dominata de liberalii radicali - Care va rasturna guvernul I. Ghica si va detine puterea sub trei guverne liberale. Liberalii radicali - gruparea cea mai unitara, organizata si disciplinata, pe cale de a deveni un partid puternic, pregatit pentru conducere - constituisera la Bucuresti Societatea Amicii Constitutiunii, al carei Comitet politic central coordona activitatea a numeroase comitete judetene si locale si asociatii secrete de tip revolutionar in traditia mazziniana si carbonara, recurgand la agitatia politica de masa si la presiunea populara asupra puterii. Programul lor politic de perspectiva preconiza, explicit sau nu: trecerea catre o agricultura de tip capitalist, nu numai in ce priveste relatiile, ci si prin organizarea ei moderna (investitii, modernizare tehnica, irigatii etc.) pentru a asigura taranimii statutul de patura sociala cu o pondere politica pe masura rolului ei economic real, abolirea legii tocmelilor agricole si a arendasiei, reducerea fiscalitatii excesive, constituirea de credite pentru tarani pentru a-i sustrage exploatarii uzurare, consolidarea si extinderea micii proprietati, raspandirea invatamantului elementar si profesional la sate, ridicarea nivelului sanitar in vederea cresterii demografice a taranimii - toate aceste masuri urmarind consolidarea statului Roman modern si salvgardarea natiunii in ansamblul ei; sprijinirea printr-o politica protectionista a dezvoltarii industriei, comertului si institutelor de credit nationale opunandu-se ideii de dezvoltare naturala preconizata de conservatori, si celei a liberului-schimb, posibil numai intre tari cu o dezvoltare economica de acelasi grad. Aceasta politica economica va favoriza dezvoltarea si consolidarea micii burghezii autohtone.

Fractiunea libera si independenta condusa de N. Ionescu, care controla Moldova si care va ramane tot timpul la scara provinciala, era tributara ideilor sociale ale unora dintre conducatorii revolutiei social-politice din Transilvania, in special ale lui Simion Barnutiu; manifesta tendinte republicane, urmarea ingradirea elementelor alogene pentru dezvoltarea potentialului economic al natiunii, precum si redistribuirea intregii proprietati funciare, promovarea liberului-schimb in detrimentul protectionismului, considerat, impreuna cu prohibitiile si monopolurile, neprielnice dezvoltarii industriei si impovaratoare pentru consumator.

Liberalii moderati impartaseau in mare ideile fundamentale ale liberalismului, mai ales pe cele economice, dar nu si tehnicile radicale de organizare si lupta politica.

17 februarie Se incheie acordul austro-maghiar asupra crearii statului dualist Austro-Ungaria, impartit in Cisleitania (Austria, cu capitala la Viena) si Transleitania (Ungaria, cu capitala la Pesta). Contele Andrssy Gyula devine prim-ministru al Ungariei.

1/13 martie Aparitia bimensualului "Convorbiri literare" la Iasi, apoi la Bucuresti (1875-1944).

1/13 martie -16/28 august Guvern de coalitie liberala C. A. Kretzulescu

interne    Ion C. Bratianu

externe    St. Golescu

finante    Al. Vasescu

justitie    C. A. Kretzulescu; St. Golescu

culte    D. Bratianu

razboi    Th. Gherghel; G. Adrian

lucrari publice    D. Bratianu

8 iunie imparatul Austriei, Franz Joseph I, se incoroneaza rege al Ungariei si sanctioneaza legea incorporarii Transilvaniei in Ungaria; la 12 iunie va abroga legile votate in Dieta de la Sibiu privitoare la egala indreptatire a natiunii si a limbii Romane.

august. Societatea literara, devenita Societate Academica, isi inaugureaza lucrarile in sala Ateneului.

17/29 august -30 aprilie/12 mai 1868 Guvern de coalitie liberala St. Golescu

interne    St. Golescu; I. C. Bratianu

externe    Al. Teriachiu; St. Golescu

finante    Ludovic Steege; Gr. Arghiropol; I. C. Bratianu

culte    D. Gusti

justitie    A. I. Arion; Gr. Arghiropol; A. I. Arion

razboi    G. Adrian

lucrari practice D. Bratianu; Panait Donici

1/13 ianuarie Apare la Sibiu revista "Transilvania", publicatia ASTREI.

3 ianuarie Apare la Pesta, editata de Alex. Roman si I. Porutiu, revista "Federatiunea".

1/13 mai - 15/27 noiembrie Guvern de coalitie liberala N. Golescu

interne    I. C. Bratianu; A. I. Arion

externe N. Golescu

finante    I. C. Bratianu

justitie    A. I. Arion; C. Heraclide

culte si instructie

publica    D. Gusti

razboi    G. Adrian; I. C. Bratianu

lucrari publice    Panait Donici

In timpul celor trei guverne de coalitie liberala (1/13 martie 1867-16/28 noiembrie 1868) se desfasoara o intensa activitate legislativa; in domeniul agrar se reglementeaza aplicarea cu strictete a tocmelilor agricole, organizarea politiei rurale si obligativitatea asigurarii ei in scopul apararii proprietatii, modificarea legii vanzarii domeniilor statului, prin care se favoriza mosierimea de toate categoriile, in special cea mica si mijlocie, si burghezia interesata in agricultura; se legifereaza construirea drumurilor publice, acordarea pensiilor, organizarea ministerului de finante, a activitatii judecatoresti, a armatei (prevazandu-se mobilizarea intregului potential uman capabil de apararea tarii, cu cheltuieli reduse), infiintarea unui impozit asupra bauturilor alcoolice, desfiintarea monopolului de stat asupra tutunului (pentru incurajarea exportatorilor), reglementarea perceperii impozitelor, adoptarea unui nou sistem monetar si fabricarea monedei nationale (se adopta leul ca unitate monetara si sistemul monetar zecimal, bazat pe bimetalism). Se promulga legea asupra construirii si exploatarii liniei ferate Suceava-Roman, concensionata unui consortiu anglo-austriac. Concesionarea liniei Roman-Varciorova, in conditii oneroase pentru statul Roman, consortiului prusac Strousberg, impusa guvernului de Carol I, interesat de patrunderea capitalului german in Romania si care va dispune, contrar prevederilor constitutionale interzicand accesul strainilor in functiile publice, si numirea germanului Ambron in functia de comisar pentru supraveghere al statului Roman, va intampina o puternica opozitie in Adunari. Proiectul de lege electorala pentru interpretarea celei in vigoare si care urmarea prin intarirea colegiului III si desfiintarea Senatului consolidarea pozitiei burgheziei in Adunarile legislative nu va fi sanctionat de Senat.

16/28 noiembrie -1/13 februarie 1870 Guvern D. Ghica, de coalitie intre conservatori si liberalii moderati:

interne    M. Kogalniceanu; D. Ghica

externe D. Ghica; M. Kogalniceanu; N. Calimachi-Catargiu

finante    Alex. G. Golescu

justitie    V. Boerescu; D. Ghica,; Gh. Gr. Cantacuzino

culte si instructiune

publica    Al. Papadopol-Calimah; Al. Krezulescu; G. Marzescu

razboi    A. Duca; G. Manu

Liberalii radicali, care controlasera trei guverne de coalitie, sunt siliti sa se retraga de la conducere in primul rand sub presiunea puterilor garante, nemultumite de: interesul radicalilor fata de situatia Romanilor din Transilvania, tendinta de emancipare a tarii de sub suzeranitatea otomana, favorizarea actiunii revolutionarilor bulgari pe teritoriul Romaniei, masurile de ingradire a pozitiei economice a evreilor; in al doilea rand, din cauza neconcordantei de vederi cu Domnitorul in privinta organizarii armatei si a neregulilor in functionarea concesionarii cailor ferate. In fapt radicalii urmarisera sa subordoneze monarhia scopurilor lor politice si, nereusind, vor dezlantui un larg curent de opozitie antidinastica, mai ales in randul paturilor sociale orasenesti. Guvernul D. Ghica, desi venit la putere si cu asentimentul liberalilor radicali, va retrage din Adunari proiectele lor de legi, va dizolva Camera si va organiza noi alegeri care, strans controlate de M. Kogalniceanu, ministru de interne, vor da o majoritate antiradicala.

7 decembrie Parlamentul maghiar voteaza legea nationalitatilor si legea invatamantului, prin care se proclama existenta in Ungaria a unei singure natiuni, cea ungara, si a unei singure limbi oficiale, maghiare.

12/24 decembrie Se deschide agentia diplomatica Romana la Viena, insarcinata cu reprezentarea intereselor Romaniei pe langa guvernele de la Viena, Berlin si St. Petersburg.

26 ianuarie/7 februarie Conducatorii politici ai romanilor din Banat si Ungaria, reuniti la Timisoara, pun bazele Partidului National al Romanilor din Banat si Ungaria, de orientare activista.

23-24 februarie - 7-8 martie Conducatorii politici ai Romanilor din Transilvania, reuniti la Miercurea, intemeiaza Partidul National al Transilvaniei, de orientare pasivista.

2/14 februarie -24 martie/5 aprilie Guvern Alex. G. Golescu

interne    Al. G. Golescu

externe    Al. G. Golescu

finante    I. Cantacuzino

justitie    D. P. Vioreanu

culte si instructie    G. Marzescu

razboi    G. Manu

lucrari publice    D. Cozadini

Dupa demiterea guvernului urmeaza aproape o luna de criza ministeriala, simptom al crizei generale a regimului monarhiei constitutionale.

20 aprilie/2 mai-14/26 decembrie Guvern conservator Manolache Costache Epureanu

interne    M.C. Epureanu

externe    P.P. Carp

finante    C. Gradisteanu

justitie    Al. Lahovari

culte si instructie    V. Pogor; P.P. Carp

razboi    G. Manu

lucrari publice    Gh. Gr. Cantacuzino

19 iulie Izbucneste razboiul franco-prusian, care avea sa se incheie la 26 februarie 1871 cu infrangerea Frantei.

8/20 august Se declanseaza si este imediat inabusita miscarea antidinastica de la Ploiesti, condusa de Al. Candiano-Popescu, care proclama detronarea lui Carol si instituirea republicii. Evenimentul

se inscrie in lunga serie de violente manifestari antidinastice ale liberalilor radicali si fractionisti care, impreuna cu alte elemente de opozitie, urmaresc, in speranta ca Germania va fi infranta in razboiul cu Franta, rasturnarea Domnitorului. Se recurge la campanii de presa, propaganda in strainatate, actiuni conspirative de proportii (se planuise declansarea simultana a revolutiei republicane in 7 orase, intre care Bucuresti si Craiova). Propaganda antidinastica se folosea si de falimentul companiei Strousberg, devenit obiect al unei anchete parlamentare.

noiembrie-decembrie Domnitorul Carol trimite suveranilor puterilor garante o scrisoare prin care le semnaleaza dificultatile intampinate in guvernarea tarii din cauza institutiilor ei prea liberale si le cere ca la viitoarea conferinta de la Londra sa ia in considerare modificarea in sens restrictiv a sistemului politic din Romania. Concomitent Carol pregateste un memoriu preconizand infiintarea unui Consiliu de Stat cu largi atributii, restrangerea prerogativelor Camerei si a dreptului de vot, crearea unui Senat permanent cu membri numiti, limitarea libertatii presei, desfiintarea garzii civice. Alcatuit cu concurs conservator, memoriul este ferm respins de guvernul Ion Ghica. El va fi urmat, in ianuarie 1871, de o scrisoare a principelui Carol catre un prieten fictiv, publicata in "Allgemeine Zeitung" din Augsburg si in care Domnitorul critica sever realitatile politice romanesti si isi exprima intentia de a renunta la tron.

18/30 decembrie -11/23 martie 1871 Guvern Ion Ghica

interne    I. Ghica

externe    N. Gr. Racovita; N. Calimachi-Catargiu

finante    D. A. Sturdza

justitie    D. Cariagdi

culte si instructie    N. Gr. Racovita

razboi    E. Pencovici

lucrari publice    D. Berindei

Guvernul ii e impus Domnitorului de catre Corpurile legiuitoare si reprezinta coalitia tuturor fractiunilor din Camera ostile monarhiei.

6/18 martie in urma unei anchete parlamentare, Camera adopta hotararea ca cei implicati in falimentara concesie Strousberg sa fie urmariti pe cale judiciara, in ciuda amenintarilor lui Strousberg ca va sti, cu ajutorul guvernului german, sa obtina despagubirile considerabile pe care le reclama.

10/22-11/23 martie La sala Slatineanu, cu ocazia celebrarii de catre colonia germana din Bucuresti a aniversarii imparatului Wilhelm I si victoriei Prusiei in razboiul franco-german are loc o violenta manifestare antigermana si antidinastica, poate nu organizata de liberalii radicali, asa cum aveau s-o afirme in repetate induri, ci de conservatori, dar in atmosfera intretinuta timp de doi ani de gruparile antidinastice. Manifestarea, protestul consulului german si atitudinea primului ministru il determina pe Domnitor, hotarat sa paraseasca tara, sa abdice. Parlamentul, convocat in sedinta secreta de fostul locotenent domnesc Lascar Catargiu, se declara pentru mentinerea principelui Carol pe tronul Romaniei,. evitand astfel sa expuna tara unor grave complicatii externe.

