ION HELIADE-RADULESCU ZBURATORUL

ION HELIADE-RADULESCU ZBURATORUL

Context literar. Cea mai cunoscuta creatie literara a lui Ion Heliade Radulescu este balada de factura romantica Zburatorul.

Specificul speciei.. Aceasta balada culta are un continut si o turnura compozitionala deosebite, deoarece valorifica mitul erotic national si prezinta o serie de credinte populare si superstitii.

Mitul Zburatorului apare mentionat pentru prima oara in Descriptio Moldaviae a lui Dimitrie Cantemir.

Titlului. Zburatorul releva inspiratia folclorica a baladei - mitul erotic - si sugereaza tema creatiei: aparitia primilor fiori ai iubirii in sufletul tinerei Florica.

Structura - compozitie. Balada este structurata in trei parti,, aceasta divizare fiind impusa de modurile de expunere: prima parte este monologul Floricai, a doua este o descriere, secventa fiind un pastel al inserarii si al noptii, iar a treia parte reda dialogul celor doua vecine care sustin ca l-au vazut pe Zburator.

Purica intai - monologul liric al Floricai - a baladei expune suferinta neobisnuita a eroinei care se destainuie mamei sale. Pentru ca nu apare nici o replica a mamei, putem afirma ca aceasta confesiune se organizeaza ca un monolog.

Florica traieste primii fiori ai iubirii, nu-si poate explica starile psihice si considera ca totul este "boala'. Starile fetei sunt contradictorii si inexplicabile pentru ca sufera nu numai sufletul, ci si trupul.

Eroina constata: "Multimi de vinetele pe san mi se ivesc', "imi ard buzele obrajii-mi palesc' sau "Un foc s-aprinde-n mine, racori ma iau la spate'. Aparitia iubirii este perceputa nu numai ca o "boala', ci si ca o asteptare. Fata simpla de la tara, eroina nu are cunostinta de acel "nu stiu ce' al iubirii, de inefabil, si se lamenteaza:

"Si tremur de nesatiu. si ochii-mi vapaiaza,

Pornesc dintr-insii lacrami. si plang, maiculita, plang. '

intrebarile se succed cu repeziciune, Florica vrea sa scape de aceasta stare si propune mamei sa mearga la descantatoare, la vrajitor sau la preot spre a gasi un leac pentru Zburator.

Partea a doua contine cateva descrieri ale satului surprins in momentul inserarii, si apoi in timpul noptii. Descrierile.se realizeaza gradat, poetul prezentand activitatile specifice vietii satului Ia lasarea serii: cumpana de la fantana scartaie, vitele sunt adapate, "Zglobii sarind viteii la uger alearga', iar oamenii se ocupa cu mulsul vacilor.

Dupa aparitia lunii, satul se linisteste pentru ca "dup-o cina scurta si somnul a sosit'. Singurii care se aud sunt "latratorii'.

Noaptea aduce cu ea linistea, somnul, dar si visul. Satul este intr-o "nemiscare plina'. intunericul si nemiscarea favorizeaza aparitia Zburatorului.

Partea a treia are un caracter dinamic datorita dialogului dintre cele doua surate. Femeile au impresia ca-l vad pe Zburator. Viziunile lor sunt tipice credintelor si superstitiilor raspandite in mediul rural.

Ele il vad ca pe un zmeu, apoi ca pe "Balaur de lumina cu coada-nflacarata,/ Si pietre nestimate lucea pe el ca foc'. Conform credintelor populare, Zburatorul poate sa ia si chip uman. Suratele ii fac un portret din care nu lipsesc notele umoristice: "Ca brad de flacaiandru, si tras ca prin inel/ Balai, cu parul d-aur! Dar slabele lui vinei N-au nici un pic de sange, s-un nas - ca vai de el!'. Tot suratele au impresia ca Zburatorul se strecoara pe hornul casei Floricai si o compatimesc, presupunand ca acesta o chinuie. Pentru a-l indeparta, vecinele se inchina sau il blesteama: "bata-l crucea!'.

Analiza stilistica

Nivel fonetic. in text apar cateva fonetisme specifice graiului
muntenesc: oar, coprinde, schintei, vro, or, vrun. _t"_B0 ,

Nivelul morfo-sintactic. Adresarea catre mama si dialoguj^lor doua vecine presupune folosirea unor vocative: mama, maicuta, surato, leicuta.

Fraza are o turnura variata, fiind sacadata, cu propozitii interogative, exclamative, enuntiative. Tonul este dictat de continutul fiecarei parti, astfel ca se observa o tensiune mare si un ritm alert in prima si a treia parte, in timp ce, in partea a doua. derularea este lina, gratie descrierilor.

Nivelul lexical. Cele mai multe regionalisme sunt specifice graiului muntenesc: colea, piroteala, l-alde badea Comana, ma-sa, obida, muma, cobe, argeaua, surato, leicuta. Acestea redau atmosfera rustica, dar si mitica, sugerand vechimea satului, dar si a credintelor si superstitiilor.

Nivelul figurilor de stil. Sunt prezente exclamatiile si interogatiile care traduc stare incerta in care se afla Florica: "Vezi mama, ce ma doare!'', "Ah! Inima-mi zvacneste!', "Ca uite, ma vezi, mama?', "Inchina-te, surato! - Vazutu-l-ai si tu?'.

In pastelul inserarii vizualul se armonizeaza cu auditivul in imagini realizate de verbe si substantive: "a luci', ,, Si focuri in tot satulincep a se vedea', "E noapte nalta, nalta' (epitet dublu), " Vesmantul sau cel negru de stele semanat', ,, vitele miiginde', " Vibra al serei aer de tauri grea murmura'.

Sunt prezente cateva metafore care sugereaza linistea noptii: "mijlocul tariei' reprezinta cerul, "bratele somniei' sugereaza visul, pacea produsa de intuneric, "latratorii'.

Cateva elemente naturale sunt personificate:

"Nici frunza nu se misca, nici vantul nu suspina,

Si apele dorm duse, si morele au stat'.

in partea a treia apare si o imagine plina de umor, dar paradoxala a Zburatorului: el este ca un flacaiandru, balai, cu parul de aur, dar are un nas "ca vai de el!'.

Ion Heliade Radulescu aminteste si alte credinte populare, nu numai aceea in Zburator. Intre acestea este prezenta credinta ca intre stele si viata omului e o stransa legatura: cade o stea inseamna ca a murit un om. Sunt enuntate descantecele, practici benefice pentru om, avand menirea de a-i scapa de elementele rele care planeaza asupra lor. in situatii-limita se apeleaza la vrajitor, desi interventia acestuia nu este acceptata intotdeauna de colectivitatea rurala.

Balada Zburatorul, prin valorificarea mitului erotic, il anticipeaza pe Eminescu, care introduce si el acest mit in Luceafarul si in Calin (File din poveste).

Receptare critica

"Atajf.prin modalitatile originale de valorificare a mitului Zburatorujjuijjcat si prin elementele idilice si bucolice inserate in mod armonios in textul baladei, Heliade se dovedeste un precursor al liricii lui Eminescu sau Cosbuc. Cu un suflu romantic mult mai bine definit si pus in evidenta decat cel al lui Cosbuc, de exemplu, Ion Heliade-Radulescu desfasoara in aceasta balada un lirism de o mai mare amplitudine, o viziune de o mai mare profunzime, pentru ca imaginile si temele sunt mereu filtrate, in modul cel mai decis, prin prisma subiectivitatii sale. Atentiarsensibilitatea acuta la detaliul psihologic si afectiv a poetului se orienteaza spre perimetrul greu de circumscris al fiintei umane, privita atat in raport strict cu propria sa devenire, cat si in relatia cu determinatiile cosmice, cu devenirea universala, cu ritmurile anotimpurilor si cu rotatia astrelor.'

(Iulian Boldea, Poezia clasica si romantica) (L.C.N.)