DESPRE ANIMALE SALBATICE

Ce este tepos si mic,
Si mananca serpi?

(Ariciul)

Animal cu capu-n jos
Si este foarte tepos,
De vrei sa-l ridici de jos.

(Ariciul)

Pleaca mosu-ncet la vie
Cu scai multi pe palarie!

(Ariciul)

Ghicitoarea stiu ca-ti place.
Ce-i ca un burduf de ace,
Ca un pepene cu tepi?
Ia gandeste-te. Pricepi?
Si raspunde-n doi, trei timpi,
Cine are mii de ghimpi?
Cui ii ustura soriciul?
N-ai ghicit ca e.?

(Ariciul)

(T. Arghezi)

Are zeci de ace groase
Dar nu tese nici nu coase. (Ariciul)

Mititelul plin de ace,

Vine pe carare-ncoace.

Si la mine daca-l chem,

Iute el se face ghem.

(Ariciul)

Din gradina lui Mihai, De sub tufe de urzici A iesit un ghem de scai Ca sa caute furnici. Ce sa fie oare, ghici?

(Ariciul)

Noi cu acul tragem ata,

El cu ace-si apara viata!

(Ariciul)

Trece pasa pe ulite
Cu trei mii de sulite.

(Ariciul)

Cine trece-ncet pe uliti

Inarmat cu mii de suliti?

(Ariciul)

Are capul plin de ace.

De-l atingi, el ghem se face!

(Ariciul)

Dar pricepi,
N-are par, ci numai tepi!

(Ariciul)

Se tot plimba fara graba
Si prin iarba are treaba.
Daca simte un dusman,
Se preschimba-n buzdugan.
De-ai avea doua cojoace,
Tot nu poti scapa de ace.

(Ariciul)

Pe lunca si prin zavoaie
Scoate mosul musuroaie!

(Cartita)

In cojoc intors pe dos
Mormaind morocanos,
Umbla pustnic prin padure
Dupa miere, dupa mure.

Vara-l vezi dupa vanat,

Iarna sta-n bordei culcat.

Cand dezgheturile vin,

S-a trezit si.

(Mos Martin)

Umbla mosul prin padure
Dupa zmeura si mure!

(Ursul)

Stiti voi cine umbla dupa mure Si traieste in padure ?

(Ursul)

In barlog petrece iarna, La prisaca merge vara. Mor, mor, mor

(Ursul)

Vara umbla dupa miere,

Iarna doarme sa prinda putere.

(Ursul)

Cu cojoaca si descult

Umbla mormaind prin munti!

Lenevos cum e, nu saga,

Doarme dup-o vara-ntreaga

Si viseaza el, vezi bine,

Numai miere de albine.

(Ursul)

Mormaind de zor prin iarba,

La albina vine-n graba

Miere sa ii dea si lui

Sa manance cu ai sai pui.

(Ursul)

Iarna-si vara nasu-n blana
Si din unghii isi sug hrana,
Iar vara, sus pe munti,
Zmeura culeg desculti.

(Ursii)

Blana roscata,frumoasa,
Coada-i lunga si stufoasa,
Vine noaptea prin gradina,
Fura-o rata si-o gaina.

Vulpea

Cumetrita cea sireata
Vine-adesea prin vecini
Si-amatoare se arata
De a "cumpara" gaini.

(Vulpea)

Roscovana cea isteata
Umbla pe la cotineata.

(Vulpea)

Are-o coada infoiata,
Hoata este si sireata
Dar e vai de coada ei
Cand da peste ea Grivei. (Vulpea)

Coada ei e stufoasa,

De gaini ea nu se lasa.

(Vulpea)

Rosioara si codata

Umbla noaptea prin poiata

Si la noi si la vecini,

Ca sa "cumpere" gaini.

De platit, nu le plateste

Si pe loc le jumuleste,

Hoata aste, cum se numeste?

(Vulpea)

In scurteica imbracata,

Da tarcoale la poiata.

Si tot umbla prin padure,

Ca ceva-ceva sa fure.

(Vulpea)

Ce sa fure daca n-are?

Pare moarta-n drumul mare.

Despre cine vorba este?

O cunoasteti din poveste.

(Vulpea)

Cine-i doamna roscovana,

Ce-si tot plimba mandra blana

De ici, acolo prin vecini,

Rost sa faca de gaini?

(Vulpea)

Cu coada stufoasa,

Cu bot ascutit,

La cotetul nostru

Des a nimerit.

(Vulpea)

Gaini, pui si rate,

Ia tot ce gaseste,

Hoata asta spuneti:

Stiti cum se numeste?