11/23 martie-4/16 aprilie 1876 Guvern conservator Lascar Catargiu

interne

L. Catargiu

externe

G. Costa-Foru; L. Catargiu; V. Boerescu; L. Catargiu; I. Balaceanu

finante

P. Mavrogheni; G. Gr. Cantacuzino; I. Strat

justitie

N. Kretzulescu; G. Costa-Foru; Manolache Costache Epureanu; Chr. Tell; Al. Lahovari

culte si instructie publica

G. Costa-Foru; Chr. Tell; V. Boerescu; T. Maiorescu; P. P. Carp

razboi

Chr. Tell; I. Em. Florescu

lucrari publice

N. Kretzulescu; G. Gr. Cantacuzino; Th. Rosetti; Al. Lahovari

Guvernul, o data cu instalarea caruia se incheie perioada de instabilitate guvernamentala si parlamentara, de acomodare atat a gruparilor politice cat si a Domnitorului cu regimul monarhiei constitutionale, rezulta din coalizarea fractiunilor conservatoare: V. Boerescu si Dimitrie Ghica (cu

ziarul "Presa", devenit organul intregii coalitii), M. Costache Epureanu, I. Em. Florescu, Gr. M. Sturdza, Chr. Tell, N. Kretzulescu, P. Mavrogheni, G. Costa-Foru, Junimea (P. P. Carp, Th. Rosetti, Ion Strat, Titu Maiorescu etc.) si Juna dreapta (Al. Lahovari, G. Gr. Cantacuzino, I. Cantacuzino etc.). Din cauza deosebirilor de vederi si interese si a veleitatilor de putere, coalitia ramane o alianta la varf a unor grupari politice care nu reusisera inca sa constituie un partid bine organizat, cu sef unic si un puternic organ de presa. Dincolo de nuantele diverse, conservatorii militau pentru dezvoltarea organica si naturala a societatii Romanesti, reproband o evolutie precipitata si vizand adecvarea treptata a tarii, prin stabilitate, ordine si dezvoltare culturala, la institutiile constitutionale. O tendinta radicala se va manifesta prin Petitia de la Iasi, redactata de un "comitet politic al conservatorilor liberali", prezidat de Gr. M. Sturdza, care cerea: suprimarea sau ingradirea a numeroase libertati politice, modificarea sistemului electoral prin marirea censului la toate colegiile, investirea Domnitorului cu dreptul de a numi 16 senatori, reinfiintarea pedepsei cu moartea, colonizarea cu germani etc. Petitia, neluata in considerare de guvernul Lascar Catargiu, era semnata de 80 de conservatori, intre care figurau, cu anumite rezerve, si junimistii (cu exceptia lui P. P. Carp).

13 martie Se semneaza la Londra de catre cele 7 puteri europene tratatul consemnand revizuirea stipulatiilor Tratatului de la Paris (1856) privitoare la regimul Marii Negre si al Dunarii. Se reafirma principiul inchiderii stramtorilor si se acorda Imperiului tarist, care denuntase inca din 1870 principiul neutralitatii Marii Negre, dreptul de-a detine flota de razboi nelimitata si arsenale pe litoral. Se hotaraste prelungirea Comisiei Europene a Dunarii cu 12 ani, conditiile reuniunii proiectatei Comisii riverane urmand a fi stabilite printr-o intelegere a statelor riverane, inclusiv Romania si Serbia. Se manifesta si cu acest prilej tendinta Austriei de-a obtine un drept exclusiv asupra Dunarii pe tot parcursul ei. Desi forul international refuzase sa ia in discutie doleante de mai mica importanta ale Romaniei (consacrarea numelui tarii de ex.), el reafirma principiul neinterventiei in afacerile interne ale statului national Roman.

martie Are loc insurectia proletariatului parizian, rasturnarea dominatiei burgheziei si instaurarea Comunei, proclamata oficial la 27 martie. La 21-28 mai Comuna este inabusita in sange de catre guvernul Thiers, refugiat la Versailles.

august Se infiinteaza societatea de asigurare Dacia, din initiativa lui V. Boerescu si G. Costa-Foru.

14/26-15/27 august Are loc serbarea de la Putna. Tineri din toate provinciile Romanesti, constituiti intr-un Congres al studentilor Romani de pretutindeni, au celebrat, intr-o atmosfera de entuziasta solidaritate nationala, 400 de ani de la sfintirea ctitoriei lui Stefan cel Mare. Serbarea s-a bucurat de sprijinul financiar al lui Dimitrie Bratianu si V. Boerescu.

8/20 noiembrie Se desfasoara la Iasi Congresul presei de nuanta liberala, prezidat de A. D. Holban, in vederea stabilirii unei conduite comune in presa fractiunilor fata de problemele cu care era confruntata tara. Congresul preceda o larga fuziune intre fractiunile liberale.

decembrie Se infiinteaza Scoala Superioara de Razboi.

6/18 mai Se deschide agentia diplomatica Romana la Berlin.

13/25 septembrie Se inaugureaza oficial liniile Pitesti-Bucuresti-Buzau, Galati-Tecuci-Roman si Gara de Nord. Se deschide linia ferata Bucuresti-Ploiesti.

16/28 martie Se deschide agentia diplomatica Romana la Roma.

6 iunie Se incheie conventia de la Schonbrunn (Viena) intre Alexandru II, imparatul Rusiei, si Franz Joseph I, imparat al Austriei si rege al Ungariei. La 23 octombrie adera la conventie si Wilhelm I, imparatul Germaniei, constituindu-se Alianta celor trei imparati. Guvernul conservator roman incerca o apropiere de cele trei puteri in vederea obtinerii independentei pe cale

diplomatica. Liberalii radicali se opun, considerand ca acestea reprezinta pentru Romania o primejdie mai mare decat Imperiul otoman in agonie si preconizand o solida consolidare financiara a tarii si pregatirea armatei pentru actiune militara.

2/14 noiembrie Se remite reprezentantilor puterilor garante la Bucuresti nota ministrului de externe V. Boerescu privitoare la dreptul Romaniei de a angaja negocieri cu caracter economic cu alte state.

24 martie/3 aprilie Se deschide agentia diplomatica Romana la St. Petersburg.

aprilie Se infiinteaza societatea de asigurare Romania, sub conducerea conservatorului moderat Dim. Ghica.

26 noiembrie Parlamentul maghiar voteaza o noua lege electorala, prin care se fixeaza pentru Transilvania un cens foarte ridicat care va exclude din randul alegatorilor pe aproape toti romanii.

ianuarie--martie Se constituie coalitia de la Mazar Pasa (casa maiorului englez statornicit in Romania, Stephen Lakeman, fost ofiter in armata otomana sub numele de Mazar Pasa), prin care se pun bazele Partidului Liberal, mai tarziu National-Liberal, incheindu-se astfel o activitate inceputa din 1871. La 24 mai/5 iunie formatiile I. C. Bratianu - C. A. Rosetti, M. Kogalniceanu, Ion Ghica, A. G. Golescu, G. Vernescu, fractiunea libera si independenta de la Iasi si conservatorul dizident M. C. Epureanu, subscriu programul cerand: respectarea Constitutiei inclusiv a legii electorale de catre puterea executiva (Domnitor si guvern), o politica externa care sa tina seama de interesele tarii (mai ales economice); imbunatatirea situatiei populatiilor rurale prin improprietarirea unor categorii de populatie, infiintarea de scoli la sate si aluziv intrarea tocmelilor agricole in competenta dreptului comun, organizare si justitie in armata si abolirea legii militiilor asupritoare pentru populatia rurala, scaderea sarcinilor contribuabililor prin scaderea cheltuielilor ,,publice", descentralizarea administratiei, magistraturii, clerului si corpului didactic, si avertizand ca respectarea principiilor pactului fundamental poate ,,feri tara si institutiile ei atat de excesele despotismului cat si de comotiunile violente ale razbunarilor populare". Se alege un comitet format din 25 de membri, al carui nucleu este puternicul grup al radicalilor.

22 iunie in urma proiectului avansat de V. Boerescu inca din 1873 si a unor complicate tratative cu Poarta si cu celelalte puteri garante, se semneaza la Viena Conventia comerciala Romano-austro-ungara pe 10 ani, pe principiul liberului-schimb, pagubitoare din punct de vedere economic, dar reprezentand o victorie politica in directia dobandirii independentei. Conventia, votata de Camere in iulie, va fi aspru criticata de liberali care vor demisiona in masa din Corpurile legiuitoare in semn de protest.

9 iulie Izbucneste la Nevesinje, in Hertegovina, rascoala antiotomana care, in august, se va extinde si in Bosnia. Serbia si Muntenegrul trimit voluntari si arme. Se declanseaza astfel criza orientala, care va dura pana in 1878 si in contextul careia guvernul Roman va face demersuri diplomatice pentru obtinerea neutralitatii si independentei Romaniei. Domnitorul Carol va considera posibila numai rezolvarea pe calea armelor, cu concursul popoarelor direct interesate.

septembrie Au loc festivitati organizate de Habsburgi la Cernauti in vederea sarbatoririi a un secol de la incorporarea Bucovinei in Austria, prilej cu care se inaugureaza si Universitatea din Cernauti. Partidul National-Liberal Roman organizeaza manifestari in memoria Domnitorului Grigore Ghica, care protestase cu pretul vietii impotriva anexiunii.

decembrie Se infiinteaza societatea de asigurare Unirea, din initiativa liberala, fara sprijinul marilor comercianti si bancheri. Dintre cele trei societati de asigurare infiintate in acesti ani, burghezia mare sprijinea Dacia si Romania, cea mijlocie si mica - Unirea.

l5/27 martie Apare la Bucuresti cotidianul ,,Timpul", organ oficial conservator (1876-1884, 1889- 1900, 1919-1922), preluand rolul ,,Presei" lui V. Boerescu, care trecuse in opozitie. Nucleul organizatoric care va asigura aparitia ziarului si-i va imprima orientarea ideologica ii numara pe: Lascar Catargiu, I. Em. Florescu, P. Mavrogheni, G. Manu, C. Sutu, Al. Lahovari, T. Maiorescu, Th. Rosetti, A. Stirbei, V. Pogor, G. Filipescu, N. Drosu, Gr. Paucescu, G. Baleanu, I.. Paciurea, A. Catargiu, P. Millo si Gr. Triandafil.

15/27 martie Se semneaza la Bucuresti Conventia comerciala si de navigatie romano-rusa, pe 10 ani.

31 martie/12 aprilie in urma destramarii coalitiei conservatoare (paralel cu intarirea celei liberale), guvernul conservator Lascar Catargiu demisioneaza, cu asentimentul Domnitorului, care vedea in conservatori o piedica in dobandirea independentei pe calea armelor. Legislatia conservatoare (1871-1876): legea imprumutului domenial (imprumut intern dobandit prin ipotecarea a 381 domenii ale statului); legea pentru reinfiintarea monopolului tutunului; legea pentru instituirea taxei de timbru si inregistrare; legea asupra licentelor din domeniul comertului si industriei bauturilor alcoolice; legea asupra convertirii datoriei flotante intr-un imprumut perpetuu cu dobanda de 5%; legea pentru rezilierea concesiei Strousberg si pentru preluarea concesiei de catre bancherii G. Bleichroder si A. Hansemann; legea pentru construirea liniei ferate de jonctiune Iasi-Ungheni si legea jonctiunii cu caile ferate din Austro-Ungaria prin Predeal; legea pentru mai buna organizare a cadrelor superioare ale armatei; legea pentru modificarea legii de organizare a puterii armate din 1868 (se dispune organizarea armatei teritoriale unice, puternic centralizata, dupa model german); legea consiliilor judetene (pentru punerea in acord a legii similare din 1864 cu Constitutia si legea electorala); legea sistemului electiv comunal (doua colegii censitare la sate, patru la orase; primarul fiind numit de puterea centrala se realiza o centralizare autoritara a administratiei); legea de modificare a legii tocmelilor agricole care specifica in ce cazuri poate fi autorizata incheierea unei invoieli, precizand ca numai invoielile astfel prevazute pot fi legalizate de consiliile comunale si executate de administratie; se introducea clauza de solidaritate, se transformau dobanzile in obligatii de invoieli agricole si se impunea obligativitatea tinerii unei evidente scrise a invoielilor, pentru evitarea abuzurilor; masurile, mult mai avantajoase pentru tarani, din proiectul de lege propus de Senat si sprijinit de L. Catargiu si M. Kogalniceanu, au fost respinse de Camera, in ciuda marelui numar de deputati liberali, Camera va introduce raspicat si prevederea conform careia se putea apela la sprijinul dorobantilor pentru constrangerea taranilor; legea asupra alegerii mitropolitilor si episcopilor in vederea constituirii Sinodului Bisericii ortodoxe autocefale romane; legea creditului funciar rural, credit funciar mosieresc constituit prin asocierea marilor proprietari, baza primei mari institutii de credit modern din Romania; crearea creditului funciar urban; legea vamala cu clauze protectioniste si orientata in directia emanciparii economice fata de Poarta; se adopta tarife generale; legea pentru incurajarea industriei zaharului etc. Legea pentru acoperirea deficitului bugetar din 1875 (prin emiterea de bonuri de tezaur de 16000000, plata lor urmand sa se faca din imprumutul de 42 500 000 pe care guvernul fusese autorizat sa-1 contracteze in strainatate pentru constructii feroviare) si legea privind construirea la Bucuresti a unei scoli militare pregatitoare, ambele adoptate de Camera, vor fi votate de Senat in timpul guvernului M. Costache Epureanu. Alte proiecte, ca infiintarea Bancii Nationale, vor intampina o puternica opozitie liberala si nu se vor putea materializa.

4/I6 aprilie - 26 aprilie/8 mai Guvern de tranzitie I. Em. Florescu

interne    I. Em. Florescu

externe    D. Cornea

finante    Chr. Tell

justitie    D. P. Vioreanu; D. Cornea

culte si instructie Al. Orascu

razboi    I. Em. Florescu

lucrari publice Th. Gherghel

27 aprilie/9 mai -23 iulie/4 august Guvern de coalitie liberala M. Costache Epureanu

interne    G. D. Vernescu

externe    M. Kogalniceanu

finante I. C. Bratianu

justitie    M. Pherekyde

culte si instructie    Gh. Chitu

razboi    G. Slaniceanu

lucrari publice M. Costache Epureanu

Sub acest guvern se voteaza credite pentru Ministerul de Razboi, necesare pregatirii armatei. Coalitia liberala de la Mazar Pasa incepe sa se destrame, o data cu venirea la putere, liberalii radicali cautand sa se debaraseze de elementele moderate.

25 mai/6 iunie Tineretul liberal se organizeaza in Uniunea Democratica Romana, sub conducerea lui Eugen Statescu, apropiat prin idei de I. C. Bratianu.

iunie Alegerile pentru Camera ca si cele partiale pentru Senat, din mai, dau o majoritate zdrobitoare radical liberala, cu. toata opozitia ministrului de interne G. Vernescu. G. Chitu si Simeon Mihalescu sunt alesi cu unanimitate, iar C. A. Rosetti si N. Fleva aproape cu unanimitate.

16/28 iunie Se remite Imperiului otoman si celorlalte puteri garante memoriul guvernului roman, redactat de M. Kogalniceanu, prin care se cere: recunoasterea oficiala a numelui de Romania, recunoasterea rangului diplomatic al agentului Roman din Constantinopol, dreptul de a emite moneda cu efigia Domnitorului, dreptul de a acorda decoratii si de a incheia conventii comerciale, reglementarea mai multor probleme de frontiera (printre care fixarea hotarului pe talvegul Dunarii), dreptul de libera navigatie pe Dunare, inviolabilitatea teritoriului Roman, incheierea cu Imperiul otoman a unor conventii: comerciala, de extradare, postala si telegrafica, ceea ce implica egalitatea intre parteneri. Paralel cu acest memoriu Ministerul de Interne elaboreaza si pune in circulatie materiale de propaganda pentru neutralitatea Romaniei. M. Kogalniceanu propune formarea unei comisii parlamentare careia sa-i fie supuse actele diplomatice, intrucat problemele externe erau foarte presante si hotararile trebuiau luate, cu toata raspunderea, nu numai de guvern, ci si de parlament.

30 iunie Serbia si Muntenegru declara razboi Imperiului otoman cu sprijin rusesc neoficial. Romania oficial adopta o politica de neutralitate, neoficial, deschide granitele pentru populatia civila din Serbia si permite trecerea spre Serbia a sute de voluntari rusi.

iulie-august Deputatul Pantazi Ghica prezinta Adunarii propunerea iscalita de 30 de deputati de a se institui o ancheta parlamentara pe langa fiecare minister si prefectura; dupa discutarea in sectiuni, propunerea revine in Camera semnata de 80 de deputati in frunte cu E. Statescu;

se cere punerea sub acuzare a 11 ministri conservatori, pentru violarea Constitutiei, abuz de putere, ingradirea libertatilor si risipa banilor publici. Primul-ministru M. C. Epureanu, exceptat de la darea in judecata, nereusind, ca si Domnitorul de altfel, sa opreasca actiunea, isi da demisia;

Camera numeste o comisie de ancheta formata din 7 membri: Anast. Stolojan, raportor, N. Ionescu, E. Statescu, N. Fleva, D. Giani. D. Bratianu - presedinte si N. Voinov - vicepresedinte demisioneaza si sunt inlocuiti cu G. Misail si E. Costinescu. Camera respinge propunerea de arestare a fostilor ministri conservatori.

8 iulie Are loc intalnirea secreta de la Relchstadt, intre Franz Joseph I si Alexandru II, secondati de ministrul de externe contele Andrassy si de cancelarul A. M. Gorceacov, in vederea stabilirii pozitiei celor doua imperii in conflictul oriental. in eventualitatea infrangerii Turciei, urma sa se acorde Serbiei, Muntenegrului si Greciei independenta si extinderi teritoriale, iar Bulgariei, Rumeliei si Albaniei autonomia. Constantinopolul devenea oras liber. Imperiul habsburgic urma sa imparta cu Serbia si Muntenegru, Bosnia si Hertegovina, iar cel tarist sa ocupe sudul Basarabiei si regiunea Batum din Armenia.

24 iulie/5 august -24 noiembrie/6 decembrie 1878 Guvern I. C. Bratianu

interne

G. D. Vernescu; I. C. Bratianu; C. A. Rosetti; M. Kogalniceanu

externe

N. Ionescu; I. I. Campineanu; M. Kogalniceanu

finante

I. C. Bratianu; D. A. Sturdza; I. C. Bratianu; I. I. Campineanu

justitie

E. Statescu; I. I. Campineanu; E. Statescu

culte si instructie

Gh. Chitu; I. C. Bratianu

razboi

G. Slaniceanu; A. Cernat; I. C. Bratianu; A. Cernat

lucrari publice

D. A. Sturdza; G. D. Vernescu; I. Docan; P. S. Aurelian; I. C. Bratianu

august La Sibiu are loc, din initiativa austriaca, intalnirea dintre o delegatie guvernamentala romana condusa de I. C. Bratianu si imparatul Franz Joseph I, prilej cu care partea romana asigura Imperiul de dorinta Romaniei de a duce o politica de buna vecinatate.

29 septembrie/11 octombrie Are loc intrevedere ruso-romana la Livadia, (Crimeea), la care participa din partea romana primul-ministru I. C. Bratianu, ministrul de razboi G. Slaniceanu s.a., si din partea rusa imparatul Alexandru II, cancelarul Gorceacov, ministrul de razboi D. A. Miliutin si general Ignatiov, ambasadorul rus la Constantinopol. Se discuta eventualitatea trecerii armatei ruse pe teritoriul Romanesc in cazul unui razboi ruso-turc. Cum trecerea armatei tariste era inevitabila, Romania urmarea sa nu devina teatru de razboi, sa obtina garantii in privinta suveranitatii ci si a integritatii teritoriale. Intalnirea coincide cu o concentrare masiva a armatei romane. Paralel se continua demersurile diplomatice pentru recunoasterea de catre puterile occidentale a neutralitatii absolute a Romaniei. Dupa intalnirea de la Livadia, se vor continua tratative secrete neratificate de St-Petersburg, pana la sfarsitul anului Imperiul tarist nefiind inca sigur de declansarea razboiului cu Poarta.

octombrie-noiembrie Se voteaza pastrarea mai departe a rezervelor sub arme si un credit de 4000000 pentru completarea armamentului.

11/23 decembrie Se deschide conferinta reprezentantilor puterilor europene la Constantinopol care, in vederea evitarii conflictului militar, cere Portii sa faca concesii popoarelor din Imperiu. In aceeasi zi, pentru torpilarea conferintei, se promulga, cu incurajarea Angliei, o constitutie cu aparente liberale, elaborata de Midhat Pasa. Romania si Serbia sunt declarate provincii privilegiate ale Imperiului otoman, ceea ce declanseaza vehemente proteste din partea Parlamentului Roman concretizate in motiuni votate si trimise Portii si marilor puteri. Tratativele dintre puteri vor continua in vederea salvgardarii pacii, insa fara succes.

15 ianuarie Se incheie la Budapesta conventia secreta ruso-austro-ungara Rusia consimte la ocuparea Bosniei si Hertegovinei de catre Habsburgi, in schimbul neutralitatii in cazul unui razboi ruso-turc. Se stipuleaza ca cele doua imperii sa nu admita crearea unui mare stat slav in sudul Dunarii.

aprilie-iunie Corpurile legiuitoare voteaza o serie de legi impuse de iminenta razboiului; legea rechizitiilor militare; mobilizarea si constituirea militiilor in corpuri active; modificarea legii garzilor orasenesti; suspendarea oricaror procese si urmariri judecatoresti pentru militarii aflati sub steaguri; executarea de catre comunele rurale a lucrarilor agricole pentru rezervistii chemati sub arme; acordarea de credite suplimentare Ministerului de Razboi; recrutarea corpului ofiteresc;

legiferarea dreptului ofiterilor romani din armate straine de a servi in armata Romana si de a obtine cetatenia romana si dreptul la pensie. Pentru acoperirea deficitului bugetar si crearea de resurse suplimentare s-au luat unele masuri financiare: taxa de 5% asupra salariilor, sporirea costului biletelor de tren si a taxei de timbru si inregistrare etc. S-au votat credite pentru armata pana la un total de 19 833 131 lei, care urmau a fi acoperite cu bonuri de tezaur; cum procedasera si alte guverne in situatii similare se dispune emiterea de bilete ipotecare (prima hartie moneda din Romania) in valoare de 26 260 000 lei, garantate cu proprietatile libere ale statului cu valoare cel putin dubla, o masura pozitiva care n-a adus inflatie, inlesnind in schimb finantarea razboiului. Intrucat incasarile statului prin platile facute de armata rusa au fost excedentare in a doua jumatate a anului 1877, biletele ipotecare au fost puse efectiv in circulatie in 1878, cu ele achitandu-se in primul rand rechizitiile pentru armata

3/15 aprilie M. Kogalniceanu preia din nou Ministerul de Externe.

aprilie Se semneaza la Bucuresti Conventia politica romano-rusa prin care guvernul roman accepta trecerea trupelor tariste pe teritoriul Romanesc, iar cel tarist se angajeaza sa garanteze integritatea si suveranitatea Romaniei. La conventia de principiu avea sa se anexeze o conventie speciala (26 de articole) care prevedea intre altele; legatura dintre armata rusa si autoritatile locale sa fie mijlocita numai de comisarii romani; toate cheltuielile sa revina guvernului rus si sa se plateasca in aur; aprovizionarea trupelor sa se faca la preturi convenite; transportul trupelor sa beneficieze de o reducere de 40%; unitatile militare imperiale sa nu treaca prin Bucuresti.

6/18 aprilie Se publica decretul de mobilizare generala a armatei Romane incheiata la 15/27 aprilie. Trupele Romane ocupa pozitii defensive pe Dunare. Totalul fortelor mobilizate se ridica la 100000 de oameni din care 58700, efectivul armatei de operatii (1 602 ofiteri) cu 12300 de cai si 190 de tunuri. Sunt mobilizati pentru instruire 14000 de tineri din contingentul 1877.

10/22 aprilie Relatiile diplomatice dintre Romania si Poarta se intrerup.

11/23 aprilie Trupele tariste trec frontiera Romaniei inainte ca Adunarile sa fi votat Conventia Romano-rusa; trecerea si inaintarea nu fusesera in prealabil comunicate guvernului, care se alarmeaza. Pe 12/24 aprilie guvernul da un comunicat prin care se anunta intrarea trupelor rusesti pe teritoriul Romaniei si se dau indicatii prefectilor cu privire la atitudinea pe care trebuie s-o adopte; populatia de la Dunare e sfatuita sa se retraga in interiorul tarii. Armata rusa din Balcani va avea un efectiv de 330 000 de militari, cea turca 200 000, plus flotila de pe Dunare.

12/24 aprilie Imperiul tarist declara razboi Portii, cautand sa lase impresia ca este mandatar al marilor puteri. Incepe ofensiva din Caucaz. Domnitorul Carol si primul-ministru vor insista in cursul mai multor discutii purtate in aprilie-mai cu marele duce Nicolae, comandantul suprem al trupelor de operatii din Balcani, ca armata Romana sa aiba peste Dunare o baza proprie de actiune si conducere nationala, pentru ca la incheierea pacii contributia Romaniei la victorie sa poata fi apreciata in mod corect. Rusia tarista va refuza initial propunerea de colaborare militara, apoi, intr-o a doua faza, va lasa sa se inteleaga ca ar dori o asemenea cooperare, cu conditia ca armata Romana sa fie comandata de marele duce Nicolae.

14/26 aprilie Corpurile legiuitoare se intrunesc in sesiune extraordinara pentru a aproba Conventia romano-rusa si a lua unele masuri financiare cerute de necesitatile razboiului. In mesajul de deschidere prezentat de Domnitor se amintea ca toate staruintele depuse pe langa Poarta si celelalte puteri in vederea asigurarii neutralitatii Romaniei au ramas fara rezultat; natiunea Romana nu mai putea conta decat pe ea insasi; trecerea armatelor ruse fiind imperios necesara si hotarata, guvernul s-a preocupat de mentinerea institutiilor si drepturilor politice, de garantarea hotarelor tarii si de luarea unor masuri pentru ca trecerea trupelor sa fie cat mai putin impovaratoare pentru populatie; in acest scop s-a impus incheierea Conventiei romano-ruse. In urma unor aprinse discutii, Conventia a fost votata la 16/28 aprilie, cu o majoritate constituita din reprezentanti ai tuturor gruparilor politice.

21 aprilie/3 mai Dupa ratificarea Conventiei romano-ruse artileria turca bombardeaza nu numai Braila, unde erau trupe rusesti, ci si Calafatul, Bechetul, Oltenita si Calarasii, unde trupele nu ajunsesera desi, la cererea Portii, guvernul Roman, in speranta recunoasterii neutralitatii, acceptase sa retraga trupele de pe linia Dunarii. Poarta, declarand pe Romani drept rebeli, notifica pe cale diplomatica ca sultanul dispune detronarea principelui vasal din Romania. Kogalniceanu va protesta pe langa cabinetele europene, mentionand ca toate acestea nu sunt de natura a mentine neutralitatea Romaniei.

26 aprilie/8 mai Artileria romana de la Calafat deschide focul asupra Vidinului, ca replica la bombardamentele turcesti.

29 aprilie/11 mai Adunarea voteaza intrarea in razboi a Romaniei impotriva Imperiului otoman, lasand guvernului libertatea de a alege momentul declararii independentei de stat. Senatul ratifica hotararea pe 30 aprilie/12 mai.

9-10/21-22 mai intrunit in sesiune extraordinara, Parlamentul Roman proclama independenta de stat a Romaniei. Declaratia de independenta este citita de ministrul de externe M. Kogalniceanu. Se recomanda guvernului sa faca demersurile diplomatice necesare recunoasterii si garantarii noii stari de fapt pe plan international. Marile puteri nu vor recunoaste noul statut al Romaniei asteptand incheierea razboiului. In aceeasi zi, ca prime acte ale statului suveran roman, Parlamentul voteaza infiintarea ordinului Steaua Romaniei si anularea tributului catre Poarta (914000 lei), acesta urmand a fi afectat intretinerii armatei. Dezbaterile s-au desfasurat intr-o atmosfera de mare entuziasm popular.

17/29 mai Se constituie comitetul din Sibiu pentru ajutorarea soldatilor romani raniti in razboi. 350 de comitete similare declarate ilegale de autoritati se vor organiza si vor activa in provinciile Romanesti din Imperiul austro-ungar.

19/31 iulie Dupa un prim atac asupra Plevnei, respins cu mari pierderi pentru armatele tariste, marele duce Nicolae trimite Domnitorului Carol urmatoarea telegrama: "Turcii adunand cele mai

mari mase de trupe la Plevna ne zdrobesc. Rog sa faci fuziune, demonstratiune si, daca se poate sa treci Dunarea cu armata dupa cum doresti intre Jiu si Corabia. Demonstratiunea aceasta este neaparat necesara pentru inlesnirea miscarilor mele". Analizand situatia creata, guvernul Roman si Marele Cartier General au acceptat ca armata Romana sa participe la marea batalie de la Plevna, urmand sa se discute detaliile de cooperare, cu stabilirea precisa a naturii relatiilor dintre cele doua armate. Primele unitati Romane trec Dunarea si preiau paza podului de la Zimnicea.

23 iulie/4 august In urma trecerii Dunarii se reorganizeaza intreaga armata activa Romana;

armata de operatii de sub conducerea generalului Al. Cernat e destinata actiunilor din jurul Plevnei.

9/2l august in urma tratativelor purtate la Gornai-Studen intre Domnitorul Carol si tarul Alexandru II, in vederea reglementarii cooperarii celor doua armate, cu respectarea individualitatii si unitatii de comanda a armatei Romane, se hotaraste ca la Plevna sa se constituie din trupele Romane si ruse un singur corp, armata de vest, sub conducerea Domnitorului Carol, avand drept sef de stat-major pe generalul Zotov. Paralel cu inceperea actiunilor militare se continua tratativele diplomatice cu cabinetele europene.

27 august/8 septembrie - 31 august/12 septembrie Patru asalturi succesive asupra Plevnei se soldeaza cu cucerirea redutei Grivita 1, din sistemul de aparare al Plevnei, si cu pierderea a 24% din efectivele romano-ruse angajate in cucerirea Plevnei. Plevna - punctul critic al frontului din Balcani - va fi incercuita si asediata.

7-9/19-21 noiembrie Dupa lupte grele trupele romane cuceresc cetatea Rahova.

15/27 noiembrie Se reia activitatea Adunarilor legislative. In cursul dezbaterilor s-a evidentiat necesitatea si importanta strategica a trecerii Dunarii de catre trupele Romane in urma infrangerii rusilor in fata Plevnei. Parlamentul este informat ca, in eventualitatea esecului campaniei ruse in sudul Dunarii, otomanii intentionau sa dicteze conditiile de pace la Bucuresti, impunand stabilirea unei linii fortificate pe Prut, aparata de garnizoane turcesti pe cheltuiala Romaniei, careia i s-ar fi dublat tributul anual. M. Kogalniceanu informeaza ca puterile europene s-ar fi opus acestor actiuni, pe motiv ca Romania insasi declarase razboi si se proclamase independenta; se impunea deci ca armata Romana sa contribuie efectiv la infrangerea trupelor otomane. In cursul sesiunii parlamentare noiembrie-iulie 1878 se promulga urmatoarele legi: deschiderea de credite extraordinare pentru armata; legea pentru asigurarea pensiei de urmas pentru vaduvele, copiii si parintii soldatilor Romani cazuti pe front sau deveniti invalizi; legea pentru infiintarea pe seama statului a patru orfelinate pentru copiii victimelor razboiului; legi pentru deschiderea unor credite extraordinare destinate intretinerii prizonierilor turci conform regimului de prizonierat din statele civilizate; credite pentru asanarea locurilor infestate de epidemii; plata rechizitiilor militare; scutirea pe viata a rezervistilor luptatori de unele contributii catre stat; scutirea de impozite directe pe 1877 a populatiei din Calafat, Bechet, Giurgiu si Slobozia, care suferise cel mai mult de pe urma bombardamentelor otomane; masuri in vederea aplicarii articolelor 5 si 6 (improprietarirea insurateilor si valizilor), din legea rurala 1864, luate in urma interpretarilor si motiunilor parlamentare cu privire la situatia taranimii, care ducea tot greul razboiului (masuri care vor face posibila improprietarirea ulterioara a 48 342 familii taranesti). In aceeasi sesiune sunt puse in discutia Adunarii urmatoarele proiecte de lege, ulterior votate: reorganizarea agentiilor diplomatice, prin care se modifica denumirea si definirea functiilor reprezentantilor romani in strainatate in functie de noul statut al tarii; reglementarea responsabilitatii ministeriale; interpretarea legii electorale din 1866 in sensul intaririi Colegiului III, in care sa intre numai burghezia urbana (liberalii radicali avusesera intentia sa modifice legea. electorala in sens mult mai democratic, dar puternica opozitie conservatoare era un semn ca nu sosise inca momentul unei asemenea reglementari); legea prin care bancherilor care aveau relatii cu strainatatea li se scadeau patentele de la l400-300 la 900-200 de lei, egalizandu-le astfel cu cele ale bancherilor cu activitate interna; legea asupra organizarii comunale, cu prevederi administrative si electorale care sa faca din comune nucleul organizarii politice generale (in locul celor doua colegii ale legii din 1874 se propunea un singur colegiu si se intarea descentralizarea); legea pentru instituirea unui consiliu superior al armatei sub presedintia ministrului de razboi, menit sa asigure, prin mijlocirea unei comisii permanente cu atributii legislative si de control, o conducere colectiva a armatei.

28 noiembrie/10 decembrie Trupele Romane cuceresc puternicele redute de la Opanez, din sistemul de aparare al Plevnei, luand prizonieri 7000 de ostasi turci. Dupa o tentativa nereusita de a sparge incercuirea printr-un atac puternic, generalul Osman Pasa se preda colonelului roman

Cerchez si semneaza capitularea armatei turce de la Plevna, compusa din 40 000 de soldati, 10 generali, peste 130 de ofiteri superiori, 2000 de ofiteri inferiori si dotata cu 74 de tunuri.

Apare ziarul ,,Binele public", editat de gruparea liberalilor moderati din jurul lui G. Vernescu.

Prin desprinderea unei parti din fractiunea libera si independenta se formeaza la Iasi gruparea liberalilor moderati, sub conducerea lui G. Marzescu, V. Conta, Gr. Cobalcescu, Gr. Buicliu, D. Brandza s.a., cu organul de presa ,,Steaua Romaniei". Conservatorii considerau drept adevarat conducator al gruparii pe M. Kogalniceanu.

Se constituie in jurul ziarului ,,Timpul" prima organizatie conservatoare care isi desfasoara activitatea in baza unui statut. Acesta cuprindea prevederi privitoare la modalitatea de subventionare a ,,Timpului", acorda drept tuturor sustinatorilor materiali ai ziarului de verificare a gestiunii si de fixare a orientarii lui prin desemnarea, din randul lor anual a 4 reprezentanti care sa colaboreze cu 3 delegati ai fondatorilor ziarului (A. Stirbei, P. Mavrogheni, C. Sutu, T. Maiorescu, Th. Rosetti) in cadrul comitetului de redactie al cotidianului. Nu toti conservatorii vor fi multumiti de orientarea ziarului; P. Mavrogheni si P. P. Carp combat linia agresiva contra Domnitorului si colaborarea cu M. Costache Epureanu.

ianuarie Consiliul de Ministri al Romaniei il trimite pe colonelul Eraclie Arion la Cazanlac spre a trata cu delegatii Portii conditiile armistitiului si preliminariile pacii intre Romania si Imperiul otoman; se preciza ca va fi nul si neavenit orice act care ar privi Romania si la a carui elaborare ea nu va fi participat; directorul cancelariei diplomatice a Marelui Cartier General al armatei imperiale ruse ii pune in vedere primului-ministru roman sa transmita la St. Petersburg vederile sale privind bazele pacii. Curtea imperiala rusa transmite guvernului roman prin intermediul generalului Ion Ghica, agentul diplomatic Roman la St. Petersburg, ,,intentia de a relua partea Basarabiei pana la Chilia; in compensatie Romania va primi Delta Dunarii si Dobrogea pana la Constanta", guvernul tarist precizand ca este pentru o intelegere bilaterala La Viena ambasada imperiala rusa afirma ca retrocedarea a fost convenita intre guvernul roman si cel rus; M. Kogalniceanu protesteaza, precizand ca stia din iulie 1877 de intelegerea de la Reichstadt, prin care retrocedarea era convenita intre cele doua guverne imperiale si nu intre guvernul tarist si cel Roman. La mijlocul lui ianuarie generalul Ignatiev are o intrevedere la Bucuresti cu I. C. Bratianu si M. Kogalniceanu pentru reglementarea raporturilor intre Romania si Rusia, dar problemele litigioase nu pot fi solutionate, ramanand ca ele sa fie supuse discutiei marilor puteri. In contextul incordarii relatiilor dintre Imperiul austro-ungar si Imperiul tarist, care nu mai era dispus sa respecte intelegerile bilaterale anterioare razboiului, se spera ca integritatea teritoriala a Romaniei sa nu fie afectata. Conflictul dintre cele doua imperii va fi aplanat de cancelarul Bismarck care va pacifica si relatiile incordate dintre Anglia si Rusia tarista.

12/24 ianuarie Dupa un atac violent, trupele romane ocupa Smardanul, punct important al sistemului defensiv al Vidinului.

15/27 ianuarie Artileria romana de pe amandoua malurile Dunarii deschide foc masiv asupra Vidinului.

19/31 ianuarie Se semneaza armistitiul ruso-romano-turc.

februarie-iunie Se dezvolta in prezenta ministrilor interpelari parlamentare provocate de stirea. ca unele din conditiile de pace avansate Portii ar afecta integritatea teritoriala. a Romaniei. Primul-ministru declara ca "niciodata natiunea romana nu va consimti nu la cesiunea, dar nici la schimbul unei parti din teritoriul sau". in Corpurile legiuitoare se voteaza motiuni in sensul acesta, comunicate agentiilor diplomatice Romane. Dezbaterile continua si m lunile urmatoare in sedinte publice, dar mai ales secrete, si iau o turnura critica in aprilie, cand deputati si senatori critica concentrarile de trupe tariste in preajma Bucurestilor si amenintarile cancelarului Gorceacov de a ocupa tara si a dezarma armata Romana in cazul cand guvernul ar mai protesta impotriva prevederilor Pacii de la San-Stefano. Proclamatia lui Gorceacov ilustreaza cu prisosinta intentiile guvernului de la Petersburg. ,,Locuitori ai Bucurestiului, complicatiile politice survenite in ultimul timp fac indispensabila ocuparea temporara a orasului Bucuresti de catre trupele armatei

imperiale ruse. Generalul locotenent contele Olsufiev este numit guvernator militar iar colonelul Tugenhold, loctiitor al guvernului militar al orasului, iar pe toata durata ocupatiei este declarata starea de asediu. Armata imperiala nu vine ca inamic". Se hotaraste rezistenta militara in Oltenia si nord-vestul Munteniei si retragerea Domnitorului si guvernului la Craiova. In perspectiva Congresului de pace de la Berlin, Corpurile legiuitoare incurajeaza activitatea diplomatica a guvernului in directia admiterii Romaniei la lucrarile Congresului. In acest context, I. C. Bratianu cere Camerei sa voteze retragerea actiunii intentate fostilor ministri din guvernul conservator.

19 februarie/3 martie Se semneaza la San-Stefano preliminariile de pace ruso-turce, prin care se recunoaste independenta Romaniei, Serbiei si Muntenegrului si autonomia Bulgariei, Bosniei si Hertegovinei; Dobrogea este cedata Rusiei, care isi rezerva dreptul de a o remite Romaniei in schimbul judetelor din sudul Basarabiei; articolul 8 prevede ca trupele de ocupatie ruse din Bulgaria isi vor pastra comunicatiile prin Romania.

vara Intra in vigoare regulamentul pentru executarea articolelor 5 si 6 din legea rurala din 1864, articole privitoare la improprietarirea insurateilor si valizilor, de pe mosiile statului, actiune pregatita inca in 1876, dar intrerupta de izbucnirea razboiului.

1/13 iunie-1/13 iulie Se desfasoara lucrarile Congresului international de pace de la Berlin, consacrat revizuirii Tratatului de la San-Stefano. Romania participa numai cu titlu consultativ, prin audierea unei delegatii alcatuita din I. C. Bratianu si M. Kogalniceanu, care inaintase in prealabil Congresului un memoriu cuprinzand cererile Romaniei; Congresul recunoaste independenta Romaniei si dreptul ei asupra Dobrogei - inclusiv Mangalia si Silistra - si Deltei Dunarii; judetele Bolgrad, Cahul si Ismail sunt reanexate de Imperiul tarist; recunoasterea independentei Romaniei era conditionata pe de o parte de acceptarea acestor modificari teritoriale, pe de alta, ca si cea a Serbiei, de prevederea ca drepturile politice si civile sa nu fie conditionate de cultul religios. Aceasta imixtiune in treburile interne ale unor state independente se datora in mare parte presiunilor exercitate, pe durata intregii crize orientale, de Alianta izraelita, care urmarea apararea intereselor populatiei evreiesti din intregul Imperiu otoman si care, in acest scop, zadarnicea incheierea de conventii comerciale si de credit intre statele balcanice in plina conflagratie si Europa occidentala. In 22 iunie M. Kogalniceanu transmite in tara ca delegatia romana a refuzat sa se supuna verdictelor Congresului si ca ,,tara are intreaga libertate de a se pronunta". Lucrarile Congresului vor reglementa regimul Dunarii in sensul dorit de Austria - constant preocupata din interese economico-politice de a monopoliza fluviul si in plus ingrijorata de noua situatie de stat riveran creata Rusiei tariste. Se mentine regimul de libera navigatie in virtutea caruia se impun darmarea tuturor forturilor de pe malurile fluviului in aval de Portile de Fier si interzicerea navigatiei bastimentelor de razboi pe aceeasi portiune. Austro-Ungaria obtine dreptu1 de-a efectua lucrarile de la Portile de Fier si de-a percepe taxele necesare pentru acoperirea cheltuielilor. Comisia Europeana, din care urma sa faca parte si Romania, este mentinuta, extinzandu-i-se competenta pana la Galati, in completa independenta fata de autoritatea de stat. Bratul Chilia intra sub controlul absolut al Rusiei. Membrilor Comisiei Europene asistati de reprezentanti ai statelor riverane le revine sarcina de-a elabora un regulament de navigatie si politie fluviala aplicabil numai pe portiunea Portile de Fier-Galati si asemanator celui deja existent pentru Dunarea maritima.

11 septembrie Agentia diplomatica Romana de la Viena este ridicata la rangul de legatie, prima legatie Romana din strainatate. In urmatorii doi ani statul Roman va avea legatii la: Petersburg, Atena, Belgrad, Sofia, Roma, Bruxelles, Berlin, Londra, Paris.

15/27 septembrie Se deschide sesiunea Corpurilor legiuitoare, destinata mai ales dezbaterii prevederilor Tratatului de la Berlin. La 27 februarie/11 martie 1879 Adunarea deputatilor voteaza o motiune (cu o majoritate de 71 de voturi contra 19) in care se declara oportunitatea revizuirii articolului 7 din Constitutie, privitor la conditiile de impamantenire si implicit de dobandire a drepturilor politice. Parlamentul va mai legifera: legea referitoare la neinstrainarea pamanturilor taranesti primite in 1864, datorata initiativei lui C. A. Rosetti (posesorii loturilor taranilor improprietariti trebuiau sa restituie aceste loturi in schimbul unei despagubiri invers proportionala cu beneficiile aduse in perioada instrainarii); legea suplimentara privitoare la consulatele Romane precum si la administratia centrala a Ministerului Afacerilor Straine; legea privind infiintarea Academiei Romane. Se respinge proiectul privitor la largirea actiunii de improprietarire de pe mosiile statului a taranilor care luptasera in razboiul de independenta.

octombrie In urma evacuarii sudului Basarabiei Rusia recunoaste independenta Romaniei.

8/20 octombrie Dobrogea si Delta Dunarii intra oficial in componenta Romaniei; autoritatile
Romane preiau administratia noii provincii la 14/26 noiembrie.

25 noiembrie/7 decembrie-10/22 iulie 1879 Guvern I. C. Bratianu

Interne

externe

finante

justitie

culte si instructie

razboi

lucrari publice

I. C. Bratianu

I. I. Campeanu

D. A. Sturdza

Eug. Statescu

G. Cantili

I. C. Bratianu; N. Dabija

M. Pherekyde

decembrie Comisia Europeana desemnata sa traseze in Dobrogea granita romano-bulgara voteaza ocuparea de catre Romania a avanpostului de la Arab-Tabia, in virtutea prevederilor Tratatului de la Berlin, care stipula desfiintarea sistemului defensiv al Silistrei; trupele Romane ocupa fortificatia, dar se retrag peste doi ani, cand, in urma incordarii relatiilor diplomatice dintre Romania si Imperiul tarist, comisia revine la sfarsitul lui 1879 asupra hotararii luate.

Incepe construirea liniei ferate Buzau-Marasesti, prima executata de statul Roman (va fi inaugurata la 18/30 octombrie 1881).

Se termina construirea caii ferate Ploiesti-Predeal.

Se deschide la Bucuresti sucursala agentiei de presa Havas, prima agentie de presa din Romania.

mai incep alegerile pentru Adunarea Constituanta (Camerele de revizuire), care urma sa modifice Constitutia din 1866 conform prevederilor Tratatului de la Berlin.

22 mai Parlamentul ungar voteaza o noua lege scolara (legea Trefort) vizand maghiarizarea populatiilor din Transilvania prin instituirea obligativitatii predarii limbii maghiare pe teritoriul apartinand Ungariei.

11/23 iulie - 9/21 aprilie 1881 Guvern I. C. Bratianu

interne    M. Kogalniceanu; I. C. Bratianu; Anast. Stolojan; Al. Tenachiu

externe    V. Boerescu

finante    D. A. Sturdza; I. C. Bratianu; I. I. Campineanu; I. C. Bratianu

justitie    Anast. Stolojan; D. Giani

culte si instructie    N. Kretzulescu; V. Boerescu; V. Conta

razboi D. Lecca; G. Slaniceanu

lucrari publice    I. C. Bratianu; N. Dabija

5/17 august Se incheie conventia romano-austro-ungara privind jonctiunea celor doua retele feroviare la Varciorova.

7 octombrie Tratat secret de alianta germano-austro-ungar impotriva Rusiei tariste si a Frantei, baza blocului militar al puterilor centrale.

13/25 octombrie Se voteaza legea de revizuire a articolului 7 din Constitutia Romaniei, care prevede acum ca ,,Diferenta de credinte religioase si confesiuni nu constituie o piedica spre a dobandi drepturile civile si politice si a le exercita"; legea de revizuire mai stabilea modul de impamantenire, care era individual, naturalizarea in bloc neacordandu-se decat evreilor care participasera la razboiul de independenta, in numar de aproximativ 900. Se urma astfel linia unei evolutii firesti a legislatiei nationale, dar cu sentimentul ca Romania fusese supusa unor grave ingerinte in treburile sale interne.

26 noiembrie/6 decembrie Italia recunoaste independenta Romaniei.

Chestiunea Dunarii Daca dupa Congresul de la Berlin Austro-Ungaria fusese preocupata de-a intari autoritatea Comisiei Europene in opozitie cu interesele Petersburgului si amanase crearea Comisiei riveranilor, incepand din 1880 va actiona in vederea obtinerii controlului intre Portile de Fier si Galati prin intermediul preconizatei comisii. Conflictul romano-austro-ungar va domina timp de trei ani toate dezbaterile Comisiei Europene a Dunarii legate de reglementarea navigatiei in aval de Portile de Fier. In sesiunea mai-iunie 1880 a Comisiei un comitet alcatuit din delegatii Austro-Ungariei, Germaniei si Italiei prezinta un anteproiect de statuare a regimului de navigatie intre Portile de Fier si Galati prevazand crearea unei comisii mixte insarcinata cu executarea si supravegherea aplicarii regulamentului de navigatie si politie fluviala pe Dunarea de Jos, compusa din cate un delegat al fiecarui stat riveran si unul al Austro-Ungariei cu functia de presedinte permanent si dispunand de vot preponderent Comisiei Mixte urmau sa-i fie subordonati nu numai inspectorii si subinspectorii insarcinati cu controlul navigatiei, ci si capitanii tuturor porturilor prin scoaterea lor de sub autoritatea teritoriala. Tot in competenta ei urma sa intre si aprobarea construirii oricarui fel de stabiliment pe malurile fluviului precum si judecarea in ultima instanta a diferitelor contestatii si litigii legate de navigatia fluviala. In plus Comisia Mixta putea modifica ,,dupa nevoi" orice clauza a regulamentului de navigatie. Anteproiectul odata aplicat ar fi afectat grav suveranitatea statelor riverane. Neobtinand adeziunea unanima in Comisia Europeana a Dunarii prin opozitia Romaniei, demersul Austro-Ungariei va ramane fara rezultat. Romania sustinea teza ca supravegherea aplicarii regulamentului de navigatie fluviala sa intre in competenta Comisiei Europene iar executarea acestuia sa ramana un atribut al fiecarui stat riveran in parte. Cautand, in conditiile internationale existente, sa nu ajunga la o ruptura cu Puterile Centrale, guvernul Roman va angaja tratative directe cu dubla monarhie, in schimbul acceptarii acesteia in Comisia Mixta, cautand sa obtina renuntarea la votul preponderent. Austro-Ungaria, incurajata de Germania, nu va intelege sa cedeze in fata Romaniei.

ianuarie Fractiunea liberala condusa de Gh. Vernescu, liberalii sinceri, de orientare politica mai conservatoare, paraseste partidul liberal, constituindu-se ca gruparea politica autonoma, cu organ de presa ,,Binele public". Programul noii formatiuni publicat in aprilie si semnat si de N. Ionescu, seful fractiunii libere si independente de la Iasi, prevedea: respectarea Constitutiei, imbunatatirea soartei taranilor prin invatamant si justitie, fondarea unor institutii de credit rural pentru sprijinirea marilor producatori de cereale preocupati de prelucrarea industriala a produselor agricole, descentralizare, formarea unui corp competent de functionari, trecerea efectiva la invatamantul primar gratuit si obligatoriu, promovarea invatamantului profesional, imbunatatirea situatiei corpului didactic. Colaborarea stransa a fractiunii libere si independente cu conservatorii anunta viitoarea fuzionare a gruparii G. Vernescu cu conservatorii.

Incep lucrarile de rectificare si adancire a cursului Dimbovitei - conform planurilor arhitectului Gr. Cerchez - incheiate in 1883. Dispar bratele secundare si ostroavele, se taie coturile iar transeea adanca sapata de la Ciurel la Abator va feri orasul de inundatii.

16/28 ianuarie Legea pentru infiintarea Casei de Economii.

29 ianuarie/10 februarie Se voteaza legea privind rascumpararea de catre statul roman de la Societatea actionarilor a caii ferate Roman-Varciorova dupa tratative indelungate si sub presiunea Germaniei care conditiona recunoasterea independentei de acceptarea rascumpararii caii ferate, preluata dupa falimentul Strousberg de un grup de bancheri din anturajul cancelarului Bismarck.

3/15 februarie Conservatorii, la initiativa lui M. Costache Epureanu, incep sa-si organizeze structurile de partid, publica un statut si un program (de altfel foarte vag) si infiinteaza la Bucuresti un Club politic central, al carui presedinte este M. Costache Epureanu si, in perspectiva comitete locale (structuri organizatorice de inspiratie liberala). Clubul va subventiona si editarea ziarului ,,Timpul", al carui prim-redactor este numit M. Eminescu. M. Costache Epureanu neprezentand, prin oscilatiile lui intre partide, suficiente garantii de stabilitate politica, nu reuseste sa atraga inlauntrul noii structuri de partid cateva dintre cele mai marcante personalitati conservatoare printre care P. P. Carp, D. Ghica, G. Gr. Cantacuzino si Gr. M. Sturdza. Gr. M. Sturdza va constitui Partidul Democratiei Nationale, avand drept organ de presa ,,Democratia nationala" si preconizand o politica externa orientata in directia unei aliante cu Imperiul tarist. V. Boerescu si Dim. Ghica, conservatori moderati, evoluasera anterior, prin conceptiile lor economice, catre partidul liberal si intrasera in sfera de influenta a lui I. C. Bratianu. Junimistii au manifestari

parlamentare proprii si atitudine rezervata fata de actiunile extra-parlamentare ale conservatorilor, inclusiv constituirea Clubului conservator, la care totusi adera in bloc.

februarie Germania, Anglia si Franta recunosc independenta de stat a Romaniei.

februarie/9 martie O comisie de ancheta a Senatului isi da verdictul, declarindu-1 nevinovat pe Simeon Mihalescu, acuzat de-a fi aprobat furnizorului armatei ruse Warszawski sa faca transporturi peste Dunare cu atelaje romanesti rechizitionate si taranii proprietari ai acestora.

martie Legea pentru organizarea Dobrogei

30 martie/11 aprilie Adunarea deputatilor, la propunerea lui D. Giani, voteaza acordarea lui C. A. Rosetti a unei pensii de 1 000 de lei pe luna, reversibila, la moartea titularului, asupra sotiei, plus suma de 150 000 lei platibili imediat cu titlu retroactiv (propunerea mai fusese facuta in 1868, dar C. A. Rosetti refuzase).

aprilie Din initiativa guvernamentala se voteaza legea pentru infiintarea unei banci de scont si emisiune, Banca Nationala a Romaniei, cu un capital de 12 000 000 lei, cu privilegiul exclusiv de a emite moneda; o treime din actiuni sunt detinute de stat, restul de particulari, intre care un loc important ocupa oameni de afaceri legati de cercurile partidului liberal. Primul director al Bancii, Teodor Mehedinteanu, va fi urmat de Eugeniu Carada.

noiembrie/3 decembrie Se semneaza la Sigmaringen actul de familie prin care printul Ferdinand de Hohenzollern-Sigmaringen, nepot de frate al lui Carol I, devine mostenitorul prezumptiv al tronului Romaniei.

decembrie Se publica comunicatul privitor la devalorizarea cu 12,5% a rublei si retragerea cursului ei legal in Romania, urmand ca pana la 31 decembrie 1881 rublele in circulatie sa fie primite de casele statului, pentru demonetizare.

3/15 decembrie Atentatul lui I. Pietraru asupra lui I. C. Bratianu; vor fi implicati in proces membri ai Partidului Democratiei Nationale, ceea ce-1 va determina pe Gr. M. Sturdza sa dispuna dizolvarea gruparii si desfiintarea organului ei de presa, ,,Democratia nationala".

Chestiunea Dunarii. In contextul apropierii intre Imperiul austro-ungar si cel tarist, finalizata prin alianta celor trei imparati, guvernul roman va cauta sa previna o intelegere pe seama Romaniei pe de o parte prin grabirea proclamarii regatului - care va avea loc in martie si nu in mai - iar pe de alta printr-o pozitie mai concilianta in chestiunea Dunarii. In martie Romania accepta crearea Comisiei Mixte sub rezerva subordonarii acesteia Comisiei Europene. Dar daca actul aditional referitor la regimul Dunarii maritime intruneste unanima adeziune (desi, Romaniei lezandu-i-se suveranitatea i se aplica un regim diferit de cel aplicat Rusiei sau, anterior anului 1878, Imperiului otoman), problema Comisiei Mixte ramane iar in suspensie din cauza opozitiei Marii Britanii delegatul englez, colonelul Siborne conditionand acceptarea crearii comisiei riveranilor in formula austro-ungara de posibilitatea Comisiei Europene de-a cenzura orice decizie a preconizatului organism la cererea guvernelor interesate, pozitie evident menita sa extinda autoritatea Comisiei Europene.

Anteproiectul Barrère. In acest context delegatul Frantei in Comisia Europeana, Camille Barrere, propune o solutie de compromis intre proiectul austro-ungar si cel englez. In Comisia Mixta care urma sa ramana sub presedintia reprezentantului dublei monarhii urma sa mai figureze inca un membru al Comisiei Europene ca delegat al acesteia. In ordinea alfabetica a nomenclaturii franceze a statelor (Allemagne, Autriche-Hongrie, France) fiecare stat reprezentat in Comisia Europeana ar fi facut parte timp de 6 luni si din comisia statelor riverane. Astfel Austro-Ungaria si Romania ar fi avut periodic in Comisia Mixta cate doua voturi. Oricum regulamentul pentru sectorul Portile de Fier-Galati urma a fi aprobat de Comisia Europeana. Proiectul favoriza tot Austro-Ungaria deoarece in cursul primului an de functionare a Comisiei Mixte, cand s-ar fi luat cele mai importante decizii, Germania si Austro-Ungaria ar fi fost delegatele Comisiei Europene in Comisia Mixta. Intre timp Romania, in necunostinta de cauza pana in septembrie cu privire la proiectul Barrere - negocierile secrete intre Franta, Austro-Ungaria si Anglia pe baza

proiectului incepusera in iulie -, urmarea evolutia relatiilor dintre Austro-Ungaria si Anglia, sustinand pe cale diplomatica dreptul fiecarui stat riveran de-a executa regulamentul de navigatie in apele sale teritoriale. Tinand seama de conditiile internationale si de experienta Congresului de la Berlin, guvernul procedase cu multa prudenta in demonstrarea punctului sau de vedere fara sa cedeze in fondul problemei Austro-Ungariei. In tara, in urma desvaluirilor din presa (aprilie) cu privire la concesiile facute de guvern Austro-Ungariei, se dezlantuie furtunoase dezbateri in jurul chestiunii Dunarii. Mesajul tronului din 15/27 noiembrie, in care guvernul, sub presiunea opiniei publice, isi preciza, de data aceasta public, pozitia fata de chestiunea Dunarii, facand aluzie directa la greutatile create de autoritatile austro-ungare comertului roman de vite ,,sub pretext de epizotie", provoaca intreruperea relatiilor diplomatice intre cele doua state. Guvernul va prezenta scuzele publice reclamate de Austro-Ungaria fara a abdica insa de la opozitia facuta crearii Comisiei Mixte.

Apare "Natiunea", organ de presa al fractiunii liberale condusa de Dumitru Bratianu cu vederi deosebite de cele ale guvernelor I. C. Bratianu; pana in 1884 gruparea nu va sustine necesitatea inlaturarii guvernului, ci va critica coruptia si incompetenta administratiei, instabilitatea ministeriala, excesul de centralizare, abuzul de putere - care provoaca disensiuni inlauntrul partidului - si va propune ca puncte de program: dezvoltarea industriei autohtone prin aplicarea protectionismului vamal, imbunatatirea productiei agricole taranesti prin sprijinirea ei de catre stat, dezvoltarea invatamantului rural. Din 1884 fractiunea va milita pentru rasturnarea guvernului, acceptand ideea aliantei tactice cu alte grupari de opozitie, liberale ori conservatoare, fara contopirea cu ele; o prima apropiere este aceea de gruparea M. Kogalniceanu.

Politica guvernamental-liberala de protectionism vamal, excluzand reinstituirea regimului de porto franco pentru care militau galatenii, provoaca in orasul de la Dunare o puternica campanie antiguvernamentala al carei ecou se va face ziarul ,,Vocea Covurluiului" organ de presa al unei puternice formatii conservatoare.

Se infiinteaza Bursa din Bucuresti, prima bursa de valori din Romania.

ianuarie Titu Maiorescu publica in ,,Deutsche Revue" un articol care exprima tendintele junimistilor de orientare a politicii externe a Romaniei catre puterile centrale, pozitie indicand iminenta ruptura de partidul conservator si o apropiere de politica externa a lui I. C. Bratianu. La randul sau, I. C. Bratianu, abil in a dezorganiza opozitia si a-si asigura colaborarea fortelor ei mai redutabile, ii va ,,menaja" pe junimisti inca din 1879. Proiectele lor de legi (legea majoratului prevazand inalienabilitatea si indivizibilitatea micii proprietati taranesti prin mostenirea ei numai de catre fiul mai mare sau reprezentantul sau direct - decembrie 1879 - sau legea pedepsirii celor care-si interpuneau numele la cumpararea de imobile rurale pentru persoane care nu aveau acest drept - decembrie 1880 -) nu vor fi direct respinse, ci trimise ,,spre discutare" in sectii, promotorii legilor respective putand spera in continuare dezbaterea si legiferarea lor.

27 ianuarie/8 februarie I. C. Bratianu incearca sa formeze un guvern de coalitie cu junimistii, pentru proclamarea Regatului. Junimistii, fara popularitate si aderenti, si deci neputandu-se lipsi, in cazul unei guvernari, de sprijinul conservatorilor din Parlament, prezinta cererea Clubului conservator, cerere respinsa sub motivul ca nu era adresata intregului partid, care, abordat, ar fi reclamat intr-o coalitie guvernamentala pozitii cheie in mecanismul politic, inacceptabile pentru I. C. Bratianu.

13/25 martie Titu Maiorescu dezvolta in Parlament o interpretare adresata primului-ministru in legatura cu necesitatea luarii de masuri severe impotriva miscarii socialiste. Socialistii, care incercasera in aceeasi luna sa aniverseze 10 ani de la proclamarea Comunei din Paris, fusesera supusi unor severe represiuni: arestari, expulzari, destituiri din functii. Titu Maiorescu considera ca a venit timpul ca guvernul sa imprime politicii interne o directie mai compatibila cu consolidarea monarhiei si vedea in ideologia socialista, fara a-i intelege, ca multi alti oameni politici, ratiunile sociale, o primejdie impotriva ordinii stabilite. Daca N. Ionescu facea distinctie intre nihilisti si socialisti, apreciind ca miscarea socialista nu primejduia institutiile tarii, P. P. Carp recunostea in nasterea socialismului simptomul unui dezechilibru social remediabil prin reformele socio-economice conservator-junimiste care stateau sub imperativul stavilirii procesului de proletarizare a tarii. Miscarea socialista din Romania aparuse din anii anteriori razboiului de independenta si se dezvoltase treptat paralel cu dezvoltarea proletariatului. La Iasi, Bucuresti si in alte orase activau cercuri socialiste. Se depuneau eforturi in vederea crearii unei organizatii politice pentru gruparea fortelor revolutionare si intensificarea activitatii acestora. Dr. Russel publica in 1880 Un studiu -psihanalitic urmat de cateva comentarii psihice - program al miscarii cuprinzand

revendicari democratice pasoptiste dar preconizand desfiintarea proprietatii private si trecerea mijloacelor de productie ,,in proprietatea colectiva a grupurilor agricole si industriale ale muncitorilor". Pe linia orientarii catre principiile socialismului stiintific era promovata ideea caracterului legic al dezvoltarii sociale, se faceau aprecieri critice asupra statului si partidelor burgheze, constitutiei in vigoare etc. Prin stradaniile cercurilor socialiste apareau ziarele ,,Basarabia" - 1879, ,,Romania viitoare" - 1880. ,,Inainte" - 1880, toate suprimate de guvern pana in 1881. Din 1880 se va intensifica procesul patrunderii marxismului in gandirea socialista din Romania. Masurile represive luate de guvern impotriva miscarii socialiste din Iasi in martie 1881 vor stanjeni temporar dezvoltarea ei dar in acelasi timp vor atrage atentia opiniei publice asupra noului curent ideologic.

14/26 martie Parlamentul voteaza transformarea Romaniei in Regat, actiune precipitata de I. C. Bratianu datorita in special chestiunii Dunarii; pentru conservatori masura era oportuna in contextul miscarii socialiste (de care ei legau si atentatul lui Pietraru asupra primului-ministru si, pe plan extern, asasinarea tarului Alexandru II --1/13 martie).

30 martie/11 aprilie P. P. Carp prezinta in Parlament, cu ocazia discutarii bugetului, liniile directoare ale programului politic junimist, marcand si prin aceasta tendinta de separare a junimistilor de conservatori. Definind democratizarea Romaniei ca o democratizare fortata, de sus in jos, nu efectul dezvoltarii sociale, P. P. Carp considera momentul 1881 ca punct maxim al democratizarii. Se impune in etapa imediat urmatoare imperativul consolidarii acestui stadiu prin masuri organizatorice: garantarea micii proprietati prin legea majoratului si modificarea legii tocmelilor agricole, in vederea constituirii unei trainice taranimi capitaliste; reorganizarea mestesugarilor in corporatii, pentru asigurarea dezvoltarii unui precapitalism industrial; inamovibilitatea magistraturii, in scopul scoaterii acesteia de sub fluctuatiile si inrauririle politice; conditii severe de admisibilitate pentru functionarii de toate gradele; scutirea comunelor rurale de povara multelor sarcini fiscale si administrative, care impiedicau concentrarea fortelor interne in vederea dezvoltarii lor organice. ,,Noua era" de reorganizare sociala a Romaniei este considerata de junimisti indispensabila dezvoltarii intensive si consolidarii regimului existent. Unele dintre propunerile lui Carp vor intra in viitoarea legislatie liberala.

aprilie--iunie Se voteaza legea asupra soldei militare, insotita de un minutios regulament, codul de justitie militara si regulamente pentru organizarea scolilor militare. Bazata pe principiul unei accentuate centralizari, organizarea armatei, in care regele avea un rol hotarator, era de inspiratie prusaca.

7/19 aprilie Se voteaza legea prin care presedintele Consiliului de Ministri putea fi ministru fara portofoliu; opozitia vedea in lege manifestarea tendintei de intarire a autoritatii centrale, ea reprezentand intr-adevar inceputul politicii de mana forte, ilustrata si de votarea, in aceeasi zi, a legii pentru expulzarea strainilor, destinata in special eliminarii militantilor socialisti.

10/22 aprilie-8/20 mai Guvern Dumitru C. Bratianu

interne    Eug. Statescu

externe    D. Bratianu

finante    N. Dabija: D. A. Sturdza

justitie    M. Pherekyde

culte si instructie V. A. Ureche

razboi    C. Slaniceanu

lucrari publice N. Dabija

Schimbarea de guvern datorata demisiei lui I. C. Bratianu era probabil o manevra politica menita sa deschida calea catre o guvernare radical liberala omogena.

30 aprilie/12 mai - 2/14 mai Are loc la Sibiu conferinta cercurilor electorale romanesti din Transilvania, Banat, Crisana si Maramures, in care se hotaraste unificarea intr-un partid a romanilor din Imperiu - Partidul National Roman din Transilvania; programul proclama ca tactica politica ,,activismul" (participarea la viata politica) si propune ca obiective recastigarea autonomiei Transilvaniei, dobandirea dreptului de a folosi limba romana in administratie si justitie, revizuirea legii nationalitatilor, extinderea dreptului de vot. Vincentiu Babes este ales presedinte, Gheorghe Baritiu este insarcinat cu redactarea unui memoriu. Guvernantii maghiari incearca sa opuna acestui partid unul moderat, condus de mitropolitul Miron Romanul si infiintat in martie 1884, cu ,,Viitorul" ca organ de presa proguvernamental.

mai-iunie Se creeaza Casele de credit agricol, stavilirea ruinarii taranilor prin exploatarea uzurara (dobanzile ajunsesera pana la 50%) intrand in vederile liberalilor inca din 1878. In fapt, noua lege va fi mai putin favorabila taranilor cat arendasilor, numai ei avand posibilitatea de a imprumuta pe baza ipotecarii inventarului agricol si a recoltei.

10/22 mai Sarbatorirea publica a proclamarii Regatului.

9/21 iunie -19/31 martie 1888 Guvern I. C. Bratianu

interne

C.A. Rosetti; I. C. Bratianu; Gh. Chitu; I. C. Bratianu; Radu Mihai; C. Nacu

externe

Eug. Statescu; D. A. Sturdza; I.I. Campineanu, I. C. Bratianu; M. Pherekyde

finante

I. C. Bratianu; Gh. Chitu; G. Lecca; C. Nacu; D. A. Sturdza

justitie

M. Pherekyde; Eug. Statescu; Gh. Chitu; Eug. Statescu ; Gh. Chitu; N. Voinov; I. I. Campineanu; C. Nacu; Eug. Statescu; D. Giani

culte si instructie

V. A. Ureche; P. S. Aurelian; Gh. Chitu; D. A. Sturdza; C. Nacu

razboi

I. C. Bratianu; G. Angelescu; I. C. Bratianu; St. Falcoianu; I. C. Bratianu; Al. Angelescu; I. C. Bratianu

lucrari publice

N. Dabija; D. A. Sturdza; Radu Mihai; P. S. Aurelian

agricultura, domenii, industrie, comert

I. Campineanu; A. Stolojan; I. C. Bratianu; V. Gheorghian; N. Gane

iulie Se infiinteaza Creditul Mobiliar Roman si Societatea de Constructii si Lucrari Publice.

august Conflict de frontiera intre Romania si Austro-Ungaria, in comitatul Trei-Scaune. Se instituie o comisie mixta de arbitraj.

11/23 august Se publica in ,,Monitorul oficial" Regulamentul de aplicatie a legei pentru infiintarea de spitaluri rurale.

noiembrie In urma agravarii frictiunilor pentru conducere inlauntrul partidului conservator, demisioneaza din partid, in bloc, junimistii si partizanii lor. Tendintele de apropiere ale gruparii junimiste, sub conducerea lui P. P. Carp, de liberalii de la guvern se accentueaza. P. P. Carp, numit in noiembrie 1882 ministru plenipotentiar la Viena, ca expert in relatiile Orient-Occident si implicatiile lor in zona balcanica, pune bazele unei aliante secrete intre Romania si puterile centrale. Pina in 1884 incercarile de a constitui o coalitie guvernamentala intre liberali si junimisti vor esua din motive complexe, care, intr-o perspectiva mai larga, se concentreaza in jurul faptului ca I. C. Bratianu nu putea sa cedeze junimistilor pozitii de putere care i-ar fi alienat, prin rezultatele lor, sprijinul partidului sau, cel care ii asigura anvergura politica si baza electorala necesara stabilitatii regimului si caruia se vedea silit de altfel sa-i faca concesii continue; cat despre junimisti, ralierea lor relativa la linia guvernamentala se va datora unei platforme ideologice comune.

11/23 noiembrie ,,Telegraful" informeaza cititorii ca M. Eminescu urma sa fie inlocuit la conducerea "Timpului" cu Gr. Paucescu, probabil datorita orientarii spre liberali a junimistilor.

Chestiunea Dunarii. In sesiunea Comisiei Europene a Dunarii din primavara anului 1882 reprezentantul Romaniei, colonelul Pencovici, este singurul care se mai opune proiectului Barrere. Cunoscand dorinta puterilor europene de-a proroga mandatul Comisiei Europene, care, conform hotararii Conferintei de la Londra, expira la 24 aprilie 1883, Austro-Ungaria conditionase adeziunea ei de acceptarea mult discutatei Comisii Mixte asa incat marile puteri cedasera. Delegatul Romaniei va prezenta un contraproiect care avea la baza dreptul statelor riverane de-a executa regulamentul de navigatie si politie fluviala combinat cu cel de larg control si supraveghere "al Europei" si care ferea statele tarmurene de orice amestec in afacerile lor interne. Cum prin pozitia Romaniei Comisia Mixta nu va intruni nici de asta data unanimitatea voturilor, regulamentul, conform dorintei statelor interesate in depasirea impasului, urma sa faca obiectul unei conferinte a marilor puteri care trebuia sa se intruneasca oricum, conform Tratatului de la Berlin, pentru a decide soarta Comisiei Europene.

La 24 ianuarie/5 februarie 1882 C. A. Rosetti paraseste guvernul, iar in 31 martie/11 aprilie isi da demisia din functia de presedinte al Camerei. Ceea ce avea sa fie, din 1884, fractiunea

rosettista incepe sa se manifeste cu o nuanta de dizidenta inca din 1876. Prezentarea in cursul anilor a unor proiecte de legi radicale (colegiu unic, electivitatea magistraturii, modificarea legii tocmelilor agricole, libertatea presei si a individului etc.), masurile de aceeasi orientare pe care le ia, in calitate de ministru de interne, in anii 1878-1881, precum si frecventele proteste impotriva abuzurilor guvernamentale, il fac pe C. A. Rosetti progresiv indezirabil ca factor de guvernamant. Incepand din 1882 scrie articole critice la adresa guvernului (in dezacord cu acesta si din cauza orientarii politicii externe catre puterile centrale), ramanand insa in partid si prieten public al lui I. C. Bratianu, desi acesta se arata putin dispus sa faca concesii ideologiei radicale de inspiratie pasoptista. In noiembrie 1884 C. A. Rosetti afirma ca nu se mai considera membru al partidului inca din 1881, iar o scrisoare din ianuarie 1885 atesta si ruperea relatiilor personale cu I. C. Bratianu. Gruparea rosettista (G. Panu, Gr. Serurie, D. Giani, Pana Buescu, P. Gradisteanu, V. A. Ureche etc.) se destrama in aprilie 1885, dupa moartea lui C. A. Rosetti.

Incepe campania de presa in jurul modificarii legii electorale, declansata de ,,Romanul" lui C. A. Rosetti, care se pronunta pentru colegiul unic. D. Bratianu propune in "Natiunea" contopirea colegiilor I si II, conservatorii si liberalii sinceri se opun oricarei modificari a constitutiei.

Jonctiunea la Predeal a liniilor ferate din Regat cu cele din Transilvania.

Apare la Sibiu, in romana, maghiara, germana si franceza, Memorialul explicativ al lui G. Baritiu, prima publicatie de acest fel adresata strainatatii si care cuprindea atat prezentarea istorica a problemei romanesti din Transilvania, cat si motivarea cu argumente a revendicarilor romanilor.

24 ianuarie Se infiinteaza la Bucuresti, cu sprijinul lui C. A. Rosetti, societatea ,,Irredenta romana" (,,Carpatii"), care avea sa demaste si sa combata pana in 1918 politica de deznationalizare a popoarelor nemaghiare din Ungaria.

14/26 mai Se voteaza modificarea legii tocmelilor agricole. Proiectul, depus in ianuarie de C. A. Rosetti, a fost obiectul unor vii discutii, mai ales in jurul oportunitatii unei legi speciale intr-o chestiune care ar fi putut ramane in competenta dreptului comun. In fapt, inexistenta unei mici proprietati taranesti consolidate, care sa se poata sustrage subordonarii economice fata de marea proprietate, impunea existenta unei legi speciale, care sa preintampine abuzurile, punct de vedere sustinut de C. A. Rosetti, M. Kogalniceanu, P. P. Carp si I. C. Bratianu. Principalele modificari ale legii vor viza: suprimarea responsabilitatii solidare a taranilor contractanti si a executarii silite prin organe militaro-politienesti, reducerea termenului pentru tocmelile privitoare la muncile agricole de la 5 la 2 ani, rezervarea a 2 zile pe saptamana pentru munca taranului pe ogorul sau. Fata de proiectul C. A. Rosetti se mai introduceau urmatoarele prevederi:

multiplicarea categoriilor de invoieli asupra carora se aplica legea, prelungirea termenului tocmelilor pentru fanete de la 2 la 5 ani; in cazul in care proprietarul intarzia ridicarea dijmei (ceea ce impiedica ridicarea recoltei taranului) primarul si doi consilieri comunali erau obligati sa opereze dijmuirea in timp util, pentru a impiedica deteriorarea produselor.

1/13 iulie Statul roman rascumpara calea ferata Cernavoda-Constanta si portul Constanta de la compania engleza careia ii fusesera concesionate de Turcia.

noiembrie-aprilie 1883 Legislatie. Modificarea legii recrutarii din 1876, pentru cuprinderea unui numar cat mai mare de cetateni in armata permanenta, avandu-se in vedere toate categoriile sociale si profesionale; repunerea in vigoare, cu modificari, a legii comunale din 1864: constituirea colegiului comunal unic, statuarea alegerii primarilor din comunele urbane si rurale de catre consilierii comunali. Intra in dezbatere proiectul pentru modificarea sistemului de alegere a consiliilor comunale. La 22 decembrie/2 ianuarie este prezentata in Parlament propunerea de revizuire a Constitutiei pentru stabilirea unei concordante intre textul constitutional si noua situatie a statului roman, devenit regat, dupa ce in prealabil se constituise o comisie parlamentara pentru stabilirea articolelor din Constitutie care urmau sa fie revizuite, dezbaterile dezvaluind ca nu exista o opinie unitara in aceasta privinta intre membrii partidului liberal; se preciza ca devenise necesara si modificarea sistemului electoral, impusa de necesitatea unei mai largi participari la viata politica. Se constituie Ministerul Agriculturii, Industriei, Comertului si Domeniilor; se promulga legea pentru modificarea sistemului de alegere a consiliilor judetene; numarul de colegii se reduce la trei, prin contopirea colegiilor I si II, se accentueaza separarea functiilor administrative de diverse alte atributii oficiale, precizandu-se ca nu sunt eligibili salariatii statului si comunei, primarii,

persoanele care aveau contracte pentru lucrari ale judetului; se precizeaza atributiile consiliului judetean si lucrarile pentru care era necesara aprobarea guvernului; se promulga legea asupra administratiei armatei, cu noi regulamente privind functionarea serviciului de intendenta si al celui sanitar; se promulga legea pentru remunerarea corpului didactic, prin care se mareau salariile si se fixau gradatiile de vechime, care permiteau majorarea retributiei din 5 in 5 ani, cu 15, 30, 45 si 60%; se stabilesc conditiile de pensionare.

decembrie ,,Timpul" si ,,Binele public" anunta concomitent ca intelegerea dintre conservatori si liberalii sinceri era un fapt implinit. Unificarea opozitiei va fi precipitata de anunturile "Romanului" privitoare la intentiile liberalilor guvernamentali de a modifica Constitutia. Inca de la inceputul anului 1881 conservatorii salutau, prin ,,Timpul", constituirea clubului "Binelui public" si prezenta la inaugurare a conducatorilor fractiunii libere si independente. In 1882 ,,Timpul" si ,,Binele public" isi prezenta si aproba reciproc articole de critica la adresa guvernului.

Chestiunea Dunarii. Are loc Conferinta de la Londra (februarie-aprilie), la care participa numai marile puteri, reprezentantii statelor riverane, Romania, Serbia, Bulgaria, nefiind acceptati decat cu vot consultativ. Guvernul roman protesteaza, declarand ca nu se simte obligat sa se supuna hotararilor Conferintei. Prin Tratatul incheiat la 10 martie se hotaraste prelungirea mandatului Comisiei Europene inca 21 de ani si extinderea competentei acesteia pana la Braila. Bratul Chilia va fi practic scos de sub autoritatea Comisiei Europene. Se adopta pentru portiunea Portile de Fier - Braila regulamentul de navigatie si politia fluviala elaborat in sesiunea din primavara anului 1882 de Comisia Europeana. Proiectul Barrere ce constituia ultima parte a documentului va suferi unele modificari: se prevede ca statele membre ale Comisiei Mixte sa nu mai poata fi reprezentate in acest organism si ca delegate ale Comisiei Europene si se statueaza ca numirea si remunerarea subinspectorilor de navigatie sa intre in competenta autoritatilor teritoriale. Guvernele de la Bucuresti si Sofia refuzand sa ia in considerare prevederile Tratatului, acestea nu au putut fi puse in practica. O data incepute negocierile intre Bucuresti, Berlin si Viena referitoare la aderarea Romaniei la Tripla Alianta, Austro-Ungaria va inceta sa mai insiste asupra crearii Comisiei Mixte.

1/13 ianuarie Se constituie la Paris un grup revolutionar roman (Vintila C. A. Rosetti, Alex. A. Badarau, Constantin Mille, Vasile G. Mortun si altii de inspiratie socialista, care editeaza, incepand de la 1/13 februarie, ,,Dacia viitoare".

25 februarie/9 martie Are loc la Sibiu, sub presedintia lui G. Baritiu, o adunare de protest impotriva celei de a doua legi scolare promulgate de guvernul maghiar, care accentueaza caracterul maghiar al invatamantului secundar.

20 aprilie/2 mai In urma emiterii in 7/19 martie a decretului de convocare a Camerelor de revizuire, incep alegerile parlamentare, in contextul intensificarii miscarii de opozitie; se formeaza o coalitie electorala intre conservatori, liberalii sinceri si liberalii moldoveni (,,opozitia unita"); din 134 de mandate de deputati si 50 de mandate de senatori opozitia obtine 12 mandate. Camerele de revizuire se deschid la 10/22 mai.

iunie Se constituie un comitet de conducere a opozitiei fara contopirea formatiilor politice coalizate. I. M. Florescu este insarcinat cu presedintia unui subcomitet care avea sa redacteze programul opozitiei.

3/15 iunie La Iasi se inaugureaza statuia lui Stefan cel Mare, in prezenta Regelui. P. Gradisteanu tine un discurs cu aluzii la provinciile romanesti incorporate de imperiile vecine. Austro-Ungaria cere explicatii. ,,Monitorul oficial" dezminte partial, atribuind asertiunile mai grave exagerarilor presei.

26 august/7 septembrie Are loc, la Gastein, intalnirea dintre I. C. Bratianu si cancelarul Bismarck, urmata de intalnirea, la Viena, cu contele Kalnoky, ministrul de externe al Austro-Ungariei, in vederea incheierii tratatului de alianta romano-austro-ungar, care se va semna la 18/30 octombrie si la care Germania va adera in aceeasi zi. Apropierea Romaniei de Puterile Centrale constituie reactia la politica activa a Imperiului tarist in sud-estul Europei. Alianta va obliga guvernul roman la acceptarea unor relatii economice preferentiale cu Austro-Ungaria si Germania. Desi

conventia va ramane secreta, linia generala a guvernului in politica externa si implicatiile ei economice devin obiectul unor violente atacuri din partea opozitiei, care se va ocupa intens de situatia romanilor din Transilvania.

15/27 septembrie Apare in ,,Buletinul oficial" anteproiectul majoritatii liberale privitor la modificarea legii electorale si la regimul presei; anteproiectul este atacat in lunile urmatoare, de pe pozitii opuse, de conservatori si de liberalii rosettisti.

martie Se constituie, prin fuzionarea conservatorilor, a liberalilor sinceri si a fractiunii libere si independente, Partidul Liberal-Conservator. "Timpul" si "Binele public" isi inceteaza aparitia si sunt inlocuite prin ziarul "Romania".

14/26 aprilie Apare la Sibiu ziarul politic si cultural ,,Tribuna", condus intre 1884 si 1886 de I. Slavici; ziarul a avut un rol important in lupta de eliberare nationala a romanilor din Transilvania.

19/31 iulie Apare la Iasi ziarul ,,Lupta", organ al gruparii liberal-radicale condusa de G. Panu.

9/21 iunie Se adopta modificarile intervenite in Constitutia Romaniei. Noua lege electorala marind ponderea burgheziei bancare, industriale si comerciale in Adunarile legiuitoare, prevedea: marirea numarului deputatilor de la 130 la 183 si al senatorilor de la 70 la 140, reducerea numarului colegiilor pentru Camera (de la 4 la 3) prin unirea colegiilor I si II, preponderent mosieresti si scaderea censului la colegiul I (1 200 lei, cu prevederea ca venitul poate fi nu numai rural, ci si urban, ceea ce inlesnea intrarea in acest colegiu al burgheziei mari); colegiul II exclusiv orasenesc cuprindea: alegatorii cu impozit minim de pana la 25 de lei votand indirect, printr-un reprezentant la 50 de alegatori, si alegatorii directi, cu un venit de la 25 la 1 200, precum si categoria alegatorilor scutiti de cens; colegiul III cuprindea alegatorii de la sate, de la un impozit oricat de mic pana la 1 200 lei venit, care votau prin delegati. Colegiul I pentru Senat cuprindea alegatori cu un venit de minimum 2 000 de lei anual, la care se adaugau unele categorii scutite de cens;

colegiul II cuprindea alegatori cu un venit de intre 1 000 si 2 000 de lei si posesori ai unor diplome de doctor in stiinte. Noua Constitutie modifica in sens partial liberal, partial restrictiv, si regimul presei, interzicand arestul preventiv dar prevazand judecarea delictelor de lez-majestate de catre tribunalele ordinare, ceea ce constituia o ingradire a libertatii comparativ cu judecarea de catre jurati precum si suprimarea prevederii de desfiintare permanenta a cenzurii. Se modificau titulaturile conform noii situatii de Regat a tarii, se desfiinta garda civica, se prevedea aplicarea Constitutiei in Dobrogea prin legi speciale, inalienabilitatea pe 32 de ani a pamanturilor fostilor clacasi, ale insurateilor si ale taranilor care cumparasera pamant de pe mosiile statului.

10/22 iunie Se voteaza legea crearii Domeniului Coroanei (12 proprietati ale statului, insumand 128 286 ha). Dupa adoptarea noii Constitutii si a acestei legi liberalii radicali, in frunte cu C. A. Rosetti, demisioneaza din Corpurile legiuitoare, ceea ce consacra ruptura definitiva dintre C. A. Rosetti si I. C. Bratianu. ,,Romanul" ramane organul de presa al liberalilor radicali. I. C. Bratianu va edita cotidianul ,,Vointa nationala".

20 august/1 septembrie Apare la Bucuresti, din initiativa lui Luigi Cazzavillan, ziarul de informatii ,,Universul", primul mare cotidian romanesc, care avea sa apara, cu unele intreruperi, pana in 1953.

noiembrie Au loc alegeri din care rezulta un parlament fara opozitie prin neparticiparea coalitiei conservator-liberale si invalidarea unor mandate; singura grupare tolerata de I. C. Bratianu in parlament sunt junimistii, cu care va spera in continuare sa poata colabora. Evidenta tendinta de intarire a regimului autoritar va provoca o intensa campanie antidinastica a opozitiei de toate nuantele, care avea sa dureze pana la caderea guvernului. Noul parlament, in decursul activitatii sale (1884-1887), va dezbate si legifera printre altele: legea asupra impozitului funciar, menita sa stavileasca absenteismul si arendasia, cu nefaste consecinte economice prin diminuarea venitului national; legea primei de export pentru fabricantii de spirt din cereale si coniac din vin si legea pentru incurajarea productiei tesaturilor, sforilor, corderiei si sacilor de iuta; legea pentru organizarea monetariei statului, a fabricii de timbre si a depozitului general al timbrelor; legea ,,depozitului legal", prin care fiecare tipografie avea obligativitatea sa trimita trei exemplare din fiecare

tiparitura bibliotecilor centrale din Bucuresti si Iasi si Bibliotecii Academiei Romane; legea pentru incurajarea si dezvoltarea exploatarii apelor minerale si a produselor lor; legea pentru introducerea unui nou tarif protectionist asupra importului, pentru incurajarea industriei romane (legea va provoca declansarea razboiului vamal cu Austro-Ungaria care interzice formal importul de animale si introduce taxe vamale prohibitive la articolele provenite din Romania); legea privitoare la componenta camerelor de comert, care largea corpul eligibililor, dar mentinea rolul prefectului in alegeri; trecerea de la recrutarea dupa starea civila la recrutarea dupa varsta si mobilizarea militarilor si gloatelor prin decret regal, fara aprobarea Corpurilor legislative; legea monopolului de stat al tutunului; promulgarea unui nou Cod de comert, in locul celui din 1840; lege relativa la instituirea unei comisii pentru verificarea pamanturilor date in conformitate cu articolele 5 si 6 din legea rurala (verificarea aplicarii legii din 1878); legea de incurajare a industriei, prin avantaje insemnate (scutiri de impozite si de taxe vamale pentru masini sau materii prime inexistente in tara, reduceri pe caile ferate etc.) acordate pentru infiintarea de intreprinderi industriale cu un capital minim de 50 000 sau minimum 25 de lucratori timp de minimum 5 luni; legea pentru alegerea consiliilor comunale, care stabilea modul de electiune si categoriile de eligibili, plus atributiile autoritatii comunale.

decembrie Se constituie la Bucuresti Cercul studiilor sociale, organizat de socialisti si la care adera pentru un timp si intelectuali de orientare burghezo-liberala; cercul publica, din februarie 1885, ziarul "Drepturile omului", care incepand din noiembrie, militeaza pentru intemeierea unui partid al muncitorilor si, in perspectiva, participarea la viata parlamentara.

ianuarie Junimistii preiau ziarul ,,Romania libera". Aparut la 15/27 mai 1877 sub directia lui A. T. Laurian, ca organ de presa al unui grup de tineri liberali, ziarul adoptase treptat o orientare nuantat conservatoare. Gruparea isi defineste pozitia critica fata de liberalii guvernamentali dezavuand lipsa unui program politic, stagnarea dezvoltarii social-politice si, ulterior, politica financiara si monetara a guvernului, parasirea principiilor liberale, abuzul de putere al primului-ministru si mai ales al colaboratorilor sai; opozitia era si ea criticata pentru lipsa de omogenitate in componenta si de unitate a principiilor programate.

1/13 mai Decret regal prin care se ia act de Tomos-ul prin care Patriarhia de la Constantinopol recunoaste autocefalia bisericii Regatului Romaniei.

20 mai/1 iunie Romania denunta conventia comerciala cu Austro-Ungaria din 1875, prin politica vamala a partenerului, nefavorabila economiei romanesti; reintra in vigoare tariful vamal protectionist din 1874. Se declanseaza conflictul vamal romano-austro-ungar care va dura pana in 1891.

18 august Ia fiinta Societatea pentru cultura maghiara transilvaneana (E.M.K.E.), ca o contrapondere a ASTREI, cu scopul de a promova politica de maghiarizare.

noiembrie Ia nastere formatia politica Opozitia Unita din care fac parte Partidul Liberal-Conservator L. Catargiu - G. Vernescu,-care in aceeasi luna anuntase depasirea simplei aliante printr-o contopire, cu enuntarea unui program comun in care conservatorii consimteau la descentralizarea administrativa si la libertatea presei-, si Partidul National-Liberal D. Bratianu, M. Kogalniceanu, C. Boerescu si G. Marzescu; unitatea de actiune a acestei coalitii se va realiza abia in martie 1887.

toamna Alegeri comunale importante pentru opozitie, de vreme ce autoritatile comunale care urmau sa fie alese aveau calitatea de a controla modul de desfasurare a alegerilor parlamentare din 1887.

Gruparea junimista incepe sa se desmembreze, o parte din membrii ei (V. Pogor, Leon si Iacob Negruzzi, T. Rosetti) adera la opozitia liberal-conservatoare, N. Gane si V. Bossi se aliaza cu liberalii guvernamentali, iar P. P. Carp, dupa ce incercase o apropiere de conservatori, cu conditia

neacceptata, a iesirii acestora din coalitia cu liberalii (Opozitia Unita), ramane sa duca o politica personala impreuna cu un numar de partizani (T. Maiorescu, Al. Marghiloman, D. A. Laurian etc.).

mai La Sibiu are loc conferinta Partidului National Roman, la care se adopta pentru intreg partidul tactica politica a "pasivismului", prin hotararea de a nu participa la alegeri nici in Transilvania, nici in Banat, Crisana si Maramures; biruinta liniei politice a celor grupati in jurul ziarului sibian "Tribuna" este marcata prin alegerea lui Gh. Baritiu ca presedinte al partidului si a lui Ioan Slavici ca secretar.

octombrie Se constituie formatiunea politica Liga de Rezistenta, prin unirea disidentei liberale, condusa de Nicolae Fleva, Al. Djuvara si Take Ionescu, cu fractiunea tinerilor conservatori din jurul ziarului ,,Epoca", condusa de Nicolae Filipescu; Liga de rezistenta este sprijinita de liberalii radicali si socotita redutabila de catre junimisti; I. C. Bratianu dupa ce pierduse sprijinul elementelor valoroase ale partidului liberal isi pusese mari sperante in tinerii liberali care il paraseau acum; o data formata, Liga de Rezistenta intra in coalitie cu Opozitia Unita.

24 ianuarie/5 februarie - 25 ianuarie/6 februarie Alegerile aduc in parlament 54 de membri ai opozitiei, printre care Lascar Catargiu, D. Bratianu, Gh. Vernescu, N. Fleva, Al. Marghiloman, Take Ionescu etc. Opozitia Unita isi intensifica actiunile antiguvernamentale. I. C. Bratianu incearca iarasi mai multe formule de guverne de coalitie, dintre care una cu junimistii, toate nereusite.

20 martie incepe violenta rascoala taraneasca (Muntenia martie-aprilie, Moldova aprilie-iunie), care va cuprinde 27 dintre cele 32 de judete ale tarii, cea mai mare miscare de acest fel din ultimul sfert al secolului al XIX-lea; daca primele impulsuri nu sunt cu totul straine de propaganda politica a opozitiei, amploarea rascoalei va fi determinata in mod organic de gravele neajunsuri sociale si economice care apasau in mod cronic taranimea, in ciuda incercarilor de remediere din ultimele doua decenii, care, toate, evitasera solutionarea radicala a problemei taranesti.

23 martie/4 aprilie-11/23 noiembrie Guvern junimist Th. Rosetti

interne    Th. Rosetti

externe    P. P. Carp

finante    M. Ghermani

justitie    Al. Marghiloman

culte si instructie    T. Maiorescu

razboi    G. Barozzi

lucrari publice    Al. Stirbei

agricultura, domenii,

industrie, comert    T. Maiorescu; P. P. Carp

Noul guvern preia puterea in urma demisiei primului-ministru I. C. Bratianu, tot mai izolat din punct de vedere politic si probabil putin dispus sa-si asume luarea masurilor represive dupa izbucnirea rascoalelor taranesti. In timpul guvernarii junimiste, si ulterior de altfel, diferentele intre cele trei grupari conservatoare (liberali-conservatori, conservatori puri si junimisti) se vor accentua, instaurandu-se o perioada de instabilitate guvernamentala ce avea sa dureze trei ani.

3/15 mai Se semneaza la Viena tratatul privind aderarea Italiei la Tratatul secret de alianta din 18/30 octombrie 1883 incheiat intre Romania, Austro-Ungaria si Germania.

15/27 august Apare la Bucuresti cotidianul de orientare democratica ,,Adevarul'' (1888-1916, 1919-1937, 1946-1951).

14/26 octombrie Alegerile pentru Corpurile legiuitoare dau o compozitie preponderent conservatoare parlamentului; ele sunt precedate, pentru prima oara in viata noastra politica, de publicarea in ,,Monitorul oficial" a programului partidului la putere.

12/24 noiembrie - 29 martie/10 aprilie 1889 Guvern Th. Rosetti

interne    Th. Rosetti

externe    P.P. Carp

finante    M. Ghermani

justitie    Gh. Vernescu

culte si instructie    T. Maiorescu

razboi    C. Manu

lucrari publice   

agricultura, domenii    Al. Marghiloman

4/16 decembrie Apare la Bucuresti foaia literara ,,Fantana Blanduziei", condusa de un comitet de redactie in frunte cu M. Eminescu.

Se iau masuri pentru redresarea financiara a tarii prin retragerea biletelor ipotecare si introducerea etalonului de aur, renuntandu-se astfel la bimetalism, a carui consecinta imediata era agio-ul si corelativa inflatie (pretul mondial al argintului scazuse considerabil, ceea ce facea ca valoarea nominala a monedei romanesti sa scada sub cea reala).

ianuarie Statul roman rascumpara caile ferate concesionate, devenind proprietarul intregii retele feroviare de pe teritoriul romanesc (1 377 km).

29 martie/10 aprilie-3/15 noiembrie. Guvern conservator Lascar Catargiu

interne    Lascar Catargiu

externe    Al. Lahovari

finante    Gh. Vernescu

justitie    N.L. Gherassi

culte si instructie    V. Boerescu

razboi    C. Barozzi

lucrari publice    AI. Lahovari

agricultura, domenii,

industrie, comert    Gr. Paucescu

Demisia guvernului Th. Rosetti se datorase intre altele neintelegerilor dintre ministrii cabinetului asupra oportunitatii darii in judecata a ultimelor guverne I.C. Bratianu, actiune ferm respinsa atat de junimisti cat si de rege.

aprilie Din initiativa junimista, se voteaza legea pentru instrainarea unor bunuri ale statului si rascumpararea embaticurilor, care suprima statului facultatea de a vinde bunurile sale in corpuri intregi si prevedea ca la vanzarea fiecarei mosii a statului 2/3 sa fie parcelate in loturi mici de 6 ha si 1/3 in loturi de 10-25 ha.

15/27 iunie Moare M. Eminescu.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2459
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved