CATEGORII DOCUMENTE |
Astronomie | Biofizica | Biologie | Botanica | Carti | Chimie | Copii |
Educatie civica | Fabule ghicitori | Fizica | Gramatica | Joc | Literatura romana | Logica |
Matematica | Poezii | Psihologie psihiatrie | Sociologie |
Linii electrice
1. Definitii
Transmisia energiei elctromagnetice de la surse la consumatori se face prin linii electrice.
Se considera un fir conductor de lungime l parcurs de un curent
i(x,t) = Imaxsin2f(t - x/v)
unde f este frecventa, v viteza de propagare si raportul ^ = v/f este lungimea de unda a curentului (respectiv a tensiunii).
a) Daca ^ >> l efectul de propagare a tensiunilor si curentilor in lungul liniei este neglijabil respectiv 2fx/v << 1 si curentul se poate aproxima cu expresia
i(t) = Imaxsin2ft
O astfel de linie electrica se numeste linie electrica scurta si ea poate fi modelata cu elemente de circuit avind parametrii concentrati.
b) O linie electrica a carei lungime l este comparabila cu lungimea de unda ^ a semnalului se numeste linie electrica lunga. La o astfel de linie repartitia curentului si a tensiunii i(x,t) si u(x,t) este descrisa de ecuatii cu derivate partiale si linia este modelata printr-o schema cu rezistoare, bobine si condensatoare distribuite uniform respectiv un circuit cu parametri uniform distribuiti.
2. Linia monofazata scurta
O linie electrica scurta de curent alternativ constituita din doua conductoare se numeste linie monofazata. Daca se neglijeaza capacitatea condensatorului care are ca armaturi cele doua conductoare ea se numeste linie monofazata scurta fara efecte transversale.
Fiecare conductor este caracterizat de rezistenta R, de inductivitatea proprie L si de inductivitatea mutuala M.
Linia monofazata scurta, fara efecte transversale din figura se modeleaza cu schema urmatoare:
unde
E_ - tensiune electromotoare complexa a generatorului;
Z_g - impedanta complexa interna a generatorului;
Z_s - impedanta de sarcina complexa a receptorului;
R1, R2 - rezistentele fiecarui conductor;
L1, L2, L12 = L21 - inductantele proprii si mutuala ale conductoarelor;
I_ - intensitatea curentului complex;
U_1, U_2 - tensiunile complexe la capatul generator al liniei (1) si respectiv la capatul receptor al liniei (2).
Din teorema a II-a a lui Kirchhoff rezulta
E_ = Z_gI_ + (R1 + R2 I_ + jw(L1 + L2 + 2L12)I_ + Z_sI_
Notam cu Z_l impedanta echivalenta a liniei
Z_l = R1 + R2 + jw(L1 + L2 + 2L12)
deci
E_ = (Z_g + Z_l + Z_s)I_
Z_l se numeste impedanta longitudinala echivalenta a liniei monofazate scurte fara efecte transversale,
si respectiv
Rl = R1 + R2 - rezistenta longitudinala
Ll = L1 + L2 + 2L12 - inductanta longitudinala
Una din problemele transmisiei energiei electrice este aceea a determinarii tensiunii U_1 sau E_ la capatul generator al ei pentru a obtine o anumita tensiune U_2 la capatul receptor al liniei. Diferenta dintre valorile efective ale celor doua tensiuni se numeste variatie de tensiune
_U = E - U2 <> 0
Vom calcula /--U_ = E_ - U_2 diferenta tensiunilor complexe.
/--U_ = (Re + jXe)I_
cu Re = Rl + Rg
Xe = Xl + Xg
Daca
U_2
I_ = -- = Iej_2
Z_s
atunci
/--U_ = (ReIcos_2 + XeIsin_2) + j(ReIsin_2 + XeIcos_2) =
= /--Ul + j/--Ut
/--Ul - este caderea longitudinala de tensiune, /--Ut - este caderea transversala de tensiune. + +
/--U = _(/--Ul) + (/--Ut) > _U
+ +
In retelele de distributie de joasa tensiune se admite pentru _U = 3-4%U2 (este posibil daca receptorul este capacitiv deci _2 < 0 atunci U2 > E si _U este negativ).
Daca pentru modelarea liniei monofazate scurte se ia in consideratie si capacitatea dintre cele doua conductoare atunci linia se numeste linie monofazata scurta cu efecte transversale.
Intr-o prima aproximatie conductanta transversala Gt (care corespunde unor pierderi de putere activa pe linie conform corona) si capacitate transversala Ct se reprezinta la mijlocul liniei, astfel ca se obtine urmatoarea schema echivalenta (schema simetrica de iteratie 1):
Schema simetrica de iteratie n este
Precizia reprezentarii efectelor transversale este cu atit mai mare cu cit n este mai mare (si se obtine o schema cu un numar finit de parametri uniform distribuiti).
Se poate usor observa ca schema echivalenta acestui tip de linie bifilara scurta este un lant de cuadripoli simetrici, identici in T de forma:
3. Linii electrice lungi
3.1. Parametrii liniei electrice lungi
Se considera o linie electrica lunga de lungime l comparabil cu ^, bifilara
Problema fundamentala consta in determinarea lui u(x,t) si i(x,t).
Spre deosebire de linia bifilara scurta ^u cazul liniei electrice lungi parametrii specifici se considera uniform repartizati de-a lungul liniei. Se pot defini parametrii lineici ai unei linii electrice lungi
- rezistenta longitudinala lineica R
/--Rl
R = lim --- [_/m]
/--x->0 /--x
- inductivitatea longitudinala lineica l
/--Ll
l = lim --- [H/m]
/--x->0 /--x
- capacitatea transversala lineica c
/--Ct
c = lim --- [F/m]
/--x->0 /--x
- conductanta transversala lineica g
/--Gt
g = lim --- [S/m]
/--x->0 /--x
3.2. Ecuatiile liniilor electrice lungi in marimi
instantanee Fie u(x,t) si i(x,t) tensiunea si curentul la distanta x de capatul
generator al liniei (11') si la momentul t; la distanta x + /--x si
momentul t vor fi u(x+/--x,t) si i(x+/--x,t). Daca
u(x+/--x,t) si i(x+/--x,t) se
dezvolta in serie
u(x+/--x,t) = u(x,t) + -- dx
x
i
i(x+/--x,t) = i(x,t) + -- dx
x
Schema cuadripolului in T a tronsonului de lungime dx este
Se aplica teorema a II-a a lui Kirchhoff de-a lungul conturului (1 2 2' 1' 1)
r l di l di r u
-idx + -dx-- + -dx-- + -idx + u + -- - u = 0
2 2 dt 2 dt 2 x
(se neglijeaza termenii dx)
Rezulta:
u i
- -- = ri + l--
x t
Se aplica teorema I-a a lui Kirchhoff in nod si rezulta
i u
- -- = gu + c--
x t
Sistemul de ecuatii cu derivate partiale de ordinul I
u i
- -- = ri + l--
x t
i u
- -- = gu + c--
x t
ri = caderea de tensiune rezistiva;
i
l-- = caderea de tensiune inductiva;
t
gu = curent de pierderi prin izolant;
u
c-- = curent capacitiv,
t
descriu scaderea tensiunii si a curentului pe unitatea de lungime
al unei linii electrice lungi.
Intre ecuatiile de primul ordin obtinute se elimina una din
necunoscute u(x,t) sau i(x,t) si se obtine o ecuatie cu derivate
partiale de ordinul doi.
De exemplu ecuatia
u i
- -- = ri + l--
x t
se deriveaza in raport cu x
u i i i i
--- = -r-- - l--(--) = -r-- - l--(--)
x x x t x t x
Inlocuind pe
i u
- -- = gu + c--
x t
se obtine:
u u u
--- = rgu + (rc + lg -- + lc--- si similar
x dt dt
i i u
--- = rgi + (rc + lg -- + lc---
x t t
Deci curentul i(x,t) si tensiunea u(x,t) satisfac ecuatii de ordinul doi cu derivate partiale cu aceeasi coeficienti, ecuatii numite ecuatiile telegrafistilor.
Rezolvarea problemei liniilor lungi se face in felul urmator: se integreaza una din ecuatiile de ordinul doi si solutia obtinuta se introduce in oricare din ecuatiile de ordinul unu din care se deduce cea de-a doua necunoscuta.
Din ecuatiile de ordinul intii se poate face bilantul puterilor pe un tronson elementar de linie (de lungime dx)
u i i u
-i-- - u-- = ri + gu + li-- + cu--
x x t t
respectiv
li cu
ui) = ri + gu + --(---- + ----)
x t 2 2
+---+ +-----------+
p = energia inmagazinata in bobina
= puterea instantanee si condensator pe unitatea de
lungime
+-------- ----- ------ -+
p
- -- = ri + gu + Wm + We)
x t
+-------- ----- ------ -+
Relatia de mai sus este relatia de bilant de putere si se interpreteaza astfel: scaderea puterii instantanee p transmisa liniei este egala cu suma dintre puterile dezvoltate prin efect Joule in conductoare (ri) si in izolantul dintre fire (gu) si viteza de variatie in timp a energiilor electrica We si magnetica Wm calculate pe unitatea de lungime a liniei.
3.3. Linii electrice lungi in regim armonic permanent In regim armonic permanent tensiunea si curentul sint in fiecare punct al liniei functii sinusoidale de timp de aceeasi frecventa u(x,t) = _2U(x)sin(wt + u|(x)) i(x,t) = _2I(x)sin(wt - _(x) + u|(x)) unde U(x) si I(x) sint valorile efective intr-un punct x, u|(x) este faza initiala care depinde de x. Ecuatiile liniilor lungi raportate la intrare A) Vom presupune date tensiunea si curentul de la capatul de intrare (1 - 1') al liniei electrice (x = 0). u1(0,t) = _2U1sin(wt + u|1) i2(0,t) = _2I1sin(wt + u|1 - _1) Deoarece u(x,t) i(x,t), u1(0,t), i1(0,t) sint toate marimi sinusoidale se poate aplica transformata complexa: u(x,t) ->/<- U_(x) = Ueju|(x) = U_ i(x,t) ->/<- I_(x) = Iej(u|(x)-_(x)) = I_
u U_ dU_
-- ->/<- -- = --
x x dx
i I_ dI_
-- ->/<- -- = --
x x dx
u
>/<- jwU_
t
i
>/<- jwI_
t
Cu aceste relatii ecuatiile de primul ordin
u i
- -- = ri + l--
x t
i u
- -- = gu + c--
x t
devin in complex
dU_
- -- = (r + jwl I_
dx
dI_
- -- = (g + jwc U_
dx
daca se noteaza (r + jwl) = Z_l impedanta longitudinala complexa lineica si (g + jwc) = Y_t admitanta transversala complexa lineica atunci
dU_
- -- = Z_lI_ (*)
dx
dI_
- -- = Y_tU_
dx
Prin derivare in raport cu x si eliminare succesiva a uneia dintre necunoscute se obtin ecuatiile telegrafistilor in complex.
dU_
--- = Z_lY_tU_
dx
dI_
--- = Z_lY_tI_
dx
dU_
--- = oY_U_
dx
dI_
--- = oY_I_
dx
Vom nota
oY_ = _(r + jwl (g + jwc) = _Z_lY_c = _ + j
numita
U_(x) = A_de-oY_x + A_ieoY_x si respectiv
oY_ + +
I_(x) = --A_de-oY_x - A_ieoY_x
Z_l + +
unde A_d si A_i sint constante de integrare care se determina din conditia ca la bornele 1 - 1' u1(t) si i1(t) sa aiba valorile date.
