Substante medicamentoase din grupa alcoolilor (alcooli, polialcooli)

Substante medicamentoase din grupa alcoolilor (alcooli, polialcooli)

Din aceasta grupa fac parte o serie de substante care contin una sau mai multe grupari functionale hidroxil legate de un rest alifatic. Alaturi de gruparea -OH, alcoolii medicamentosi pot prezenta si alte grupari functionale: carbonil, amina, carboxil, nitro, halogen.

A.)   Reactii generale ale gruparii functionale hidroxil

1). Reactia de esterificare

Se bazeaza pe obtinerea de esteri volatili cu miros placut sau esteri solizi cu puncte de topire caracteristice. Esterificarea se poate realiza cu acizi carboxilici in prezenta acidului sulfuric concentrat, cloruri de acizi in prezenta de piridina sau cu anhidride acide.

Esterificarea cu acid acetic se aplica in special alcoolilor inferiori (alcool metilic, alcool etilic).

Tehnica:

- 1 ml alcool se incalzeste cu un volum egal de acid acetic si cateva picaturi de acid sulfuric (R).

Se incalzeste la fierbere pe baia de apa. Se percepe miros placut datorita esterului format.

Esterificarea cu cloruri de acizi in piridina se aplica in special pentru fenoli si alcooli superiori. Fiind o metoda mai laborioasa, se aplica atunci cand nu s-a reusit identificarea alcoolului prin alte reactii mai simple.

2). Reactia de oxidare

Alcoolii primari prin oxidare formeaza aldehide sau acizi, in functie de agentul de oxidare si de conditiile de reactie.

Alcoolii secundari prin oxidare cu permanganat de potasiu si acid sulfuric conduc la cetone.

Aldehidele spre deosebire de cetone reduc reactivul Fehling sau Tollens, ceea ce ofera posibilitatea diferentierii alcoolilor primari de cei secundari.

2.1. Oxidarea cu permanganat de potasiu

Se aplica pentru manitol si sorbitol.

Tehnica:

- 0,20 g manitol sau sorbitol se dizolva in 3 ml apa, se adauga 10 picaturi carbonat de sodiu 20%(R) si 1 ml permanganat de potasiu 5%(R). Amestecul se fierbe pe baia de apa 5 minute. Se adauga 5 ml apa si se filtreaza. Filtratul obtinut reduce reactivul Fehling la oxid cupros de culoare galben-rosietica.

2.2. Oxidarea cu bicromat de potasiu

Oxidarea cu bicromat de potasiu in mediu acid devine specifica pentru etanol care se oxideaza la acetaldehida . Aldehida rezultata se evidentiaza cu nitroprusiat de sodiu in prezenta unei baze organice.

Tehnica:

- 1 ml etanol se trateaza cu 3 ml bicromat de potasiu si 1 ml acid sulfuric(R). Gatul eprubetei se acopera etans cu o rondela de hartie de filtru pe care se aplica o picatura de morfolina(R) si doua picaturi nitroprusiat de sodiu. Se incalzeste 20 minute, pe hartia de filtru apare o pata albastra.

2.3. Reactia Nessler

Alcoolii primari si secundari pot fi oxidati la tratare cu reactiv Nessler, care se reduce la mercur metalic.

Tehnica:

- la 1 ml alcool se adauga 2 ml NaOH 10 % (R) si 2 ml reactiv Nessler. Se observa aparitia unui precipitat galben-brun, care in timp devine cenusiu.

B.)   Reactii caracteristice polialcoolilor lichizi

1). Reactia de formare a complecsilor

Polialcoolii lichizi formeaza cu acidul boric sau cu boraxul complecsi cu reactie acida, conform reactiei:

Tehnica:

- 2 ml polialcool lichid se trateaza cu o picatura fenolftaleina (I) si cateva picaturi hidroxid de sodiu 0,1 N pana cand solutia devine slab roz. Solutia colorata in roz se adauga peste o solutie apoasa de borax       1 % in care s-a adaugat in prealabil o picatura de fenolftaleina(R) (solutia este colorata in roz persistent). Prin amestecarea celor doua solutii culoarea roz dispare datorita formarii complexului cu reactie acida.

Culoarea reapare la incalzire.

2). Comportarea fata de iod

Este specifica pentru glicerina, etilenglicol, propilenglicol.

Tehnica:

- 2 ml polialcool se agita la rece cu cateva cristale de iod. Etilenglicolul si propilenglicolul solubilizeaza iodul colorand solutia in galben, glicerina nu solubilizeaza iodul.

C). Reactii specifice

1). Reactia cu vanilina si acid sulfuric

Este specifica metanolului, etanolului, mentolului si terpinhidratului.

Tehnica:

- intr-o eprubeta uscata se trateaza 0,05g substanta cu 2 ml vanilina in acid sulfuric (R). Metanolul formeaza la zona de contact un inel brun, etanolul formeaza un inel galben, mentolul o coloratie galbena si terpinhidratul o coloratie galben-portocalie. Peste solutia de mai sus se adauga cu atentie 2 ml apa. In cazul metanolului si etanolului se obtine o coloratie bruna, iar in cazul mentolului si terpinhidratului o coloratie violet.

Observatie: Reactia este pozitiva si in cazul timolului: in aceleasi conditii da o coloratie galben-portocalie care trece in violet trecator.

2). Reactia cu acidul cromotropic

Este o reactie specifica metanolului care se oxideaza sub actiunea permanganatului de potasiu in mediu de acid fosforic la formaldehida, care reactioneaza cu acidul cromotropic, rezultand un compus colorat in violet.

