Declinari latina

Declinarea I

   Substantivele de declinarea I sunt majoritatea de genul feminin, masculine fiind doar acelea care denumesc indeletniciri barbatesti, nume de popoare sau nume de barbati.
   Terminatia de la genitiv dupa care distingem substantivele de declinarea I este (ae).

          Terminatiile:
   singular: N. - (a), G. - (ae), D. - (ae), Ac. - (am), Abl. - (a ^lung), V. - (a);
   plural: N. - (ae), G. - (arum), D. - (is), Ac. - (as), Abl. - (is), V. - (ae);

   Obs.: Terminatia (a) de la ablativ singular este vocala lunga, dar distinctia pentru noi, care nu vorbim fluent limba latina, este greu de facut in pronuntie.


          Paradigme:

     silva, silvae s.f. (= padure)
   (dupa terminatia de la a doua forma putem vedea ca este de declinarea I, iar fiindca nu reprezinta nume de barbati sau indeletniciri ale acestora, nici nume de popor, rezulta ca este de genul feminin;

   singular: N. - (silva), G. - (silvae), D. - (silvae), Ac. - (silvam), Abl. - silva), V. - (silva);
   plural: N. - (silvae), G. - (silvarum), D. - (silvis), Ac. - (silvas), Abl. - silvis), V. - (silvae);

     agricola, agricolae s.m. (= agricultor)
  (dupa terminatie ne dam seama ca este de declinarea I, dar fiind o indeletnicire barbateasca, rezulta ca este de genul masculin;)

   singular: N. - (agricola), G. - (agricolae), D. - (agricolae), Ac. - (agricolam), Abl. - (agricola), V. - (agricola);
   plural: N. -(agricolae), G. - (agricolarum), D. - (agricolis), Ac. - (agricolas), Abl. - (agricolis), V. - (agricolae);


  (se poate observa ca ambele substantive se comporta la fel, nu exista vreo diferenta in modul de declinare, dar distinctia intre genuri este foarte importanta pentru ca adjectivele sau participiile verbale se acorda si in gen cu substantivele)

   Atentie! La declinarea I sunt doua exceptii de formare a dativului si ablativului plural - substantivele dea, deae si filia, filiae nu fac dativul plural deis, respectiv, filiis, ci deabus si filiabus. O alta exceptie este aceea ca expresia Pater familias se foloseste in acest fel, desi, dupa regula, gramatical ar fi Pater familiae (este vorba de un genitiv arhaic) (=Tatal/capul familiei).

Declinarea II

   Substantivele de declinarea a II-a sunt majoritatea de gen masculin si neutru. Cele de gen masculin au la nominativ singular terminatia (us), iar cele neutre au la nominativ singular terminatia (um). Sunt si substantive de genul feminin, care sunt terminate in (us) la nominativ singular si se comporta precum cele masculine, doar ca acestea denumesc arbori (ceea ce iese din pamant, inclusiv humus, humi s.f. (= pamant)) sau nume de tari. Mai sunt si substantive care au la nominativ singular terminatia (er), care se declina in rest la fel cu cele in (us) si sunt masculine.
   Recunoasterea substantivelor de declinarea a II-a se face dupa terminatia (i) de la genitiv singular, care este comuna fiecarui gen.


          Terminatiile:

   Masculinul si femininul:
   singular: N. - (us sau er), G. - (i), D. - (o), Ac. - (um), Abl. - (o), V. - (e sau er);
   plural: N. - (i), G. - (orum), D. - (is), Ac. - (os), Abl. - (is), V. - (i);

   Neutrul:
   singular: N. - (um), G. - (i), D. - (O), Ac. - (um), Abl. - (o), V. - (um);
   plural: N. - (a), G. - (orum), D. - (is), Ac. - (a), Abl. - (is), V. - (a);

   Obs.: La genul neutru totdeauna nominativul, acuzativul si vocativul sunt identice, in cazul declinarii a II-a singular (um) si plural (a).


