Binoclul: destinatie, descriere si intrebuintare

Binoclul: destinatie, descriere si intrebuintare

1. Destinatia

Art. 9. -     (1) Binoclul este un aparat de observare cu cea mai larga intrebuintare, fiind folosit de catre toate armele.

(2) Binoclul este destinat pentru:

a)     observarea terenului;

b)    descoperirea si studierea tintelor aeriene, terestre si de la suprafata apei;

c)     masurarea aproximativa a unghiurilor orizontale si verticale;

d)    determinarea aproximativa a distantelor;

e)     determinarea abaterilor urmelor luminoase sau spargerilor fata de tinta.

(3) In afara utilizarilor de mai sus, binoclul cu infrarosu este folosit si pentru descoperirea surselor de radiatii infrarosii.

2. Descrierea binoclului BI-7x40

Art. 10. -            Caracteristici optice:

a)     puterea de marire. 7 x;

b)    campul vizual. 8^o30';

c)     diametrul pupilei de intrare. 40 mm;

d)    diametrul pupilei de iesire. 5,7 mm;

e)     luminozitatea. 33;

f)      puterea stereoscopica 1,8.

Art. 11. -            (1) Binoclul se compune din urmatoarele parti principale:

a)     binoclul propriu-zis;

b)    accesorii.

(2) Binoclul propriu-zis - figura nr. 13 - se compune din:

a)     doua lunete;

b)    sarniera.

(3) Luneta se compune din:

a)     tubul ocular;

b)    corpul lunetei;

c)     tubul obiectivului;

d)    sistemul optic;

e)     mantaua de cauciuc.

Art. 12. -            (1) Tubul ocularului se compune din:

a)     baza ocularului cu indicele inelului dioptriilor;

b)    mansonul ocularului telescopic pentru reglarea dioptriilor, gradat din dioptrie in dioptrie si numerotat de la +5 la -3;

c)     boneta ocularului.

(2) La corpul lunetei deosebim:

a)     locasul tubului ocular;

b)  ecranul cu filtrul de reactivare, numai la luneta stanga a binoclului BI-7x40;

c)   butonul de actionare a ecranului, numai la luneta stanga a binoclului BI-7x40;

d)    bratele de articulare la sarniera;

e)     locasul pentru curea.

(3) La tubul obiectivului deosebim:

a)     locasul obiectivului;

b)    obiectivul;

c)     luneta;

d)    capacul obiectivului.

(4) Mantaua de cauciuc serveste la protejarea lunetelor contra loviturilor exterioare.

Art. 13. -            (1) Sistemul optic - figura nr. 14 - este cea mai importanta parte a binoclului. Serveste la marirea imaginii obiectivelor privite prin aparat si se gaseste in interiorul corpului lunetei.

(2) Se compune din:

a)     obiectiv, format din doua lentile nelipite;

b)    doua prisme redresoare;

c)     reticul, in luneta din dreapta, gradat din 0-05 in 0-05 miimi de la 0 la 0-50, incepand din centru spre extremitati;

d)    ocular, format din 5 lentile.

Art. 14. -           

(1) Sarniera asigura paralelismul axelor optice ale lunetei in orice pozitie, cuprinsa in gama valorilor interpupilare pe care o asigura aparatul.

(2) Se compune din:

a)     tubul exterior;

b)    axul interior;

c)     discul superior cu scara sarnierei gradata de la 56 la 72, reprezentand distanta dintre axele optice ale lunetelor;

d)    discul inferior.

Art. 15. -            Accesoriile binoclului sunt:

a)     capacul ocularelor;

b)    cureaua de purtat;

c)     doua filtre de lumina, dispuse in capacele obiectivelor.

3. Intrebuintarea

Art. 16. -            Principalele reguli in observarea cu binoclul sunt:

a)     observarea indelungata oboseste ochiul - de aceea se vor face pauze in timpul observarii spatiului aerian si terestru;

b)    pentru observare se trece cureaua peste cap, se deschid capacele de la obiective si se scoate capacul de la oculare;

c)     cand se cerceteaza un obiectiv, el trebuie plasat in mijlocul campului vizual cit mai aproape de incrucisarea reticulului, deoarece imaginea obiectivului este mai clara, iar ochiul oboseste mai putin;

d)    se va cauta pe cat posibil sa se creeze pentru binoclu un punct de sprijin, prin rezemarea coatelor pe marginea adapostului sau lipirea acestora de piept, in acest fel observarea este mai comoda, iar masuratorile sunt mai precise;

e)     cand se observa, bonetele ocularului trebuie aplicate strans pe proeminentele osoase care inconjoara ochiul - in aceasta pozitie pupilele ochilor se gasesc in planurile pupilelor de iesire ale binoclului;

f)      pentru lucrul cu masca pe figura, bonetele ocularelor se rasfrang peste corpurile ocularelor pentru ca ochiul sa se afle in planul pupilei de iesire;

g)     in cazul cand observarea se face in conditii de vizibilitate redusa se vor utiliza filtrele de lumina care se fixeaza la fiecare ocular.

Art. 17. -            (1) Reglarea binoclului pentru lucru comporta urmatoarele operatiuni:

a)     reglarea dispozitivului dioptriilor lunetelor;

b)    reglarea distantei dintre oculare.

(2) Reglarea dioptriilor lunetelor se face astfel:

a)     se alege in teren un obiect situat la o distanta de cel putin 200 m;

b)    se desurubeaza pana la refuz ambele mansoane ale ocularului;

c)     se acopera obiectivul stang cu palma si se priveste cu ochiul drept prin luneta dreapta, ochiul stang ramanand deschis;

d)    se roteste mansonul ocularului drept pana cand se obtine imaginea clara a obiectivului;

e)     se repeta operatiunile pentru ochiul stang;

f)      se memoreaza valoarea gradatiunilor de pe cercul dioptriilor, pentru a putea fi folosite in observarile ulterioare cu binoclul.

(3) Reglarea distantei dintre oculare se face astfel:

a)     dupa reglarea dioptriilor se observa obiectivul din teren;

b)    se rotesc lunetele in jurul sarnierei pana cand imaginea obiectivului se vede fara dublare;

c)     se citeste si se memoreaza valoarea gradatiunii inregistrate pe scara discului superior al sarnierei pentru a putea fi folosite in observarile ulterioare cu binoclul.

(4) Daca distanta dintre centrele pupilelor de iesire ale lunetelor nu este egala cu distanta dintre centrele pupilelor ochiului observatorului, se obtine fenomenul de dublare a obiectivului.

Art. 18. -            (1) Masurarea unghiului orizontal in cazul in care valoarea unghiului nu depaseste 1-00 se face astfel:

a)     se aduce centrul scarii reticulare pe unul din puncte;

b)    se citeste valoarea unghiului in dreptul celuilalt punct, apreciindu-se si valorile mai mici de 0-05.

(2) In cazul in care unghiul depaseste valoarea de 1-00, masurarea se face pe portiuni.

(3) Masurarea unghiului vertical se face astfel:

a)     se aduce scara verticala pe obiectul de masurat cu incrucisarea reticulara la baza;

b)    se citeste la partea superioara valoarea unghiului, apreciindu-se valorile mai mici de 0-05.

Art. 19. -            (1) Determinarea distantei pana la un obiectiv se poate face cu ajutorul binoclului numai in cazul cand sunt cunoscute dimensiunile obiectivului sau ale obiectului care se gaseste in imediata apropiere a acestuia.

(2) Pentru determinarea distantei se procedeaza astfel:

a)     se masoara unghiul sub care se vede obiectivul prin reticul in gradatii de miimi;

b)    numarul de metri care exprima dimensiunile obiectivului se imparte la numarul de miimi rezultat;

c)     catul obtinut se inmulteste cu 1.000, rezultatul va fi distanta cautata in metri.

(4) Exemplu de calcul: anvergura unui avion este de 20 m si se observa cu binoclul sub un unghi de 0-05. Distanta pana la avion va fi in acest caz:

D = .

Art. 20. -            (1) Pentru determinarea abaterilor spargerilor sau urmelor luminoase fata de tinta trebuie sa se mentina tinta in mijlocul reticulului binoclului.

(2) In momentul aparitiei spargerii sau a trecerii urmei luminoase pe langa tinta se proiecteaza pozitia spargerii sau a urmei luminoase pe cele doua scari ale reticulului si se determina marimea abaterilor.