INOSILICATI

INOSILICATI

Tetraedrii de SiO₄ sunt legati sub forma de lanturi infinite simple (in cazul piroxenilor) sau duble (in cazul amfibolilor), prin intermediul ionilor de oxigen.

Piroxenii

Fig. 47 - Structura piroxenilor (lant simplu)

Compozitia chimica a piroxenilor poate fi exprimata prin formula generala:

(W,X,Y)₂Z₂O₆ unde:

W = Ca²⁺, Na⁺;

X = Mg²⁺, Fe²⁺, Mn²⁺, Li⁺;

Y = Al³⁺, Fe³⁺, Ti³⁺;

Z = Si⁴⁺, Al³⁺.

Functie de modul in care sunt dispuse lanturile in structurile cristaline deosebim doua subdiviziuni: piroxeni rombici (ortopiroxeni), piroxeni monoclinici (clinopiroxeni).

Piroxenii rombici:

Seria ENSTATIT Mg₂[Si₂O₆] - FEROSILIT Fe₂[Si₂O₆].

Sistem de cristalizare: rombic.

Habitus: scurt prismatic, tabular, granule cu forma neregulata.

Macle: (100) simple.

Clivaj: bun, slab (functie de directie).

Duritate (H) / greutate specifica (G): H = 5 - 6 / G = 3.2 - 3.9.

Culoare: variaza in cadrul seriei de la alb-cenusiu, verde, galben.

Urma: alba.

Luciu: sticlos.

Ocurenta: sunt caracteristici rocilor magmatice, aparand adesea in roci bazice si ultrabazice (peridotite, gabbrouri, diorite) si in roci efuzive (andezite, bazalte), rar in roci matesomatice de contact.

In Romania apar in corneenele din M. Macin, in serpentinitele paleozoice (Rasinari), in serpentinitele mezozoice (Racosu de Jos), in Carpatii Meridionali (M. Parang, M. Mehedinti), in ofiolite (M. Metaliferi), precum si in vulcanitele neogene din Carpatii Orientali (Oas, Gutai, Calimani, Gurghiu, Harghita) si din M. Apuseni.

Piroxenii monoclinici:

Seria Diopsid CaMg[Si₂O₆] - Hedembergit CaFe²⁺[Si₂O₆].

HEDEMBERGIT

Sistem de cristalizare: monoclinic.

Habitus: mase radiare sau columnare.

Macle:

Clivaj: (110) bun.

Duritate (H) / greutate specifica (G): H = 6 / G = 3.50 - 3.56.

Culoare: verde inchis, negru.

Urma: cenusiu verzui.

Luciu: sticlos.

Ocurenta: este un mineral caracteristic zacamintelor metasomatice de contact cu magnetit si sulfuri de cupru. Frecvent apare si in compozitia skarnelor si corneenelor.

In Romania se intalneste la contactul skarnelor si corneenelor cu rocile eruptive banatitice (Sasca Montana, Oravita, Ciclova Romana, Dognecea, Baita-Bihor, Vladeasa).

Amfiboli

Fig. 48 - Structura amfibolilor (lant dublu)

Structura amfibolilor este constituita din lanturi duble de tetraedrii de siliciu si oxigen, radicalul avand forma [Si₄O₁₁]^6-. La acesta se pot adauga anionii OH^- independenti, care ridica valoarea sarcinii negative. Formula generala a amfibolilor este:

[W,X,Y]_7-8[Z₄O₁₁]₂(OH)₂ unde:

W = Ca^2-, Na^-, K^- - cationi cu raze mari;

X = Mg²⁺, Fe²⁺, Mn²⁺ - cationi cu raze medii;

Y = Fe³⁺, Ti³⁺, Al³⁺ - cationi cu raze mici.

In functie de chimism si de modul de legare a lanturilor duble deosebim amfiboli rombici si amfiboli monoclinici.

Seria Tremolit - Actinot

TREMOLIT: Ca₂Mg₅[Si₄O₁₁]₂(OH,F)₂

Sistem de cristalizare: monoclinic.

Habitus: cristale prismatice, aciculare, alungite, mase radiare, fibroase, mase compacte criptocristaline cu o plasticitate accentuata.

Clivaj: (110) perfect, (100) imperfect.

Duritate (H) / greutate specifica (G): H = 5 - 6 / G = 3.02 - 3.44.

Culoare: alb, galben, verde.

Urma: alba.

Luciu: sticlos.

Ocurenta: este intalnit in roci magmatice, format pe seama piroxenilor feromagnezieni. Se formeaza si in calcare si dolomite cristaline.

In Romania apare in sisturi cristaline in zona metamorfica de la contactul cu intruziuni vechi (M. Rodnei, Fagaras, Parang, Godeanu, Poiana Rusca, Semenic, Macin, Ditrau), in legatura cu roci ultrabazice (M. Persani, Parang, Lotru), in skarne legate de magmatismul banatitic (Sasca Montana, Oravita, Ciclova Romana, Dognecea, Ruschita).

Seria Hornblendei

HORNBLENDA COMUNA

HORNBLENDA BRUNA

HORNBLENDA ALBASTRA (RIEBECKIT)

Sistem de cristalizare: monoclinic

Habitus: cristale prismatice, columnare, agregate granulare, masive, fibroase, asbestiforme (Riebeckit Crocidolit).

Macle: comune.

Clivaj: bun, imperfect (functie de directie).

Duritate (H) / greutate specifica (G): H = 5 - 6 / G = 3.02 - 3.45.

Culoare: verde, brun, negru, albastru, galben cenusiu (functie de varietate).

Urma: alba cu usoare nuante determinate de culoare.

Luciu: sticlos.

Ocurenta: mineralele din aceasta categorie sunt caracteristice rocilor eruptive intruzive intermediare si acide (sienite, diorite, granodiorite, granite), precum si pentru rocile efuzive care corespund acestora. Se intalnesc si in pegmatite, in roci metamorfice (amfibolite, gnaise, etc.).

In Romania este intalnita intr-o gama foarte variata de roci: in amfibolite si gnaise amfibolice in fundamentul cristalin al Carpatilor Meridionali, Orientali, M. Apuseni, Dobrogei, in roci eruptive bazice si ultrabazice paleozoice (M. Capatana), in granite, in roci alcaline, in gabbrouri, in dacite si andezite neogene (Oas, Gutai, Tibles, Calimani, Gurghiu, Harghita, Metaliferi), in roci magmatice banatitice (M. Poiana Rusca, Vladeasa, Gilau), etc..

Observatii practice (macroscopice)

Se vor prezenta principalele esantioane cu mineralele din colectie si se vor pune in evidenta numai proprietatile care se vad cu ochiul liber (culoare, culoarea urmei, duritate, mod de prezentare). Functie de acestea se vor examina si cateva sectiuni subtiri cu asemenea minerale la microscop. Lucrarea se va finaliza cu un test teoretic si practic.