Vom calcula raportul
+ +
_(r + jwl (g + jwc)
oY_ + + + g + jwc +
Z_l r + jwl + r + jwl +
respectiv
Z_l + r + jwl +
-- = _ --------- = Z_c = impedanta complexa
oY_ + g + jwc +
caracteristica a liniei
si deci
I_(x) = --A_de-oY_x - A_ieoY_x
Z_c + +
B) Ecuatiile liniilor lungi raportate la iesire
Vom presupune date tensiunea si curentul la iesirea liniei electrice lungi de lungime l la bornele 2 - 2'
u(l,t) = u2(t) = _2U2sin(wt + u|2)
i(l,t) = i2(t) = _2I2sin(wt + u|2 - _2)
cu imaginile in complex
U_2 = U2eju|2
I_2 = I2ej(u|2 - _2)
cu aceste marimi in ecuatiile obtinute pentru U_(x) si I_(x) se ia x = l si se obtine
U_2 = A_de-oY_l + A_ieoY_l
1 + +
I_2 = --A_de-oY_l - A_ieoY_l
Z_c + +
Rezulta constantele de integrare
A_d = -U_2 + Z_cI_2e-oY_l
A_i = -U_2 - Z_cI_2eoY_l
Se introduc valorile acestor constante de integrare in
ecuatiile
U_(-x) = A_de-oY_(-x) + A_ieoY_(-x)
1 + +
I_(-x) = --A_de-oY_(-x) - A_ieoY_(-x)
Z_c + +
Apare (-x) pentru ca lungimea liniei se ia in considerare de la bornele 2 - 2' de iesire spre bornele 1 - 1' de intrare.
U_(x') = U_2choY_x' + Z_cI_2shoY_x'
U_2
I_(x') = --choY_x' + I_2choY_x'
Z_c
Daca x' = l, se deduc U_1 si I_1, tensiunea si curentul complex la intrarea liniei
U_1 = U_2choY_l + Z_cI_2shoY_l
U_2
I_1 = I_2choY_l + --shoY_l
Z_c
Parametrii liniilor lungi in regim armonic permanent
- impedanta caracteristica
+ r + jwl +
Z_c = _ --------- = Z_cej_c
+ g + jwc +
4+ r + (wl +
Z_c = _ -----------
+ g + (wc +
lw cw
--- - ---
1 + lw cw + 1 r g
_c = - arctg--- - arctg--- = -arctg-----------
2 + r g + 2 wcl
1 + ------
rg
-
oY_ = _(r + jwl (g + jwc) = _ + j
_ = Re(oY_)
-
= Im(oY_)
-
_ si se determina din oY_ si Re(oY_)
_ = _ -rg - wlc + _(r + wl)(g + wc)
= _ -wlc - rg + _(r + wl)(g + wc)
3.4. Cuadripolul echivalent liniei electrice lungi
Ecuatiile obtinute mai sus au aceeasi forma cu ecuatiile canonice ale unui cuadripol; deci linia electrica lunga intre perechile de borne 1 - 1' si 2 - 2' este un cuadripol liniar, reciproc si simetric avind exponentul de transfer caracteristic
g_ = oY_l
U_1 choY_l Z_cshoY_l U_2
= sau
I_1 1 I_2
+ + --shoY_l choY_l + +
+ Z_c +
U_1 + + U_2
= _l
I_1 + + I_2
Aplicind teoria de la capitolul de cuadripoli rezulta, deci, ca o linie electrica lunga admite schema lantului de cuadripoli identici liniari si reciproci in care cuadripolul component cu matricea _ are indicele de transfer
oY_l
n
l l
choY_ - Z_cshoY_ -
+ + n n
l l
--shoY_ - choY_ -
+ Z_c n n +
Daca este satisfacuta conditia
oY_l
-- << 1
n
ceea ce presupune ca fiecare tronson de linie de lungime l/n este
o linie scurta atunci
oY_l
ch
n
si
oY_l
sh -- _ oY_l
n
atunci
l l
1 Z_coY_- 1 (r + jwl -
+ + n n
l 1
--oY_- 1 ------------- 1
Z_c n l
+ + (g + jwc -
+ n +
si se regaseste o schema de iteratii si similara cu cea a liniei scurte.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 2828
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved