MICUL LORD - de Frances Hodgson-Burnett

MICUL LORD

de Frances Hodgson-Burnett

Micul lord Fauntleroy, eroul romanului cu acelasi nume, este un personaj indragit de copii datorita faptului ca are aceeasi varsta cu ei (7-8 ani) si este inzestrat cu candoarea si nevinovatia specifice varstei. Place si celor mai mari poate pentru faptul ca ii determina sa-si reaminteasca de lumea copilariei, a fantasticului, a imposibilului transformat in posibil, in imaginar.

Lucrarea este un roman deoarece actiunea este complexa, de mare intindere. Incepe cu cativa ani inaintea nasterii eroului.

In timp, faptele sunt situate pe doua planuri: trecutul comprimat in evocarea momentelor de rascruce din viata personajelor, momente considerate cauza pentru prezent, si acesta din urma, abundent in intamplari ce determina rezolvarea cu bine a tuturor incercarilor si recompensarea eroului.

Ca localizare in spatiu este vorba tot de doua planuri paralele, de multe ori alternandu-se naratiunea referitoare la ele. Cele doua se afla in opozitie geografica, istorica, culturala. De o parte avem America, teritoriu relativ nou, modern, cu valori culturale create de o natiune libera, democrata, condusa de un presedinte ales prin votul poporului si de cealalta parte este batrana Anglie, cu istoria milenara, eticheta si lege, lorzi, conti si pairi, condusa de rege.

Relatarea se realizeaza la persoana a III-a si este mult mai usor de inteles si de repovestit de catre copii.

Analizand cu atentie continutul, descoperi similitudini frapante cu basmul, ceea ce sustine inca o data ideea ca la baza epicului pentru copii sta aceasta specie lietrara.

In primul rand, tema romanului este lupta dintre bine si rau.

Exponent al binelui este micul Cedric care are de partea sa nu obiecte sau fiinte cu puteri supranaturale, ci pe mama sa, prieteni, sateni, persoane carora le-a facut un bine. Bunicul, batranul conte Dorincourt, este forta opozanta, o persoana intransigenta, tributara unor idei invechite. Spre deosebire de basme personajul negativ poate fi remodelat si transformat intr-unul pozitiv. Acest lucru este posibil pentru faptul ca romanul nu presupune existenta celor doua lumi paralele: aici si taramul celalalt (chiar daca America era atat de urata de conte si considerata de acesta un iad, o tara a celor pierduti si neispraviti).

Structura este asemanatoare si ea cu cea a basmelor. Exista un echilibru initial. Traia in Anglia un lord, "om foarte bogat si cu o inalta pozitie sociala, dar violent si plin de ura impotriva Americii si americanilor", care avea trei feciori, exact ca-n povesti. Cei doi fii mai mari "nu erau nici frumosi, nici buni, nici destepti", cu alte cuvinte toate calitatile se intrupasera in persoana mezinului. El era "inzestrat de natura cu daruri pe care nu le revarsase asupra celorlalti". Traim intr-un secol modern, si cel mic, stiind ca nu are nicio sansa la titlul nobiliar (in Anglia acesta este mostenit neconditionat de fiul cel mai mare) pleaca in lume incercand sa traiasca ca un om normal.

La inceput tatal nu a avut nimic impotriva, fiind un traditionalist, dar cand fiul se stabileste in America si, culmea, se casatoreste si cu o americana, il reneaga.

Ordinea este perturbata de decesul pe rand al celor doi fii mai mari, decesul fiului mai mic, ramanand ca unic mostenitor nepotul de 7 ani din America, pe care contele nu-l vazuse niciodata.

Astfel incepe "calatoria" lui Cedric nu lipsita de incercari, de probe carora trebuie sa i le faca fata. O prima incercare are loc pe pamant american si tine de domeniul cognitiv: baietelul de 7 ani trebuie sa inteleaga semnificatia titlului mostenit si implicatiilor ce rezulta din aceasta impunere.

Fiind copil, el nu poate anticipa consecintele dureroase ce decurg din prima decizie a vietii sale: despartirea definitiva de prietenii americani, separarea temporara de mama sa, pe care contele nu o accepta, parasirea locurilor dragi si familiare. Astfel ca cea de-a doua incercare se desfasoara in plan emotional. Cu atat mai mult este indragit eroul, in trairile caruia elevii si le regasesc pe cele proprii: teama, nesiguranta traite cand au venit prima data la scoala, suferinta pe care ar simti-o daca ar fi despartiti de mama. Empatia lor este explicata si de faptul ca la varsta scolaritatii mici este prezenta in mare masura trebuinta de afiliere.

Ajuns in Anglia, locuind la castel, Cedric se maturizeaza in cateva luni "cat altii in cativa ani" si poate face fata ultimei si celei mai dificile probe. Aceasta se desfasoara in plan comportamental si este trecuta cu bine datorita interiorizarii unor profunde valori morale si culturale. Cedric trebuie sa-l determine pe bunic sa devina un batran bun, intelept, tolerant si altruist asemenea tuturor bunicilor din lume.

Cedric este inzestrat cu insusiri de exceptie (numai calitati) asemenea lui Fat-Frumos. Este istet. Face fata cu bine tuturor incercarilor. La reusita sa au contribuit si cumintenia lui fireasca, politetea, buna-cuviinta, perseverenta, exact toate calitatile valorizate in mod deosebit in mediul scolar.

Pentru copilul nevinovat, neatins de microbul avaritiei, banul nu are o importanta prea mare decat in masura in care cu ajutorul lui poate sa isi ajute prietenii. In timpul ultimei incercari, pozitia baiatului si succesul sau sunt amenintate de aparitia unui fals mostenitor (punctul culminant). Acum este momentul sa se evidentieze loialitatea si adevarata prietenie (unul din prietenii americani, Dick, ii sare in ajutor).

Cu toate aceste, cel mai valorizat sentiment uman este dragostea: dragostea imensa fata de mama, nostalgica fata de tata, neconditionata pe care i-o ofera batranului ursuz, plina de mila fata de napastuiti si defavorizati, dragostea loiala pentru prieteni.

Cedric reuseste datorita dragostei. El iubeste fara a pune conditii (asa iubesc copiii), are incredere in toti din jur, nu asteapta o rasplata. Dar Cedric invinge, echilibrul este refacut si eroul este rasplatit.

Bibliografie:

1. Bernard, Valette, Romanul- Introducere in metodele si tehnicile moderne de analiza, Ed. Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1997

2. Frances, H., Burnett, Micul lord, Ed. TEDIT FZH, Bucuresti, 2000