Tehnica:

- la 0,2 ml metanol se adauga 0,2 ml apa, 0,2 ml acid fosforic 10%(R), 0,2 ml permanganat de potasiu 5%(R). Se amesteca si se lasa in repaus 5 minute. Se adauga picatura cu picatura bisulfit de sodiu (R) solutie 5% pana la disparitia coloratiei permanganatului de potasiu. Daca ramane o coloratie bruna se mai adauga o picatura de acid fosforic diluat. La solutia incolora se adauga 5 ml acid cromotropic (R) si se incalzeste pe baia de apa timp de 10 minute. Apare o coloratie violeta.

3). Reactia iodoformului

Este specifica etanolului si propilenglicolului.

Tehnica:

- 0,5 ml etanol se trateaza cu 2 ml hidroxid de sodiu 30 %(R), 1-2 cristale de iod si se incalzeste pe baia de apa. Se formeaza un precipitat galben de iodoform cu miros caracteristic.

4). Reactia de deshidratare cu acid sulfuric

Este specifica terpinhidratului, care sub actiunea acidului sulfuric concentrat elimina apa, dezvoltand miros de zambile si lacrimioare, datorita formarii terpinolului(amestec de terpineol, terpinolen si limonen).

Tehnica:

- 0,1 g terpinhidrat se trateaza cu 3 ml apa, 2 ml acid sulfuric (R) si se incalzeste. Lichidul se tulbura si se formeaza terpinol cu miros caracteristic.

5). Reactia de deshidratare la acroleina

Este specifica glicerinei, care sub actiunea sulfatului acid de potasiu (R), prin incalzire, elimina apa cu formarea acroleinei cu miros caracteristic inecacios.

Tehnica:

- 0,5 ml glicerina se incalzeste cu 0,1 g sulfat acid de potasiu(R)si doua picaturi acid sulfuric(R). Se formeaza acroleina cu miros caracteristic, inecacios.

Observatii:

- propilenglicolul, la o usoara incalzire cu sulfat acid de potasiu si acid sulfuric, da un miros placut de fructe.

- propilenglicolul este foarte usor solubil in cloroform, spre deosebire de glicerina, practic insolubila in cloroform (vezi FR X).

6). Reactia cu cloroform si acid sulfuric

Este specifica colesterolului.

Tehnica:

- 0,01 g colesterol se dizolva in 1 ml cloroform si se adauga 1 ml acid sulfuric (R).

Stratul cloroformic se coloreaza in rosu - sange, iar stratul acid prezinta o fluorescenta verde.

7). Reactia cu acid tartric si acid sulfuric

Este specifica alcoolului amilic tertiar.

Tehnica:

- 0,5 ml solutie alcoolica 5 % de alcool amilic tertiar se trateaza cu 3 ml acid sulfuric (R) si 3-4 picaturi solutie de acid tartric 5 %. Stratul superior se coloreaza in rosu.

8). Reactia cu acid azotic concentrat si molibdat de amoniu

Este specifica glicerofosfatilor.

Tehnica:

- 0,1 g glicerofosfat se calcineaza intr-un creuzet. Rezidiul se dizolva in 3 ml acid azotic 25 % (R), se adauga 3 ml molibdat de amoniu in acid azotic (R) si se incalzeste. Se formeaza un precipitat galben de fosfomolibdat de amoniu.

Reprezentanti:

1. Alcoolul metilic (metanolul)

- lichid incolor, inflamabil, cu miros caracteristic

2. Alcoolul etilic (etanolul) - oficinal FR X

- lichid incolor, limpede, volatil, cu miros caracteristic, gust arzator, inflamabil

3. Alcoolul cetilic

- lamele albe,stralucitoare, onctuoase la pipait, fara miros

4. Alcoolul cetil-stearilic - oficinal FR X

- lamele albe, stralucitoare, onctuoase la pipait, cu miros slab caracteristic

5. Alcoolul amilic tertiar

- lichid incolor cu miros camforat, cu gust arzator

6. Mentolul - oficinal FR X

- cristale aciculare incolore sau pulbere cristalina alba, cu miros caracteristic, gust arzator si racoritor

7. Terpin-hidratul - oficinal FR X

- cristale incolore, stralucitoare sau pulbere cristalina alba cu miros aromat si gust amarui

8. Colesterolul - oficinal FR X

- pulbere cristalina alba sau slab galbuie sau foite cristaline sidefii, fara gust si aproape fara miros

- la lumina si caldura se coloreaza in galben

9. Etilenglicolul

- lichid limpede incolor, siropos, foarte higroscopic, cu gust dulce

10. Propilenglicolul - oficinal FR X

- lichid limpede incolor, siropos, higroscopic, fara miros, cu gust dulce

11. Glicerolul - oficinal FR X

- lichid limpede, incolor, vascos, higroscopic, fara miros, cu gust dulceag

12. Glicerofosfatul de sodiu - oficinal FR X

- pulbere alba, fara miros, cu gust slab sarat

13. Glicerofosfatul de calciu - oficinal FR X

- pulbere alba amorfa sau cristalina, fara miros, cu gust slab amar

14. D-manitolul - oficinal FR X

- cristale aciculare transparente sau pulbere cristalina alba, fara miros, cu gust dulceag

15. Sorbitolul - oficinal FR X

- pulbere microcristalina, fara miros, cu gust slab dulceag, usor higroscopica