Alcatuiti un eseu, de 2-4 pagini, in care sa prezentati evolutia conflictului dintr-o drama studiata

Alcatuiti un eseu, de 2-4 pagini, in care sa prezentati evolutia conflictului dintr-o drama studiata. in redactarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele repere:

prezentarea particularitatilor dramei;

relatiile temporale si spatiale;

tipurile de conflict;

actiunea dramei;

personajele care vin in conflict.

. Drama moderna a lui Lucian Blaga Mesterul Manole (1927) are ca punct de plecare mitul estetic, sau mitul creatiei, reliefand ideea jertfei pentru realizarea unei capodopere arhitecturale. Blaga imbogateste mirul, sub influenta expresionismului, dand valente noi sacrificiului pentru o opera desavarsita, transformandu-l pe Manole intr-un personaj simbolic, un creator de geniu, un erou "civilizator'.

in drama lui Blaga apar si elemente diferite de legenda populara. De la inceput sunt prezenti in scena, alaturi de Manole, staretul Bogumil, cel care, sustine jertfa, si Gaman, un fel de duh al pamantului.

Manole se framanta, pentru ca, de sapte ani, nu poate termina constructia manastirii.

Primul conflict care se contureaza este cel de natura interioara (psihologica), intre dorinta de construi si neacceptarea jertfei. Celelalte doua conflicte sunt de natura exterioara, intre Manole si zidari; Manole

Voda, boieri, calugari.

Ca si in balada, Manole are noua zidari, numai ca primii patru au avut alte indeletniciri pana sa ajunga constructori. Primul a fost cioban, al doilea - pescar, al treilea - calugar si al patrulea - ocnas, parand a fi asemenea apostolilor. Fiecare a stat sub semnul unui element: pastorul

natura, pescarul - apa, ocnasul - pamantul, calugarul - manastirea,
lumea spirituala.

Actiunea dramei are loc "Pe Arges in jos' in "timp mitic romanesc'.

Ana, din mitul popular, este in drama Mira, nume simbolic provenit deja mir care se traduce din slavona prin liniste, pace.

inceputul piesei sta sub semnul unei tensiuni generale, toti mesterii sunt dezamagiti de surparea zidurilor, iar Manole se zbuciuma, constient fiind ca are a face cu forte oculte care impiedica inaltarea manastirii. Mesterii l-au urmat pe Manole, insa acum vor sa plece.

Manole ii lasa sa plece, dar nu poate sa ii dezlege de primul legamant facut, cand s-au angajat sa ridice manastirea. Se anunta venirea solilor domnesti, moment important pentru Manole, care se decide sa inalte constructia cu orice pret. Din conflictul interior a iesit triumfatoare patima de a construi, aceasta fiind mai puternica decat orice. Luand aceasta hotarare, Manole a acceptat propunerea Staretului Bogumil. Toti zidarii fac un nou legamant: prima femeie care va veni, fiica, sotie sau sora, sa fie zidita pentru ca fortele malefice sa fie invinse, iar biserica sa se inalte. Cel de-al saselea zidar care isi parasise tovarasii se intoarce si face si el legamantul. Acest zidar este un spirit revoltat, neincrezator, el seamana suspiciune in sufletele celorlalti, inoculandu-le ideea ca Manole e viclean si, probabil, si-a anuntat sotia sa nu se apropie de locul constructiei. Zidarii il cred pe cel de-al saselea zidar, Manole incearca sa se apere, dar nu este crezut decat atunci cand apare Mira.

Apropierea Mirei detensioneaza atmosfera. Ea a venit cu intentia de a-i opri pe mesteri de la actul necugetat de a zidi o fiinta umana. Exuberanta Mirei este in contrast cu mahnirea, disperarea lui Manole care trebuie sa o zideasca. Pentru a-i fi mai usor, Manole da un aspect ludic (de joc) zidirii Mirei. Mesterii sunt acum inversunati, necrutatori, muncesc cu o frenezie de neimaginat, pentru ca nu este zidit sufletul lor, ci acela al lui Manole. Si piesa releva eternul egoism uman, nepasarea unor indivizi cu micime sufleteasca in fata suferintei unui om care tinde spre perfectiune.

Manole nu mai are nimic omenesc, este dominat de dorinta de a-si vedea implinita constructia, ajunge ca o fantoma, o ruina a celui care declanseaza in sufletul sau revolta impotriva creatiei sale. Durerea, dar si revolta eroului, marcheaza imensitatea sacrificiului efectuat de Manole.

Cuprins de disperare, Manole vrea sa strice zidul, pentru a o recupera pe Mira. Mesterii il opresc, atunci Manole vrea sa afle care dintre ei a pus ultima caramida in zidirea Mirei. Nimeni nu are curajul sa marturiseasca. Al saselea zidar ii va spune ca el, Manole, a infaptuit zidirea de la inceput pana la sfarsit.

Constructia este impresionanta, frumoasa. Soseste alaiul lui Voda. Boierii, preotii si calugarii au aflat insa ca aici a avut loc o jertfa si propun moartea lui Manole. Tot ei simt ca Manole ii sfideaza prin comportamentul, prin mandria si chiar prin dorinta de a mai construi o alta manastire, mai frumoasa.

Manole ii priveste cu resemnare, el a pierdut totul, si-a zidit dragostea, iar mintea si sufletul sau nu mai au nimic pamantesc si nu se mai poate intoarce langa mesteri, printre oameni.

Se arunca de pe zidurile care au cuprins-o pe Mira, stiind ca numai moartea va face ca ei sa fie din nou impreuna.

Al saselea zidar ii cere iertare lui Manole care se stinge, intrand in eternitate.

Mesterii raman in viata, insa au "rostul pierdut', ultima replica a piesei, apartine primului zidar care exprima drama tuturor: " Doamne, ce stralucire aici si ce pustietate in noi! '.

Manole demonstreaza ca o opera de arta perfecta nu se poate realiza decat prin sacrificii enorme. Perfectiunea isi are pretul ei, il condamna pe cel care vrea sa o atinga la izolare, solitudine si chiar deznadejde.