CATEGORII DOCUMENTE |
Astronomie | Biofizica | Biologie | Botanica | Carti | Chimie | Copii |
Educatie civica | Fabule ghicitori | Fizica | Gramatica | Joc | Literatura romana | Logica |
Matematica | Poezii | Psihologie psihiatrie | Sociologie |
Structura de Reglare Numerica a Temperaturii
1. Scopul lucrarii
Platforma de lucru este
destinata studiului unui proces tehnologic in care se urmareste
mentinerea
Sunt puse in evidenta detaliile de implementare ale unei structuri numerice de reglare cu algoritm PID numeric (perioada de esantionare 1s).
2. Consideratii teoretice
Descriere algoritm numeric de reglare
Structura unui sistem numeric de reglare automata este prezentata in figura 1. In aceasta structura sunt incluse convertoarele analog-numeric si numeric-analogic care realizeaza compatibilitatea intre regulatorul numeric (calculator) si procesul continuu caracterizat printr-un model functie de transfer HF(s) sau o realizare de stare (A, b, cT) a acestuia.
|
Fig.1
Daca
prin rk se noteaza referinta in forma
discretizata sI prin yk variabila din proces
discretizata (esantionata sI cuantizata), regulatorul
numeric prelucreaza cele doua semnale sau eroarea ek = rk
- yk dupa legi diferite, generand secventa de comanda
Algoritmul numeric de reglare se poate obtine fie prin discretizarea unor algoritmi apeland la proceduri de discretizare a modelului continuu, fie rezulta in faza de proiectare directa a unui algoritm numeric. Daca notam prin HR(z) functia de transfer a regulatorului numeric si tinem seama ca la intrarea regulatorului avem cele doua semnale discretizate rk si yk, structura sistemului numeric de reglare automata este data in figura 2.
|
Fig. 2
Algoritmul de reglare implementat in lucrare este un algoritm numeric PID incremental obtinut prin discretizarea unui algoritm PID continuu prin metoda dreptunghiurilor. Legea de tip PID discretizata este urmatoarea:
(1)
unde kp, kd
si ki sunt amplificarile asociate termenilor
proportional, derivativ, respectiv integral. Ecuatia (1) poate fi
reprezentata in domeniul frecventelor utilizand transformata
(2)
|
Fig.3
Discretizarea algoritmului PID prezentat in relatiile (1) si (2) se face tinand cont de aproximarile derivatei, respectiv integralei:
(3)
unde T este perioada de esantionare.
Aplicand relatiile (3) ecuatia (1) capata forma urmatoare:
(4)
sau
(5)
de unde rezulta:
(6)
si se obtine relatia recurenta:
(7)
respectiv, daca se aplica transformata Z ecuatiei (7):
(8)
unde , , . Algoritmul obtinut in relatia (8) este un algoritm PID incremental.
3. Desfasurarea lucrarii
Se realizeaza urmatoarea structura de reglare.
|
Fig. 4
ProTerm permite investigarea comportamentului procesului in doua regimuri de lucru:
Manual - modificarea temperaturii volumului de aer este controlata de potentiometrul CONTROL (cheia CONTROL in pozitia M) iar debitul este controlat de cheia DEBIT care permite modificarea acestuia in doua trepte (1 si 1/2)
Automat - temperatura este controlata extern (cheia CONTROL in pozitia A si cheia debit in pozitia 1 sau 2)
Caracteristici tehnice:
Traductorul de temperatura
domeniul de intrare pentru traductorul de temperatura 0oC . +128oC
domeniul de iesire pentru traductorul de temperatura 4mA 20mA
rezistenta de sarcina a traductorului de temperatura Max. 500 W
precizia de masura a temperaturii 1%
Platforma proces
tensiunea de comanda a elementului de incalzire 0V 8Vcc +/-5%
tensiunea de alimentare a elementului de incalzire 0V 200Vcc +/-5%
debitul volumului de aer comutabil in doua trepte 1 sau 1/2
domeniul recomandat de prescriere a temperaturii 0oC +75oC
Unitatea de masura si control, CoMax
Programul de aplicatie ruleaza pe o platforma hardware coordonata de o unitate centrala de prelucrare cu microcontroller 80C552.
In memoria EPROM a unitatii de masura si control CoMax este inscris un program Monitor - MON51 care permite incarcarea ulterioara in memoria RAM a acesteia a programelor de aplicatie specifice dezvoltate de beneficiar. Incarcarea programelor de aplicatie se face pe canalul serial RS232 programat pentru o viteza de comunicatie de 9600 bauds, protocol Xon-Xoff, 8 biti, fara bit de paritate, un bit de stop.
Mod de lucru
Interfata unitatii de masura si control CoMax cu utilizatorul este formata din doua componente: un display (figura 2) si o tastatura matriciala cu 16 taste (figura 3).
|
Fig. 5
F1 7 8 9 F2 4 5 6 F3 1 2 3 F4 C 0 E |
Fig. 6
Regimuri de lucru:
1. Manual: este posibila numai modificarea comenzii (OUT) si a modului de lucru (Md). Referinta (REF) si temperatura masurata (PV) afiseaza valoarea iesirii procesului (temperatura masurata).
2. Automat: Este posibila modificarea referintei (REF), a modului de lucru (Md) si a parametrilor de acord (kr, Ti, Td).
Parametrii afisati permanent pe display
Referinta (REF = xx.x) este afisata in oC in domeniul 00.0 . 99.5. Rezolutia la afisare / prescriere este de 0.5oC.
Temperatura masurata (PV = xx.x) este afisata in oC in domeniul 00.0 99.5. Rezolutia la afisare este de 0.5oC.
Comanda (OUT = xx.x) este afisata in valori procentuale in domeniul 0.04 100. Rezolutia la afisare / prescriere este de 0.4%.
Parametri afisati in campul variabil:
Factorul de amplificare (Kr = xx.x),
Mod de lucru (Md = M/A)
Configurarea parametrilor
Cu exceptia parametrului Md care se configureaza cu tasta "7", toti ceilalti parametri sunt configurabili de la tastatura prin comenzi de tipul creste / scade, astfel:
Tastele "7", "8", "9" - comanda "creste" pentru zeci, unitati, subunitati
Tastele "4", "5", "6" - comanda "scade" pentru zeci, unitati, subunitati
Taste functionale
F1 permite afisarea circulara a parametrilor din campul variabil: Md, Kr, Ti, Td.
F2: activeaza / dezactiveaza cursor. Modificarea parametrilor este posibila numai daca cursorul a fost activat si pozitionat pe campul si parametrul ce urmeaza a fi modificat. Vizualizarea acestora este posibila indiferent de starea cursorului.
F3: permite pozitionarea circulara a cursorului pe campurile REF, OUT si Variabil.
: permite comutarea alternativa a modului de lucru Manual / Automat.
4. Continutul referatului
Pentru realizarea lucrarii de laborator vor fi executati urmatorii pasi:
Se vor analiza modurile de functionare (Automat / Manual). Se vor inregistra rezultatele obtinute.
Sa se calculeze coeficientul de transfer Kpc intre comanda uc si iesirea de masura y, in unitati ingineresti, Kpc = Dy / Duc (mA / V).
Sa se calculeze coeficientul de transfer al elementului de masura qc -> y in unitati ingineresti (oC / mA).
Sa se determine coeficientul de transfer echivalent kM = Dy / Dqc (mA / oC).
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1218
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved