| CATEGORII DOCUMENTE |
| Astronomie | Biofizica | Biologie | Botanica | Carti | Chimie | Copii |
| Educatie civica | Fabule ghicitori | Fizica | Gramatica | Joc | Literatura romana | Logica |
| Matematica | Poezii | Psihologie psihiatrie | Sociologie |
SEMNALE
Am definit semnalul ca o marime fizica ce poate constitui un suport pentruinformatie
Cantitatea de informatie purtata de semnale se poate definii pe cale
matematica. Unitatea de informatie se numeste bit (b).Fie termenul
masura cantitatii de
informatie pe evenimentul produs.Fie un set de n evenimente independente,atunci
cantitatea de informatie purtata se exprima
bit simbol(mesaj)
unde
.
In teoria informatiei,H reprezinta o entropie,adica o masura a gradului de stabilitate
(inprevizibilitate).Pentru un flux de date,H se calculeaza ca entropia per character -ceea ce este o medie a numarului minim de biti necesari pentru a transmite un simbol presupunand ca se cunosc un anumit numar de simboluri deja transmise.Daca un semnal contine 4b informatie atunci considerand o transmisie de 9600 b/s atunci vorbim de o rata de 2400 baud de semnale discrete pe secunda.
1 Reprezentarea semnalelor
Sa consideram un semnal
ca fiind o functie de forma
.Multimea tuturor semnalelor se noteaza
.
Ex:
semnal
digital
Ex:
semnal real
Notam:
o
secventa temporala cu perioada T
o
secventa temporala finita cu perioada T
![]()
Notam clasele de semnale cu:
.
2 Semnal continuu periodic
Orice functie
este periodica cu
perioada
(valoare finita si unica) daca pentru orice
avem
.
Un astfel de semnal
este ![]()
unde
frecventa unghiulara
A amplitudinea
faza
Sub forma
generalizata ca semnal complex periodic(semanl
armonic) avem ![]()
La fel se obtine
.
Se poate vedea ca:

unde Re si Im inseamna partea reala respectiv imaginara a semnalului complex.
3 Semnal continuu neperiodic
Vom introduce diferite clase de semnale(particulare)de mare importanta in studiul sistemelor:
a.) Semnal treapta unitara
Este un semnal
discontinuu in t=0(sau
)
b.)Semnal impuls rectangular

c.)Semnal rampa
![]()
sau
![]()
d.) Semnalul sinc
![]()
e.)Semnal Dirac(semnal delta)
Se mai numeste semnal impuls,semnal Dirac delta.
Fie f(t) o functie
reala continua in punctul
.Definim semnalul impuls
dupa cum urmeaza

Semnalul impuls nu este o functie analitica.
Proprietati:

fie f,g doua functii continue in punctul 0 din R

Consecinte:
1o Daca f(t) este continua in origine atunci
= ![]()
2o 
3o
f.)Semnal ![]()
Un sistem de semnale Dirac cu perioada T se
numeste semnalul
fiin definit prin :
4 Operatii elementare cu semnale
a.) Transformarea domeniului de definitie.
Fie familia de
semnale
.Sa consideram o transformare
bijectiva.
Fie
Definim
![]()
Ex:
compresie temporala
dilatare temporala
inversiune
temporala
b.) Transformarea codomeniului
Fie

Sa consideram o transformare
.
![]()
Ex: O
transformare de codomeniu in care
este
o multime finita se numeste cuantificare.

Obs:
-continuitatea din dreapta
-conversie A D nu se accepta
discontinuitate
c.) Operatii binare(punct cu punct)
Fie semnalele
.Se definesc operatiile binare:
5 Reprezentarea Fourier a semnalelor
Sa consideram intr-un spatiu vectorial un set de vectori:
care sa formeze o baza(liniar
independenti).Un vector oarecare
se poate exprima
unde
reprezinta
coordonatele vectorului
fata de sistemul de
referinta data de baza
.
Daca consideram o baza ortogonala,adica
![]()
atunci
(Obs. Operatia este produsul scalar intre doi vectori)
Utilizand aceste idei sa consideram un spatiu de
functii(care satisfac anumite conditii) in care se gaseste
un set de functii
care formeaza o baza.O functie
din acest spatiu,definit pe [a,b]
se poate scrie
.Daca introducem notiunea de
numita norma functiei
atunci
Daca setul de
functii
formeaza o baza ortogonala atunci

iar daca este si ortonormata atunci
avem si
.
(Obs-functiile-semnalele mai sus mentionate
trebuie sa fie la patrat integrabile , adica
si pentru cazul
.
Ex! Setul de functii
formeaza o baza ortogonala pe
].
5.1 Seria Fourier a semnalelor periodice
Sa consideram semnalul
armonic
.
Este un semnal
periodic
avand in vedere faptul
ca
este frecventa
unghiulara a acestui semnal(T-perioada ).
Valoarea cea mai
mica a lui t pentru care
devine egal cu
unitatea se numeste perioada fundamentala.
Daca
atunci observam ca

Setul
formeaza o baza
ortogonalape o perioada.

(la fel setul
si
formeaza o baza
ortogonala pe o perioada T ).
Sa consideram un semnal
periodic
care deci satisface conditia:
![]()
Deci putem scrie
.O trasatura importanta a unei functii periodice este ca se
poate reprezenta ca o suma infinita de functii armonice,obtinand
Seria Fourier corespunzatoare semnalului dat.
Conditie suficienta,dar nu necesara ca la un semnal periodica sa corespunda o serie Fourier se numeste conditiile Dirichlet:
-se admite un numar finit de maxime si minime
-sa contina un numar finit de discontinuitati
-sa posede discontinuitati marginite(integrabilitatea absoluta)
Orice semnal periodic s(t) care satisface conditiile Dirichlet se poate sa fie dezvoltata
in serie Fourier pe intervalul
unde T este perioada semnalului utilizand
expresiile: ![]()

este
continuu in ![]()
Daca
este semnal real atunci
(conjugata
complexa),si astfel obtinem
.
Dupa cum se vede dinformula dse mai sus ,insumarea se face pentru o infinitate de
termeni.Daca nu se insumeaza decat un
numar finit de termeni atunci in punctele in care
avea punct de discontinuitate (componente de frecventa
inalte!) apar distorsiuni pronuntate a semnalului.Acesta se numeste fenomenul
Gibb.
Forma
trigonometrica a seriei Fourier ![]()
unde

Obs.Putem folosi si forma ![]()
unde:
unde
si
sunt definite mai sus.
Proptietati:
A.)-consideram un semnal continu periodic,pentru care obtinem relatia
care
se numeste relatia de energie,si reprezinta (ointerpretatre)energia disipata pe
o perioada de o rezistenta de
daca se aplica ca
tensiune de alimentare pe s(t).
B.)-Daca s(t) este un semnal periodic,par adica s(-t)=s(t) atunci
si avem
unde

C.)-Daca s(t) este un semnal periodic,impar adica s(-t)= -s(t) atunci
si avem
unde
.
Obs.: a.)Pentru orice semnal s(t) 
b.)
Daca dezvoltarea in serie Fourier a unui semnal periodic se cunoaste pentru o
origine a sistemului de referinta,atunci pentru o translatie a originii cu o
marime
,dezvoltarea in serie serie se obtine facind translatia
in expresiile transformatei(
- marime cu semn).
D.)Fie un semnal finit,continuu pe un interval limitat.Acest semnal se poate aproxima pe acel interval limitat cu o serie trigonometrica:

5.2 Transformata Fourier a semnalelor
Fie un semnal oarecare s(t) care satisface conditiile Dirichlet(vezi 5.1). Transfor- mata
Fourier a acestui semnal vom nota cu
iar transformata inversa cu
. Definim 

Functia
se numeste spectrul semnalului.Putem scrie
.
Obs.:Pentru semnale reale,pare
=0
Pentru semnale reale,pare
=0
Proproetati:
a.)
linearitate
![]()
b.)
translatie in timp
-un moment de timp(real)
c.)
scalare
a-o constanta
d.)
translatie in domeniul
frecventa ![]()
e.) forme derivate

f.)
Teorema Parceval
. Energia din domeniul
timp este egal cu energia din domeniul frecventa.
se
numeste densitae de putere a
semnalului.
g.) produs convilutiv
Fie
si
transformata Fourier a
semnalelor
si
.Atunci

h.) convolutie in domeniul frecventa
-produs convolutiv
i Fenomenul Gibb's
6. Convolutia si correlatia semnalelor
Fie doua semnale reale
si
.Fie operatorul de convolutie
!

Ex.:


Obs.: 1o Daca 
2o Daca 
3o Daca
si ![]()
atunci
si ![]()
Fie doua semnale
si
.Fie
operatorul de corelatie.Atunci

Obs.: 1o Corelatia nu este o operatie comutativa
2o
daca ![]()
3o
intercorelatie
autocorelatie
Transformata Laplace
In cazul transformatei Fourier,unui semnal
,definit in domeniul timp i se ataseza o funtie complexa
,dar forma transformata se restrange la axa
(axa imaginara)
din planul complex.
Fie
Consideram functia
,care satisface conditiile Dirichlet si consideram
marimea
frecventa complexa in care caz:

sunt perechile de transformata
si
.In teoria sistemelor,avand in vedere ca numai cunoasterea
intrarii si a conditiei initiale la
este suficienta pentru caracterizarea comportarii sistemului
definim 
Proprietatile transformatei
1o liniaritate
![]()
2o ![]()
3o 
4o
cu cond initiale nule
5o ![]()
6o
7o ![]()
8o ![]()
9o
![]()
10o ![]()
11o ![]()
12o ![]()
Exemple

|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1733
Importanta: ![]()
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2025 . All rights reserved