(Vulpea)

Plimba-te codata

Cu blana roscata

Prin padurea toata,

Dar nu prin poiata,

Ca Grivei, de vine,

Va fi vai de tine!

(Vulpea)

Cumatra cea roscata

Si din fire e sireata,

Se furiseaza-n gradini,

Dand iama pe la gaini.

(Vulpea)

Il zaresti cam de departe,

Ca-i sticlesc ochii in noapte,

Langa stana sta la panda

Ca sa-i pice-o oaie blanda. (Lupul)

Padurar cu suba sura,

Ce pazeste, asta fura.

Lacom, hraparet, avan

S-ar tocmi la oi cioban.

(Lupul)

Padurile ocoleste,

Dupa miel se prapadeste

Si tot striga: hau, hau, hau!

Multa prada vreau sa iau.

(Lupul)

Sare iute pe crengute

Cu alune in labute.

Si roscata e blanita.

Cin-sa fie?

(Veverita)

O sportiva cu renume
Umbla-n pomi dupa alune. (Veverita)

Tus ghidus, coada roscata
Peste cetini aruncata.

(Veverita)

Rontaie nuci si alune
Sare gratioasa,
Coada-i e stufoasa -
De-o ghicesti, indata spune!
(Veverita)

Rosioara flacara

Pe copaci se catara.

(Veverita)

Toata lumea-asa ii spune:

"Mancatoarea de alune".

Rontaind cu dintisorii,

Macina ca roata morii.

(Veverita)

Casa, ca o gospodina,

Are o camara plina,

Crengile-o-ndragesc si-o salta

De pe una pe cealalta.

(Veverita)

Flacaruie, flacara

Iute se mai catara!

Uite-o, nu e!

Uite-o, nu e!

Mica e, dar coada-i mare,

Pe copaci in fuga suie

Si din creanga-n creanga sare.

Roade nuci, ii plac alune.

Cum o cheama? Haide, spune!

De-i vezi flacara-codita,

Strigi indata.

(Veverita)

In copac se catara

Si pare ca scapara

Ca o flacara,

Uite-o, nu ;

Roade-alune.

Cum ii spune?

(Veverita)

Este tare mititica,
O zaresti prin ramurica,
Insa coada ei stufoasa
O face asa frumoasa.
Cu alune se hraneste,
Spuneti voi cum se numeste?

(Veverita)

Are coada maturoi,

Ochii mici, foarte vioi,

La urechi cu canafei

Si la bot mustati vreo trei.

(Veverita)

Fuge, chiar la deal mai bine

Si se teme de oricine.

Este mic si dragalas

Si se cheama.

(Iepuras)

Cum mananca un morcov mare

Frica-l pune pe picioare

Doua lungi si doua scurte

Cin' sa fie el poznasul,

Daca nu e

(Iepurasul)

La deal repede si fara ocol,
Iar la vale rostogol.

(Iepurele)

Urechiat cu haine sure
Sta pe camp si in padure!

(Iepurele de camp)

Lungi urechi, picioare lungi,

Doar cu pusca il ajungi.

Doarme-n lan ori sub tufis,

Tot cu ochii mari, deschisi.

Mustaciosul acesta, oare, e fricos?

Sau mi se pare?

(Iepurele)

Urechi lungi si coada scurta,

Parca-alearga tot pe burta.

Are-o hrana preferata:

Morcovi, varza si salata. (Iepurele)

Lungi urechi, mustati la bot,

O codita cat un ciot,

Topaie la vale,

Pe patru picioare

Cate doua egale.

Cine-i oare? (Iepurele)

Urechi lungi, mustati, codita

Si-o farama de codita.

(Iepurele)

Fricos ca dansul nu-i,

Se teme si de umbra lui. (Iepurele)

Codita mi-e mititica

Si tremur mereu de frica.

Urechile-lungi de tot

Si mustati am pe la bot.

Eu cu morcovi ma hranesc,

Spuneti voi, cum ma numesc?

(Iepurele)

Urechi lungi, mustati la bot
Coada nu mai am de loc.

Sunt fricos nevoie mare,
Am doar morcovi de mancare.

(Iepurele)

Urechi lungi, picioare lungi,

Nici cu pusca nu-l ajungi.

E fricos nevoie mare

Si de-o frunza el tresare.

(Iepurele)

Motan cu blana tarcata
Si cu coada mult scurtata,
La urechi are-agatati
Doi cercei catifelati!

(Rasul)

Mandru si incoronat,
Prin poieni este-mparat!

(Cerbul)

Cine umbla mult prin lume
Si tot se striga pe nume?

(Cucul)

Singuratic si hai-hui,

Isi canta numele lui.

(Cucul)

Tot isi striga numele

Sus, in padurice;

Puii insa creste.

Mica pitulice!

(Cucul)

Doar primavara-n cranguri

I se-aude numele si cantul.

Canta des, insa putin,

Puii-i ies in cuib strain.

(Cucul)

Toata ziua zboara-n zare

Si din pliscu-i ciripeste,

Iar cand ploua se opreste,

Sub stresini se zgribuleste. (Vrabia

Lacoma, galagioasa
Topaie pe langa casa!

Vrabia

Cip, cirip, cip, cirip,

Se aude-n padurice.

Cine cantul dulce-si zice?

Cine, ca n-o vad la chip? (Vrabia

Duce veste
Ca-n poveste
Si oricui el stie-a spune,
Ca e semnul pacii-n lume.

(Porumbelul)

Pe picioare lungi, inalta,

Paznica e peste balta.

(Barza)

Sa-mi ghiciti o ghicitoare:
Inalta, cu lungi picioare,
Pene negre pe-aripi are,
Peste broaste e mai mare! (Barza)

Cine crezi ca este oare?

Cine-ntruna numai sare?

Ea traieste si in lac

Si tot striga: oac, oac, oac!

(Broasca)

Oac, oac, oac,

Se-aude pe lac.

De te-apropii -

Cantaretii iute tac!

(Broscutele)

Umbla fara picioare!

Nu zboara, doar cu aripioare!

Ochii privesc,

Nici nu clipesc!

(Pestele)

Zana alba ca o vraja
Lin pe apa ea pluteste,
Intre trestii sta de straja
Si in apa ea priveste
Cine e? Cine-o ghiceste? (Lebada)

O sageata de carbune
Zboara iute peste lume!

(Randunica)

Sol de primavara!

La trup, curata;

In zbor, sageata;

Coada crestata.

Toamna pleaca iar,

Departe de tara.

(Randunica)

De cu primavara,

Ca sageata zboara,

Doamna noastra noua

Cu coada in doua. (Randunica)

Negre si-albe-s penele,

Coada parc-ar fi un V.

Pleaca de la noi din tara,

Primavara vine iara.

Zboara iute, este mica

Si se cheama.

(Randunica)

Coada ca o furculita,

Rosioara sub barbita.

Toamna plec de-aici din tara,

Primavara ma-ntorc iara. (Randunica)

Langa voi stau fara frica
Si ma cheama

(Randunica)

Pasare galbena-n cioc,
Fluiera un cant cu foc!

(Mierla)

Ce motata, dragii mei,
A prins Creanga intr-un tei?

(Pupaza)

E doctor vestit in crang,

Da cu ciocul tarnacop

Poc, poc, poc din loc in loc.

(Ciocanitoarea)

Soricel cu aripioare
Poarta numele de floare! (Liliacul)

Poarta-n spate o cetate
Si din ea doar capu-l scoate!

(Testoasa)

Farfurie umblatoare
Cu cap, coada si picioare.
(Testoasa)

Voinicel cu cornisoare
Umbla cu casa-n spinare. (Melcul)

Cine umbla pe carare

C-o cetate in spinare?

Are coarne, dar nu-mpunge,

Orice gaza-l poate-ajunge,

Ca el mere-agale, agale,

Si la deal, dar si la vale.

(Melcul)

Cu casuta in spinare

Sa alerge, nu e-n stare,

Dar pe unde trece lasa

Fire lucii de matase.

(Melcul)

Sta intotdeauna-n casa,

Iar de ploaie nici ca-i pasa

Si, desi n-are picioare,

Merge-agale pe carare.

(Melcul)

Casa mare-si duce-n spate,
Pe talpici adevarate,
Iar pe unde trece lasa
Fir de-argint si de matase. (Melcul)

Are coarne, dar nu-mpunge,
Si pe lenesi ii ajunge!

(Melcul)

Merge, merge, greu ajunge!

Are coarne, dar nu-mpunge,

Iar cand iese la plimbare,

Isi ia casa in spinare. Cine-i?

(Melcul)

Duce singur casa-n spate.

Vezi cat e de mic, si poate!

Da, dar vezi, si casa-i mica

Ei, da' totusi o ridica

Mai ales ca el nu are

Maini, o coada sau picioare.

Merge-ncet, nu se grabeste

Ca e greu si oboseste

Seara nu-si aprinde becul

Ci se culca-n casa

(Melcul)

Cine umbla-n ziua mare

Cu casuta in spinare?

(Melcul)

Nu e peste, nici vapor
Uriasul marilor!

(Balena)