          Paradigme:

     hortus, horti s.m. (= gradina)
   singular: N. - (hortus), G. - (horti), D. - (horto), Ac. - (hortum), V. - (horte), Abl. - (horto);
   plural: N. - (horti), G. - (hortorum), D. - (hortis), Ac. - (hortos), V. - (horti), Abl. - (hortis).

     simulacrum, simulacri s.n. (= statuie)
   singular: N. - (simulacrum), G. - (simulacri), D. - (simulacro), Ac. - (simulacrum), V. - (simulacrum), Abl. - (simulacro);
   plural: N. - (simulacra), G. - (simulacrorum), D. - (simulacris), Ac. - (simulacra), V. - (simulacra), Abl. - (simulacris).


          Exceptii:
   Sunt doua substantive masculine care nu fac vocativul in (e), ci identic cu nominativul: Agnus, agni = miel si deus, dei = zeu. Aici parerile sunt impartite, unii sustinand ca de fapt este un nominativ al adresarii in texte, cert e ca cele doua substantive au conotatie religioasa; daca ar fi sa ne adresam unui miel pur si simplu, tot agne am folosi.
    Sunt trei substantive de genul neutru care se termina la nominativ singular in (us): virus, viri = otrava; pelagus, pelagi = mare; vulgus, vulgi = gloata; acestea se vor declina dupa regula de baza: neutrul are intotdeauna nominativul, vocativul si acuzativul cu aceeasi forma.
    Substantivele care au tema terminata in (i), fac genitivul identic cu aceasta: Ovidius, Ovidii - vocativ Ovidi.
    Exista si substantive terminate in (ir) la nominativ singular, de exemplu: vir (= barbat), triumvir, decemvir, levir (= cumnat) - se declina in rest dupa regula, precum cele in (us), sunt masculine.

Declinarea III

   Substantivele de declinarea a III-a sunt recunoscute dupa terminatia genitivului, care este (is) (nominativul este de mai multe feluri).
   Substantivele declinarii a treia se impart in doua categorii: imparisilabice si parisilabice. Substantivele imparisilabice sunt acelea care au un numar diferit de silabe la nominativ fata de genitiv; de exemplu: carmen, carminis; civitas, civitatis etc.. Substantivele parisilabice sunt acelea care au un numar egal de silabe la nominativ si genitiv; de exemplu: avis, avis; mare maris etc..
   La aceasta declinare exista substantive la toate cele trei genuri; din unele forme de nominativ se poate deduce genul unui substantiv:
   - daca un substantiv are la nominativ terminatia (men) si la genitiv are terminatia (minis), acesta este de gen neutru (carmen, carminis; agmen, agminis).
   - daca un substantiv are terminatia (us) la nominativ si (oris sau eris) la genitiv, atunci acela este tot de gen neutru (pondus, ponderis; tempus, temporis).
   - daca la nominativ un substantiv are terminatia (o) si la genitiv (onis), de cele mai multe ori este de genul feminin (oratio, orationis).
   - daca un substantiv are terminatia (as) la nominativ si (atis) la genitiv, acesta este de genul feminin (civitas, civitatis).
   - daca un substantiv parisilabic are la nominativ terminatia (e), iar la genitiv terminatia (is), acesta este de genul neutru - (mare maris).

   Terminatiile:

   Imparisilabice feminine si masculine:
   singular: N. - (), G. - (is), D. - (i), Ac. - (em), Abl. - (e), V. - ca la nominativ;
   plural: N. - (es), G. - (um), D. - (ibus), Ac. - (es), Abl. - (ibus), V. - (es);

   La aceleasi genuri, diferenta dintre declinarea substantivelor imparisilabice si parisilabice este aceea ca la genitiv plural, cele parisilabice au terminatia (ium).
   Genul neutru se declina diferit la cazurile nominativ, acuzativ si vocativ unde acestea trei au aceeasi forma, una pentru singular si una pentru plural: in ceea ce priveste imparisilabicele, la singular nominativul, acuzativul si vocativul sunt la fel, nefiind o terminatie constanta (depinde de nominativ), iar la plural terminatia la nominativ, acuzativ si vocativ este (a). La cele parisilabice diferenta este aceea ca pluralul se realizeaza cu terminatia (ia), bineinteles nominativul, acuzativul si vocativul. Substantivele parisilabice neutre fac ablativul singular in (i), nu in (e) ca toate celelalte.

   Exceptii:
   Sunt substantive care, desi au forma imparisilabica, se declina precum cele parisilabice si invers: substantivele imparisilabice care sunt monosilabice la nominativ, precum (mons, montis; pons, pontis), se comporta precum cele parisilabice, adica fac genitivul plural in (ium), nu in (um). Substantivele care au forma parisilabica, dar au tema terminata in (tr), se comporta precum cele imparisilabice, adica fac genitivul plural in (um) - (mater, matris; pater, patris).
   Sunt cateva substantive care au forma de parisilabic, forma identica la nominativ si genitiv, dar fac genitivul plural in (um) - panis panis (= paine) face genitivul plural panum; canis canis (= caine) face genitivul plural canum.

Declinarea IV

   Substantivele de declinarea a IV-a sun recunoscute dupa terminatia (us) de la genitiv singular.    La declinarea a IV-a substantivele sunt mai multe de genul masculin si neutru. Cele de genul masculin au la nominativ singular terminatia (us) ca la genitiv singular, iar cele neutre au la nominativ singular terminatia (u). Sunt si substantive de genul feminin, (au la nominativ terminatia (us)), cele care denumesc gradele de rudenie (socrus, socrus; norus, norus etc..).


   Terminatiile pentru masculin si feminin:

   singular: N. - (us), G. - (us), D. - (ui), Ac. - (um), Abl. - (u), V. - (us);
   plural: N. - (us), G. - (uum), D. - (ibus), Ac. - (us), Abl. - (ibus), V. - (us);

   La genul neutru, formele sunt identice pentru cazurile nominativ, acuzativ si vocativ: pentru singular (u), iar pentru plural (ua).

  Exista cateva substantive care au dativul si ablativul plural in (-ubus): acus, arcus, lacus (dar si, rar, lacibus), quercus, specus, artus (dar si artibus), partus, tribus.

Declinarea V

   Substantivele de declinarea a V-a sunt recunoscute dupa terminatia de la genitiv singular (ei), la nominativ terminatia fiind (es).
   Genul substantivelor la aceasta declinare este in general feminin, totusi sunt substantive care au genul masculin: (res, rei si dies diei - acesta din urma cand nu are sens de data fixa).


   Terminatiile:

   singular: N. - (es), G. - (ei), D. - (ei), Ac. - (em), Abl. - (e), V. - (es);
   plural: N. - (es), G. - (erum), D. - (ebus), Ac. - (es), Abl. - (ebus), V. - (es).


   De mentionat ca substantivele de declinarea a V-a au fost preluate in latina mai tarzie de catre declinarea I. De asemenea si substantivele de declinarea a IV-a au fost preluate de declinarea a II-a.

Genul substantivelor limbii latine

     Declinarea I
In general sunt substantive feminine, masculine fiind cele care exprima nume de barbati, indeletniciri ale acestora sau nume de popoare (ex.: Numa, agricola, Geta)

     Declinarea a II-a
Cele terminate in '.us' sau '.er' sunt in general masculine.
Daca substantivul exprima nume de arbori (ex.: fagus) sau nume de tari si insule mici (ex.: Aegyptus) sunt feminine.
Sunt trei substantive terminate in '.us' care sunt neutre: virus (= otrava), pelagus (= mare) si vulgus (= gloata).
Cele terminate in '.um' sunt intotdeauna neutre.

     Declinarea a III-a
Aici sunt substantive de toate genurile, cateva putandu-se determina in functie de terminatii;
Sunt neutre cele care au forma '.men, .minis' (ex.: carmen, carminis; agmen, agminis); de asemenea cele de forma '.us, .eris / .oris' (ex.: pondus, ponderis; tempus, temporis) sau cele de forma '.e, .is' (ex.: mare, maris).
Feminine sunt cele de forma '.as, .atis' (ex.: civitas, civitatis) sau cele de forma '.io, .ionis' (ex.: oratio, orationis).

     Declinarea a IV-a
Substantivele terminate la nominativ in '.us' sunt cele mai multe masculine, feminine fiind cele care exprima grade de rudenie (ex.: nurus, socrus).
Cele terminate la nominativ in '.u' (ex.: cornu, genu) sunt de genul neutru.

     Declinarea a V-a
Sunt feminine, cu exceptia lui res, rei si dies, diei (acesta din urma este masculin atunci cand nu are sensul de data fixa).