ALCOOLUL ETILIC - ETANOLUL

Alcoolul etilic

ETANOLUL

CH₃-CH₂-OH

Alcoolul etilic este cunoscut din antichitate (3000 i.H.), fiind utilizat sub forma de bauturi fermentate (bere, vin, bauturi din fructe) in Egipt, Mesopotamia, India, China.

Cuvantul alcool are mai multe etimologii. in acceptiune mai larga, termenul ar proveni de la arabi, din "alkohol' care inseamna substanta ce se volatilizeaza.

Alcoolul etilic a fost obtinut pentru prima data prin distilarea vinului, in scoala medicala de la Salerno (sec. XII), sub forma de aqua ardens (60) (utilizata la obtinerea medicamentelor) si aqua vitae (utilizata la obtinerea parfumurilor).

Termenul de alcoolism a fost creat de catre medicul suedez Magnus Huss, in 1851, pentru definirea efectelor nocive produse de consumarea indelungata a bauturilor alcoolice.

Mai este cunoscut sub denumirile de spirt, alcool sau alcool rectificat.

Etiologia intoxicatiilor

Intoxicatii acute - accidentale sau voluntare.

Intoxicatii accidentale:

in industrie, prin inhalare de vapori;

la copii, prin ingerare din neatentie (intoxicatie accidentala propriu-zisa)
sau prin aplicare de comprese cu etanol la sugari.

Intoxicatii voluntare: prin consumarea excesiva de bauturi alcoolice.

Intoxicatii cronice (voluntare) - se produc prin consumarea repetata si masiva de bauturi alcoolice; intoxicatia este cunoscuta sub denumirea de alcoolism si reprezinta un adevarat flagel social (pandemie toxica), etanolul fiind inclus in categoria 'drogurilor sociale'; OMS o defineste ca "incapacitate legata de alcool'.

Dupa 1990, Romania se situa pe locul 17 in lume privind productia de bauturi alcoolice (au fost luate in calcul numai bauturile comercializate in mod legal).

In 2002, Romania era plasata pe locul al 2-lea in Europa (dupa Irlanda) privind consumul de alcool/cap de locuitor.

In 2003, in Romania, 1 din 5 adulti era alcoolic, peste 45% dintre alcoolici fiind delicventi.

Se apreciaza ca peste 100.000 persoane mor anual in lume din cauza alcoolului, alcoolismul fiind a 4-a problema de sanatate, dupa bolile cardiovasculare, bolile mentale si cancer.

Proprietati fizico-chimice:

- lichid incolor, cu gust arzator si miros placut (d=0,78);

- volatil (p.f.=78,3C),

- inflamabil, miscibil cu apa in orice proportie; are proprietati de solvent.

In organism, alcoolul este prezent in mod normal in sangele circulant, in cantitati extrem de mici (20-40 mg/L sange), fiind un rezultat al biotransformarii avansate a ureei. Contrar elementelor nutritive prezente in sangele circulant, alcoolul sanguin nu poseda nici un mecanism reglator al propriului metabolism.

Toxicocinetica

Alcoolul patrunde in organism pe cale gastrointestinala, prin mucoasa respiratorie si transcutanat.

Absorbtia digestiva a etanolului este in functie de:

a. tipul bauturii (gradul alcoolic) si cantitatea de bautura ingerata;

b. factori individuali:

-greutatea corporala;

-starea de sanatate;

-natura si cantitatea alimentelor prezente in stomac (toxicocinetica etanolui este diferita daca consumarea de bauturi alcoolice s-a facut "a jeun' sau dupa ingerare de alimente, intrucat grasimile, proteinele si glucidele intarzie absorbtia etanolului).

Preluat de sange, alcoolul este distribuit in toate tesuturile si organele (cu exceptia tesutului osos si adipos care nu contin alcool), iar concentratia acestora in alcool este direct proportionala cu continutul lor in apa si invers proportionala cu continutul in grasimi.

La nivelul SNC, etanolul ajunge in cateva secunde de la absorbtie.

Alcoolul etilic nu se acumuleaza.

Fig. IV. 1. Curba alcoolemiei

Curba alcoolemiei are doua portiuni:

o portiune ascendenta, corespunzatoare absorbtiei (maximum 2 ore) (faza de intoxicare);

o portiune descendenta, corespunzatoare eliminarii (faza de dezintoxicare).

Alura alcoolemiei depinde de starea de plenitudine a stomacului si de natura alimentelor consumate (figura 7):

Fig.IV.2. Influienta alimentelor asupra absorbtiei alcoolului

Alcoolemia maxima, dupa absorbtia completa a dozei ingerate, se calculeaza dupa formula lui Widmark:

C = [AxO,8xlOOO]/[Gxr]

unde:

C = alcoolemia (g%o);

A = cantitatea de alcool ingerat (100%);

0,8 = densitatea specifica a alcoolului;

G = greutatea corporala (g);

r = raportul de distributie a alcoolului (=0,55 pentru femei).

O alcoolemie de 1 g%o se poate realiza prin ingerarea a 1 g alcool/kg corp.

Alcoolemia scade cu aproximativ 0,15-0,18 g%o/ora₄ ceea ce inseamna ca pentru o scadere a alcoolemiei de 1 g%o sunt necesare 6-7 ore.

La conducatorii auto, alcoolemia de peste 1 g%o se considera delict si se penalizeaza cu privatiune de libertate, iar sub 1 g%o se considera contraventie si se sanctioneaza cu amenzi. Peste 40% din decesele prin accidente rutiere sunt produse pe fondul consumului de alcool.

Eliminarea etanolului se poate face ca atare, prin urina (2-4%), aer expirat, saliva, transpiratie, lapte matern (poate atinge concentratii mai mari in lapte decat in plasma), sau sub forma de metaboliti (acid acetic, acetaldehida), pe cale urinara. Eliminarea dureaza 2-24 ore.

in faza de eliminare, concentratia alcoolului in urina (alcooluria) este mai mare decat in sange, raportul alcoolurie/alcoolemie fiind de 1,35-1,40.

Concentratia maxima in urina este atinsa la aproximativ 1 ora dupa peak-ul sanguin.

Actiunea asupra sistemului nervos central si periferic

Etanolul patrunde in creier la cateva secunde dupa aparitia in sange. Este un deprimant selectiv si complex al SNC, actionand asupra sistemului nervos in intregime, dar in mod progresiv. Actiunea de deprimare incepe cu portiunile superioare (in primul rand cu scoarta cerebrala) si se continua pana in bulb, insa inhibarea centrilor superiori cu functii de coordonare si control (sistemul reticulat activator) antreneaza si relaxarea centrilor inferiori, fapt ce explica efectul aparent stimulator al bauturilor alcoolice (neuronii inhibitori prezinta o sensibilitate mai mare la efectul deprimant al etanolului).

Tabelul IV.2. Concentratii normale, toxice sau letale pentru etanol(mg/L)

Valori limita pentru expunerea profesionala:

la 8 ore - 1900 mg/m³ aer;

la 15 minute - 9500 mg/m³ aer.

Simptomatologie

Alcoolemiile de pana la 0,37 g%o nu sunt insotite de manifestari clinice.

Intoxicatia acuta ("ebrietas vulgaris' sau "betia alcoolica obisnuita') are trei faze, in functie de gradul de deprimarea a SNC:

Faza de excitatie (faza de dezinhibitie corticala) (la alcoolemie de g%o), se caracterizeaza prin: euforie, logoree, expansivitate, emotivitate, falsa impresie de crestere a activitatii cerebrale (in realitate toate capacitatile psihice si fizice sunt diminuate), senzatie de caldura (prin vasodilatatie periferica).

Aceasta faza dureaza 2-3 ore de la incetarea consumarii alcoolului.

Faza medico-legala (faza. de "betie') (la alcoolemie de 1,5-2,5 g%o) consta in:

disartrie, mers ebrios;

congestia fetei, tahipnee, transpiratii, sughituri, vomismente;
nistagmus, scaderea acuitatii vizuale si auditive;

confuzie mintala, tulburari psihice.

Aceasta faza conduce la accidente si acte antisociale (furturi, acte agresive, crime).

Faza comatoasa (la alcoolemie peste 2,5 g%o)

- deprimarea SNC se agraveaza si dureaza 8-12 ore.

Au fost si cazuri care au supravietuit la alcoolemii de 6 g%o.

Tab.IV.3. Interpretarea rezultatelor determinarilor de alcoolemie(g/₀₀)

Intoxicatia cronica (alcoolismul)

Alcoolicii pot fi clasificati, dupa tipul de bautura, in:

-alcoolici de bauturi slabe (vin, bere);

-alcoolici de bauturi tari (bauturi distilate).

Indiferent de natura bauturii consumate, alcoolicii pot fi:

dependenti psihici - nu ajung la betia totala;

dependenti fizici-nu se pot opri inainte de betia totala;

dependenti periodici sau "dipsomani' - ingera cantitati mari de alcool la intervale relativ mari si in timp scurt ("alcoolismul exploziv' sau "alcoolismul de week-end').

Alcoolicul cronic prezinta: facies palid, musculatura atona, tremuraturi generalizate, buze cianotice,

In timp apar tulburari neuropsihice, ce se pot manifesta prin:

tulburari de comportament, insomnie, modificari de caracter;

psihoze (halucinoze);

encefalopatii;

epilepsie;

dementa;